Știri
Știri din categoria Externe
Hamas transmite că nu intenționează să se dezarmeze, chiar dacă acceptă un acord de administrare a Gazei, potrivit The Jerusalem Post, care relatează declarațiile purtătorului de cuvânt Ghazi Hamad într-un interviu cu jurnalistul britanic Piers Morgan. Mesajul are relevanță operațională directă: pune sub semnul întrebării dacă un aranjament politic pentru Gaza poate produce și o schimbare de securitate pe teren.
Hamad a fost întrebat dacă acordul coordonat de administrația Trump – care include implementarea „Board of Peace” și a „National Committee for the Administration of Gaza” (NCAG) – va duce la dezarmarea Hamas. El a spus că organizația acceptă înțelegerea din „necesitate”, invocând situația din Gaza, dar a insistat că „mentalitatea” și obiectivul de a „încheia ocupația” rămân neschimbate.
„Este o fază excepțională în istoria palestiniană. Din necesitate forțată, din cauza circumstanțelor dure din Gaza, acceptăm acest acord. Dar… nu ne-am schimbat mentalitatea… să continuăm… pentru că aceasta este misiunea noastră sfântă.”
Publicația notează că Hamad nu a răspuns explicit întrebării despre momentul în care Hamas ar urma să depună armele și să le predea în cadrul procesului, limitându-se să sugereze că grupul ar putea folosi „tactici” și „metode” diferite.
În interviu, Hamad a descris acordul drept „excepțional” din cauza „circumstanțelor excepționale” și a susținut că ar fi fost acceptat pentru a „salva” populația din Gaza de strămutare și violențe. În același timp, el a afirmat că nu crede că Israel „își va îndeplini angajamentele” și a spus că Hamas va continua să lupte „împreună cu toate facțiunile palestiniene” până la „sfârșitul ocupației”.
Hamad a susținut că Hamas nu ar fi o organizație teroristă, prezentând-o drept un actor care „rezistă ocupației” și afirmând că nu ar avea ca „mentalitate” uciderea civililor. El a negat că politica Hamas ar fi vizat un masacru pe 7 octombrie, invocând posibilitatea unor „greșeli” individuale, însă articolul arată că Morgan l-a confruntat cu declarații anterioare contradictorii.
The Jerusalem Post mai consemnează informații atribuite NGO Monitor: Hamad ar fi sancționat de SUA din 2024 și s-ar afla în prezent în Qatar. Potrivit aceleiași organizații, el ar conduce și Ministerul Dezvoltării Sociale din Gaza (MoSD).
În același context, publicația menționează că, la 1 august, Departamentul de Justiție al SUA a confirmat arestarea unui individ din Marea Britanie, acuzat că ar fi operat o „caritate” falsă legată de Hamad și MoSD. NGO Monitor a indicat și exemple de coordonare între MoSD și organizații/ONG-uri, inclusiv:
În ansamblu, declarațiile lui Hamad sugerează că, deși există un cadru politic de administrare a Gazei, componenta-cheie pentru stabilizare – dezarmarea – rămâne neasumată public de Hamas, ceea ce poate limita aplicarea practică a acordului și reduce predictibilitatea de securitate în teren.
Recomandate
Evitarea unei controverse publice de către noul șef al diplomației britanice riscă să devină un factor de fricțiune în relația Londra–Washington , într-un moment în care cele două părți au pe agendă dosare sensibile precum Strâmtoarea Ormuz , Ucraina și Gaza, potrivit G4Media . Noul ministru de externe al Marii Britanii, Ed Miliband , s-a întâlnit miercuri la Washington cu secretarul de stat american Marco Rubio . În timpul strângerii de mână și al fotografiilor, jurnaliștii l-au întrebat dacă își menține afirmația din 2016 despre Donald Trump, pe care îl descrisese drept „un idiot, un rasist și un misogin”. Miliband nu a răspuns la întrebare și a spus doar că „așteptăm cu nerăbdare întrevederea”, relatează dpa, preluată de Agerpres. Ce era pe agenda discuțiilor Întrevederea Miliband–Rubio urma să vizeze, conform informațiilor citate, trei teme majore: eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz; războiul din Ucraina; situația din Fâșia Gaza. De ce contează episodul pentru relația bilaterală În același context, ambasadorul SUA la Londra, Warren Stephens, a declarat recent că speră ca șeful diplomației britanice „și-a schimbat între timp părerea” despre Trump și a spus că va colabora cu Miliband în noul său rol, în pofida unor dezacorduri pe teme de mediu. Miliband a fost anterior ministru al energiei, poziție din care a promovat politici de „emisii nete zero” (reducerea emisiilor astfel încât bilanțul final să fie zero) și tranziția către surse regenerabile. În opoziție, Trump este prezentat ca susținător al combustibililor fosili, inclusiv al petrolului din Marea Nordului, și critic al „morilor de vânt”. Potrivit unor surse ale presei citate în material, Casa Albă ar fi fost îngrijorată de decizia premierului britanic Andy Burnham de a-l numi pe Miliband la conducerea Foreign Office. [...]
Conducerea FIFA i-a reconfirmat sprijinul lui Gianni Infantino , încercând să limiteze efectele unei crize de guvernanță declanșate de propunerea – ulterior retrasă – de vânzare a drepturilor comerciale și operaționale ale Cupei Mondiale, potrivit CNN . Susținerea a fost exprimată într-un comunicat publicat miercuri seară, după o întâlnire de criză organizată în Maroc cu oficiali de rang înalt ai forului mondial. În declarație, FIFA afirmă că rezultatul reuniunii „va consolida guvernanța FIFA, va ajuta la restabilirea încrederii în organizație” și va permite pregătirea „într-un mod unit și transparent” pentru „evenimentele majore și provocările” care urmează. Mesajul vine în contextul presiunilor tot mai mari pentru demisia lui Infantino, generate de inițiativa sa de a externaliza (prin vânzare) drepturi cheie legate de Cupa Mondială. Propunerea, descrisă ca fiind una cu miză comercială și operațională, a fost abandonată rapid, însă a alimentat acuzații privind modul de luare a deciziilor la vârful FIFA. „Greșeli” recunoscute și scuze către Consiliu și federații În același comunicat, FIFA admite că „greșeli” au fost făcute în gestionarea procesului. Organizația precizează că s-a convenit că nu a existat intenția ca Consiliul FIFA și asociațiile membre să se simtă excluse, dar că „procesul ar fi trebuit gestionat diferit”. De asemenea, se arată că au existat erori și după ce propunerea a ajuns în presă. FIFA mai spune că a fost transmisă o scrisoare către Consiliu și asociațiile membre, în care a fost formulată o scuză pentru „erorile” comise. Infantino a publicat un mesaj similar pe Instagram, alături de o fotografie în care apare lângă secretarul general Mattias Grafström, ambii făcând semnul „thumbs-up”, notează publicația. Opoziție publică și risc de escaladare juridică În aceeași zi, fostul mare internațional portughez Luis Figo a cerut public plecarea lui Infantino, într-un text de opinie obținut de CNN și publicat inițial de Daily Mail. Figo a descris conduita președintelui FIFA în termeni duri și a concluzionat că „Infantino trebuie să plece”. Pe plan instituțional, UEFA a avertizat că ar putea iniția acțiuni legale împotriva FIFA din cauza planului eșuat. Sursa mai arată că, săptămâna trecută, UEFA a condus reacția de respingere: cele 55 de federații membre au fost de acord să boicoteze toate evenimentele și competițiile FIFA cât timp propunerea era activă. În același timp, nu toate confederațiile au adoptat o poziție identică. Deși organismele care reprezintă Europa, Asia și America de Nord și Centrală au criticat planul, Confederația Africană de Fotbal (CAF) nu a luat, până acum, o poziție oficială. Totuși, cinci administratori importanți ai fotbalului african și-ar fi exprimat sprijinul pentru Infantino, potrivit Reuters, pe fondul dependenței mai mari a fotbalului african de fondurile distribuite de FIFA. De ce contează Pentru piața sportului, episodul indică o tensiune directă între mizele comerciale ale Cupei Mondiale și mecanismele de guvernanță ale FIFA: chiar dacă propunerea a fost retrasă, reacțiile – inclusiv amenințarea cu litigii și boicotul temporar anunțat de UEFA – arată că deciziile privind drepturile și controlul operațional pot declanșa rapid blocaje instituționale cu efecte asupra calendarului și organizării competițiilor majore. [...]
Un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea fi anunțat chiar azi, dar ar repoziționa controlul operațional al traficului maritim în favoarea Iranului , potrivit Daily Mail . Înțelegerea ar prelungi încetarea focului dintre SUA și Iran și ar deschide calea unor discuții privind un acord nuclear, însă ar include o schemă de tranzit care ar direcționa navele ce intră în Golf prin apele iraniene. Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru piețele energetice, fiind ruta prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Orice schimbare de regim de navigație sau de securitate în zonă are efect direct asupra riscului perceput de transportatori și, implicit, asupra costurilor de transport și a prețurilor la energie. Cum ar funcționa aranjamentul temporar Conform publicației, un raport din SUA (Axios) susține că acordul ar putea fi anunțat „cel mai devreme azi”. Două surse regionale citate indică un aranjament temporar de 60 de zile între Oman și Iran, care ar putea fi prelungit. Elementele operaționale descrise includ: traficul spre interiorul Golfului ar urma să se desfășoare prin apele iraniene ; traficul la ieșirea din Golf ar urma să se desfășoare prin apele Omanului ; nu ar fi percepute taxe în perioada de 60 de zile; minele navale ar urma să fie curățate în 30 de zile , pentru a redeschide restul canalului. Fond „voluntar” și costuri de administrare Daily Mail notează că The Telegraph a relatat despre posibilitatea creării unui „fond voluntar” pentru întreținerea căii navigabile, cu state europene care ar acoperi costurile. Contribuțiile ar veni din taxe voluntare plătite de țări din Golf și de unele state europene membre ale Organizației Maritime Internaționale (IMO), pentru finanțarea navigației, protecției mediului, căutare și salvare și alte servicii. Potrivit unei surse ONU citate, propunerea nu a fost încă înaintată celor 176 de state membre ale IMO. Context politic și reacția piețelor Informațiile apar după ce președintele SUA, Donald Trump , a avertizat că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând” sau Iranul va fi lovit „foarte dur”, iar ulterior a spus că a renunțat la un atac planificat pentru a permite reluarea negocierilor. Iranul, la rândul său, a refuzat discuții directe cu SUA și a indicat că lucrează cu Oman ca mediator, adăugând că redeschiderea depinde de ridicarea blocadei navale americane. Publicația mai arată că bursele au urcat la maxime istorice marți, după ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a sugerat la CNBC că un acord este iminent, pe fondul unor luni de turbulențe economice alimentate de creșterea prețului petrolului. Ce rămâne neclar Deși scenariul descris ar reduce presiunea imediată asupra fluxurilor energetice, detaliile-cheie rămân incerte: acordul este prezentat ca posibil și „ar putea fi anunțat” azi, iar mecanismele de implementare (inclusiv rolul efectiv al Iranului în controlul traficului) depind de confirmări oficiale și de acceptarea aranjamentelor de către actorii implicați. [...]
Atacul aerian rusesc din noaptea de marți spre miercuri a lovit infrastructură logistică din Kiev și regiunea din jur, cu efecte directe asupra operațiunilor de depozitare și transport , pe fondul unui bilanț uman de cel puțin 15 morți, potrivit HotNews . Autoritățile locale au anunțat că atacurile aeriene au declanșat incendii la depozite și au avariat inclusiv „infrastructura rezidențială”. Un jurnalist AFP a auzit aproximativ zece explozii puternice în jurul orei 00:00, iar la peste cinci ore după atac un fum dens se ridica încă deasupra capitalei, conform unei jurnaliste France Presse. Forțele aeriene ucrainene au semnalat în timpul nopții apropierea mai multor rachete balistice. În afara orașului Kiev, serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „paisprezece persoane au fost ucise și 27 rănite” în atacul nocturn. Administrația militară a orașului Kiev a raportat separat decesul unei femei în capitală. Depozite incendiate și evaluări în mai multe cartiere Autoritățile au evaluat urmările atacului în „peste șapte locuri” din Kiev, în cartierele Golosiivsky, Desniansky, Obolonsky și Sviatoshynsky. Administrația militară a precizat că incendiile au cuprins depozite „pe o zonă extinsă”. Primarul Kievului, Vitali Klitschko , a declarat pe Telegram că în districtul Golosiivsky două persoane rănite au fost scoase din dărâmăturile unui depozit distrus. Ținte logistice, potrivit ambelor părți Potrivit serviciilor de urgență ucrainene, armata rusă a folosit drone și rachete balistice, iar atacul a provocat în regiune incendii la depozite și alte obiective logistice. Ministerul rus al Apărării a susținut, într-un comunicat difuzat pe Telegram, că a lovit centre de transport, logistică și distribuție din Kiev și regiunea sa, despre care Moscova afirmă că ar fi implicate în „depozitarea și livrarea” de arme și echipamente militare, precum și în producția și distribuția de drone. [...]
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]
Ucraina își leagă diplomația de contracte și investiții în apărare , într-o încercare de a transforma sprijinul politic al partenerilor în capacități industriale și tehnologice care să susțină frontul, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de Kirill Budanov , șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ucrainene, unde a cerut „rezultate concrete” care să se vadă în decizii ale statelor partenere, contracte internaționale și investiții. Diplomația, măsurată în livrabile: decizii, contracte, investiții Budanov a indicat că misiunile diplomatice trebuie să livreze rezultate „tangibile”, cu efect direct asupra capacităților de apărare ale Ucrainei. În viziunea sa, poziția Ucrainei în „viitoarea arhitectură de securitate și stabilitate” depinde de activitatea diplomaților în țările unde sunt acreditați. „Locul Ucrainei în configurarea viitoarei arhitecturi de securitate şi stabilitate depinde în mod direct de activitatea dumneavoastră în ţările în care vă desfăşuraţi misiunea.” Un accent aparte este pus pe colaborarea cu partenerii pentru consolidarea apărării, „în special a sistemelor de apărare antiaeriană ”, potrivit declarațiilor citate. Producție comună și localizarea industriei de apărare în Ucraina Șeful Cancelariei prezidențiale a susținut că diplomații trebuie să promoveze proiecte de producție comună în domeniul apărării și „localizarea unor capacități industriale” pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul, așa cum este descris, nu se limitează la sprijin punctual, ci vizează integrarea tehnologiilor și a lanțurilor de producție prin proiecte comune și alianțe de securitate pe termen lung. În același cadru, Budanov a vorbit despre atragerea investițiilor străine „în economia reală” și în complexul industrial de apărare, cu desfășurarea producției în Ucraina, menționând că acorduri în acest sens „au fost deja încheiate”. „Construim o nouă economie, bazată atât pe tehnologii de vârf, cât şi pe standarde europene de calitate şi transparenţă.” Africa, nouă prioritate: securitate, agricultură și educație Budanov a mai spus că statele africane ar trebui să devină o direcție importantă a diplomației ucrainene, argumentând că Rusia și-a construit influența în regiune „prin dezinformare, șantaj cu cereale și mercenari”, influență pe care o consideră „mai vulnerabilă decât pare”. În relația cu țările africane, el a indicat câteva direcții de cooperare: securitate; deminare; combaterea terorismului; exporturi de produse agricole și tehnologii; educație, inclusiv atragerea studenților africani la studii în Ucraina. Budanov a adăugat că Ucraina trebuie să reamintească statelor africane că este „unul dintre principalii furnizori” de produse agricole esențiale de care acestea depind. [...]
