Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Tehnologia „adaptivă” bazată pe AI este prezentată ca o soluție rapidă pentru eficiența energetică și accesibilitate în locuințele europene vechi, într-un context în care renovările ample sunt lente și costisitoare, iar presiunile demografice cresc, potrivit Samsung News.
Pe fondul unui parc imobiliar îmbătrânit și al costurilor mai mari cu energia, analiza citată de publicație indică o nevoie tot mai mare de modernizare „din interior”, prin funcții digitale care pot fi integrate fără modificări structurale majore. Miza operațională este reducerea consumului și simplificarea sarcinilor zilnice, în special pentru gospodăriile care resimt stresul legat de energie și pentru persoanele cu nevoi de accesibilitate.
Unul din patru adulți din Europa trăiește cu un handicap, adică aproximativ 90 de milioane de persoane, conform unui infografic al Consiliului Uniunii Europene care compilează statistici Eurostat și date Eurobarometru: Consiliul Uniunii Europene. În paralel, odată cu creșterea ponderii populației de peste 65 de ani, importanța adaptării locuințelor crește, în condițiile în care multe case nu sunt proiectate pentru o gamă largă de nevoi, iar numărul de locuințe noi este în scădere, potrivit materialului.
În acest cadru, Samsung European Lifestyle Lab argumentează că funcții precum controlul vocal și deschiderea automată a ușii (menționate ca exemple pentru frigidere din gama Family Hub) sunt gândite cu accesibilitatea „în prim-plan”, pentru a sprijini independența și gestionarea mai ușoară a activităților de zi cu zi.
Publicația citează date din Samsung Lifestyle Lab Europe potrivit cărora 60% dintre respondenți declară că se confruntă cu stres legat de consumul de energie, iar 45% spun că se luptă cu pierderile de căldură din locuințe (studiu cantitativ realizat în UE9, T4 2024, n=4.583).
În zona de electrocasnice, materialul dă ca exemplu mașini de spălat cu funcția Enhanced AI Wash+, despre care Samsung afirmă că pot fi „cu până la 65%” mai eficiente energetic decât cerințele standard europene pentru clasa A, prin detectarea încărcăturii și ajustarea setărilor de apă, detergent și ciclu. Afirmația este atribuită testelor interne Samsung și este raportată la Regulamentul (UE) 2019/2014, cu mențiunea că rezultatele pot varia în funcție de mediul de utilizare.
Materialul diferențiază între casele inteligente tradiționale, bazate pe comenzi prestabilite, și „casele adaptive”, descrise ca sisteme care învață din comportament, anticipează nevoile și răspund în timp real — inclusiv prin optimizarea consumului de energie, eficientizarea treburilor casnice și personalizarea interacțiunilor pentru fiecare utilizator.
În sprijinul ideii că publicul e mai deschis la astfel de tehnologii, este citat un studiu SmartLab comandat de Samsung (Marea Britanie, Franța, Germania și Coreea de Sud, august 2025, n=1.212), potrivit căruia 63% dintre respondenți spun că se simt pregătiți să adopte mai multă tehnologie AI în casele lor.
Mesajul central al materialului este că, în Europa, unde renovările la scară largă sunt „adesea lente și costisitoare”, integrarea capabilităților digitale în locuințele existente poate funcționa ca o cale mai rapidă de a crește accesibilitatea și eficiența, fără intervenții structurale majore. Pentru consumatori, beneficiul imediat invocat este controlul mai bun al consumului și reducerea sarcinilor repetitive; pentru producători, oportunitatea este dezvoltarea de produse și funcții AI care să livreze economii și utilizare mai simplă în condiții reale de locuire.
Recomandate

Schneider Electric și Foxconn își aliniază competențele pentru a standardiza și scala infrastructura centrelor de date AI , într-un parteneriat strategic global care vizează accelerarea capacităților de calcul necesare inteligenței artificiale, potrivit Economedia . Miza operațională este reducerea timpului și a complexității cu care companiile pot construi și livra „fabrici AI” (centre de date optimizate pentru sarcini de inteligență artificială), într-un moment în care cerințele de infrastructură se schimbă rapid pe fondul adoptării accelerate a AI, conform comunicatului transmis de Schneider Electric. Cum își împart rolurile cei doi parteneri Parteneriatul combină două zone critice pentru centrele de date AI: Foxconn : platforme avansate de calcul, integrarea rack-urilor AI (ansambluri standardizate care găzduiesc servere și echipamente) și producție la scară globală. Schneider Electric : sisteme de alimentare cu energie, răcire și management energetic. În declarația citată de Economedia, președintele Foxconn, Young Liu, susține că industria are nevoie de „un nou model” pentru proiectarea și livrarea infrastructurii AI, iar combinarea producției globale Foxconn cu expertiza energetică Schneider ar permite implementări „mai rapide” și „mai sustenabile”. Ce vor să livreze: arhitecturi de referință și module replicabile Concret, cele două companii anunță că vor dezvolta arhitecturi de referință de nouă generație pentru centre de date AI și vor explora: inovații pentru optimizarea energetică în buclă închisă (mecanisme de control care ajustează consumul pe baza datelor de funcționare); module integrate de alimentare și răcire („power and cooling skids”); cadre standardizate de proiectare , pentru modele replicabile și de înaltă performanță la nivel global. Din perspectiva Schneider Electric, CEO-ul Olivier Blum pune accent pe rolul energiei în extinderea AI și pe integrarea alimentării, răcirii și capabilităților digitale în centrele de date. Context: profilul celor două grupuri și repere locale Schneider Electric este prezentă în România de 29 de ani (din 1997), iar Economedia notează că, potrivit termene.ro, compania a avut în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 660 miliarde lei și un profit de aproape 27 miliarde lei , cu circa 339 de angajați . Foxconn (Hon Hai Technology Group) este cel mai mare producător de electronice din lume, ocupând locul 28 în Fortune Global 500. În 2025, grupul a raportat venituri totale de 8,1 trilioane TWD (aproximativ 260 miliarde dolari, adică aprox. 1.170 miliarde lei) și are peste 240 de campusuri operaționale în 24 de țări, cu aproximativ 900.000 de angajați în vârfurile de producție. Parteneriatul nu include, în informațiile publicate, un calendar de implementare sau valori financiare asociate, astfel că impactul imediat în investiții și comenzi rămâne de urmărit pe măsură ce cele două companii detaliază livrabilele și primele proiecte. [...]

Rezumatul automat al conversațiilor din Gmail, bazat pe Gemini , este disponibil global pentru conturile gratuite , iar utilizatorii îl pot dezactiva, însă cu un cost operațional: oprirea funcției taie accesul Gemini și la alte aplicații din suita Workspace, precum Drive și Tasks, potrivit Android Authority . Funcția apare ca „AI Overviews conversation summaries” și, conform unei actualizări dintr-o pagină de suport Google, este disponibilă pentru conturi plătite, Workspace și gratuite, la nivel global, pe Android, iOS și web. Publicația notează că, în practică, rezumatele pot apărea deocamdată doar pentru unele fire de e-mail, nu pentru toate. Ce se schimbă pentru utilizatori și ce limitări există Rezumatul din Gmail folosește Gemini pentru a analiza conținutul unui fir de conversație și a genera o sinteză. Google indică însă că funcția are, cel puțin în acest moment, suport pentru un set limitat de limbi: engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, coreeană, portugheză și spaniolă. Separat de rezumatele din interiorul firelor, Google mai oferă și „AI Inbox” (rezumate mai largi pentru conversațiile pe care trebuie să le recuperezi) și opțiunea „Ask Gemini” pentru întrebări punctuale, dar aceste funcții „din afara” firelor individuale sunt descrise ca fiind disponibile doar pentru abonații Google AI Pro și Ultra din SUA. Cum dezactivezi rezumatele AI și care este compromisul Pentru utilizatorii care nu doresc ca Gemini să „citească” e-mailurile pentru a genera rezumate, opțiunea se poate opri din setările Gmail: intră în Settings ; în fila General , caută Google Workplace smart features ; apasă Manage Workplace smart features settings ; dezactivează funcțiile „smart” (bazate pe Gemini). Atenția principală: dezactivarea oprește toate funcțiile AI legate de Workspace, inclusiv integrarea cu Google Tasks (de exemplu, nu vei mai putea seta mementouri vorbind cu Gemini), conform explicațiilor din articol și din pagina de suport Google: Google Support . [...]

Cheltuielile OpenAI au urcat anul trecut la 34 mld. dolari, iar presiunea pe cash împinge compania spre eficientizare înainte de un posibil IPO , potrivit IT之家 , care citează un articol publicat de Financial Times . Conform informațiilor, OpenAI ar fi avut în 2025 cheltuieli totale de 34 miliarde de dolari (aprox. 156 miliarde lei). Structura costurilor indică un model de creștere puternic dependent de investiții: 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) pentru cercetare și dezvoltare, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru vânzări și marketing, iar restul de aproximativ 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru infrastructură, operațiuni și alte costuri. Diferența dintre cheltuieli și venituri rămâne mare În același context, publicația notează că mai multe instituții media au relatat anterior că veniturile OpenAI ar fi fost de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei) anul trecut, mult sub nivelul cheltuielilor. Totodată, compania ar fi înregistrat o pierdere netă de 39 miliarde de dolari (aprox. 179 miliarde lei), semn că se află încă într-o etapă de investiții masive. De unde vin costurile și ce urmează Potrivit sursei, principalii factori care alimentează pierderile sunt investițiile continue în: achiziția de cipuri pentru putere de calcul; construirea de centre de date; recrutarea de specialiști. În paralel, OpenAI ar lucra la optimizarea modului de operare, inclusiv prin creșterea eficienței, temperarea ritmului de creștere a bugetului de cercetare și dezvoltare și reducerea proiectelor non-esențiale, în pregătirea pentru un IPO (ofertă publică inițială) în acest an, mai arată materialul. [...]

Franța alocă circa 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei) pentru a introduce un chatbot „suveran” în administrație , un instrument bazat pe modelele start-up-ului francez Mistral și destinat, în final, unui număr de aproximativ un milion de funcționari publici, potrivit Economedia . Implementarea va începe cu o perioadă de probă de câteva luni, în care vor participa 10.000 de persoane, după care instrumentul ar urma să fie pus la dispoziția tuturor agenților. Costul estimat al proiectului include și accesul la modelele Mistral, conform cabinetului ministrului Acțiunii Publice și Conturilor, David Amiel. Ce schimbă operațional în administrație Guvernul francez prezintă chatbotul ca un echivalent al ChatGPT , dar „într-o versiune suverană și securizată”, cu utilizări concrete în activitatea curentă a funcționarilor. Potrivit lui David Amiel, modelul va permite: căutări de documente; realizarea de rezumate; analize ale acestor rezumate. De ce contează: controlul tehnologiei și reducerea dependenței Ministrul a descris inteligența artificială drept „o oportunitate” și „o amenințare”, invocând explicit riscul ca Franța să devină dependentă de tehnologii non-europene. În același timp, obiectivul declarat este reducerea sarcinilor consumatoare de timp și a birocrației, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activitățile esențiale. „Este clar că inteligența artificială este atât o oportunitate, cât și o amenințare.” Informațiile au fost transmise de Ministerul Acțiunii Publice și Conturilor, potrivit AFP, citat de Mediafax, conform aceleiași surse. [...]

OpenAI alocă 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) pentru a accelera implementările de IA în companii , mizând pe o rețea globală de parteneri care să acopere partea considerată acum „factorul limitativ”: identificarea cazurilor de utilizare, reproiectarea fluxurilor de lucru, integrarea cu sistemele existente și managementul schimbării, potrivit OpenAI . Programul, numit OpenAI Partner Network , este gândit ca un cadru prin care parteneri din întreaga lume pot „construi, vinde și livra” soluții de inteligență artificială folosind produsele și modelele OpenAI. Miza operațională este scalarea adoptării în mediul enterprise (companii mari), unde provocarea nu mai este performanța modelelor, ci execuția: strategie, integrare sigură cu datele și sistemele interne, guvernanță și suport. Ce presupune rețeaua și cum sunt structurați partenerii OpenAI descrie rețeaua ca un program care face colaborarea „mai ușoară și mai flexibilă”, indiferent dacă partenerii co-vând, implementează, construiesc soluții sau conectează clienții la tehnologia OpenAI. Partenerii sunt recunoscuți în funcție de valoarea creată și primesc acces la resurse, instruire și suport pentru a-și construi practici de IA. Programul are trei niveluri, cu criterii ridicate privind performanța comercială și capacitatea de livrare: Select Advanced Elite Specializări și suport pentru implementări complexe Pe măsură ce platforma evoluează, partenerii vor putea obține specializări care să indice expertiză în zone „cu impact ridicat”, precum Codex , securitate cibernetică și agenți (sisteme care pot executa sarcini în mod semi-autonom, pe baza unor obiective). Scopul declarat este dublu: clienții să identifice mai ușor furnizori cu capabilități dovedite, iar partenerii să aibă o cale mai clară de dezvoltare a competențelor, în pas cu ritmul de livrare al produselor OpenAI. Separat, OpenAI spune că pilotează și un program de tip Forward Deployed Experts , destinat partenerilor implicați în implementări enterprise complexe. Inițiativa urmărește alinierea mai bună cu echipele OpenAI de „Forward Deployed Engineering” atunci când proiectele cer suport de implementare mai profund, iar participanții ar urma să aibă acces la tehnologii, „playbook”-uri (ghiduri operaționale) și tipare de transformare. Ținta de scalare: 300.000 de consultanți certificați până la final de 2026 Pe lângă investiția de 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), OpenAI afirmă că își propune să instruiască și să abiliteze 300.000 de consultanți certificați până la finalul lui 2026 . În logica programului, această masă de competențe ar trebui să reducă blocajele de implementare din companii și să crească viteza cu care proiectele trec „de la ambiție la rezultate măsurabile”. În esență, OpenAI își poziționează rețeaua de parteneri ca o infrastructură de livrare: nu doar acces la modele, ci capacitate de integrare, reproiectare de procese și management al adoptării, la scară globală. [...]

Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]