Știri
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, iar scumpirile sunt împinse în principal de tarife și servicii controlate de stat , nu doar de efectele războiului din Iran , potrivit datelor INS și explicațiilor oferite de economistul Cristian Păun , citate de Digi24 . INS arată că rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie 2026, de la 9,31% în februarie. Pe termen scurt, indicele prețurilor de consum din martie față de februarie a fost 100,78%, iar inflația de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 8,5%. Unde se văd scumpirile: energie, transport și utilități În structura scumpirilor, datele prezentate indică presiuni puternice în zona prețurilor reglementate și a serviciilor: energie electrică : peste 57% față de anul trecut (cea mai mare creștere menționată); bilete de tren : creștere de peste 24 de puncte procentuale; apă, canal și salubrizare : creștere de peste 15%; igienă și cosmetică (servicii, inclusiv saloane) : peste 14%; la alimente, sunt menționate creșteri mari la cafea, ouă și fructe proaspete , cu peste 14% la cafea și cacao. Acestea sunt primele date pentru martie, după debutul conflictului din Orientul Mijlociu, însă explicația dominantă, în lectura economistului citat, ține de factori interni. „Problema vine din interior”: monopoluri, deficit și lipsa concurenței Cristian Păun spune că războiul din Iran contează, dar „cea mai mare parte” a inflației este generată în România, prin scumpiri la produse și servicii reglementate și prin tarife unde statul are control semnificativ sau poziții de monopol. „În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică (...) vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate (...)”, a spus Păun. În plus, economistul pune accent pe deficitul bugetar ca problemă structurală: statul se împrumută „câteva zeci de miliarde de euro”, bani care ajung preponderent în consum, în timp ce producția internă nu ține pasul, ceea ce alimentează inflația. Ce urmează: riscuri din politică și sezonalitate la alimente Păun avertizează că puseul inflaționist continuă și că România ar putea resimți inflația mai mult decât alte țări din cauza problemelor structurale, în special deficitul. El adaugă și un risc politic: instabilitatea, în contextul în care PSD urmează să decidă „în câteva zile” dacă rămâne sau nu la guvernare, ar putea amplifica tensiunile macroeconomice. Pe partea de alimente, economistul notează că încă nu este sezonul pentru fructe și legume din producția internă, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri, cu o posibilă temperare dacă anul agricol va fi bun și nu apar episoade de temperaturi sub 0 grade care să afecteze culturile. [...]
