Știri
Tag: aur
Știri despre „aur”
AUR conduce cu 35% în intenţiile de vot pentru parlamentare - PSD şi PNL rămân pe locurile următoare conform sondajului Avangarde
AUR este creditat cu 35% în intențiile de vot pentru Parlament , potrivit News.ro , care relatează rezultatele unui sondaj Avangarde realizat în perioada 10–17 martie. În același sondaj, 43% dintre respondenți spun că sunt „total nemulțumiți” de modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează România. Datele indică o ierarhie în care AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, în timp ce USR, UDMR și SOS România sunt cotate sub aceste partide. Sondajul include și întrebări despre direcția țării și despre evaluarea activității Executivului. Rezultatele sondajului: intenții de vot la parlamentare Sondajul Avangarde plasează AUR pe primul loc în opțiunile pentru alegerile parlamentare, cu 35%. PSD este creditat cu 22%, iar PNL cu 14%. Lista cu rezultatele sondajului (intenții de vot pentru Parlament): AUR: 35% PSD: 22% PNL: 14% USR: 11% UDMR: 5% SOS România: 3% Direcția României și evaluarea Guvernului Bolojan La întrebarea privind direcția în care se îndreaptă România, 79% dintre cei chestionați consideră că direcția este greșită, iar 18% spun că direcția este bună. În ceea ce privește activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan, 43% se declară „total nemulțumiți”, 37% „mai degrabă nemulțumiți”, 17% „mai degrabă mulțumiți”, iar 1% „mulțumiți”, conform datelor prezentate odată cu sondajul. Metodologia cercetării Avangarde Cercetarea a fost realizată telefonic, pe un eșantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 de subiecți, în perioada 10–17 martie. Eroarea maximă de eșantionare este de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%, potrivit informațiilor publicate împreună cu rezultatele sondajului. [...]
Aurul și argintul se prăbușesc pe fondul scumpirii petrolului - inflația schimbă rolul metalelor prețioase
Aurul și argintul au înregistrat scăderi puternice, pe fondul creșterii prețului petrolului și al temerilor legate de inflație , potrivit Mining.com , într-un context marcat de conflictul dintre SUA și Iran și de politica monetară restrictivă a Rezervei Federale. Aurul a scăzut cu până la 6,6%, ajungând la aproximativ 4.575 de dolari uncia, cel mai redus nivel din februarie, în timp ce argintul a pierdut aproape 12%, coborând sub 66 de dolari uncia. Este a șaptea sesiune consecutivă de scădere pentru aur, cea mai lungă serie negativă din 2023. Declinul vine în ciuda faptului că, în mod tradițional, conflictele geopolitice susțin prețul aurului. De această dată însă, creșterea accelerată a prețului petrolului a schimbat dinamica pieței. Petrolul Brent a depășit temporar pragul de 119 dolari pe baril , alimentând temerile privind inflația globală. În paralel, Rezerva Federală a transmis un mesaj ferm privind menținerea dobânzilor ridicate. Oficialii Fed estimează o inflație mai mare în 2026 și iau în calcul mai puține reduceri de dobândă decât se anticipa anterior, ceea ce reduce atractivitatea aurului, un activ care nu oferă randament. Această combinație – petrol scump și dobânzi ridicate – a dus la schimbarea percepției asupra metalelor prețioase. În loc să fie văzute ca refugii sigure, acestea sunt tratate tot mai mult ca active speculative, sensibile la evoluțiile macroeconomice. Impactul s-a resimțit și în sectorul minier, unde companii precum Newmont sau Freeport-McMoRan au înregistrat scăderi semnificative, pe fondul creșterii costurilor și al presiunii asupra marjelor. Chiar și în aceste condiții, aurul rămâne cu aproximativ 50% peste nivelul de acum un an, însă volatilitatea recentă arată că rolul său tradițional de protecție în perioade de criză este pus sub semnul întrebării într-un context dominat de inflație și politici monetare stricte. [...]
George Simion explică refuzul AUR de a vota amendamentul PSD - poziția partidului față de impactul asupra românilor vulnerabili
George Simion spune că AUR va vota doar un buget cu deficit de 6% , dar a respins amendamentul PSD, potrivit Digi24 . Liderul AUR a declarat miercuri seară, 18 martie, că parlamentarii partidului nu vor fi „complici” la măsuri care, în opinia sa, ar împinge persoane vulnerabile spre dependență de ajutoare. Simion a susținut că AUR a pregătit o variantă de „buget alternativ”, pe care spune că a pus-o la dispoziția Ministerului Finanțelor, a partidelor și a opiniei publice. În declarațiile sale, el a invocat respectarea unor obligații legale privind cheltuieli sociale (pensionari, persoane cu dizabilități, burse pentru studenți) și a afirmat că propunerea AUR ar menține deficitul în parametri acceptați de partenerii internaționali ai României. Președintele AUR a acuzat PSD și PNL că acțiunile lor „de spectacol” ar avea costuri pentru românii vulnerabili și a insistat pe indexarea pensiilor cu rata inflației, prezentată ca obligație legală. El a respins ideea ca sprijinul pentru categorii precum pensionarii, persoanele cu dizabilități, elevii și studenții să fie tratat ca ajutor acordat „din milă”, argumentând că este vorba despre drepturi rezultate din contribuții. Simion a mai spus că parlamentarii AUR au depus peste 1.300 de amendamente care ar trebui dezbătute și a afirmat că formațiunea va susține în plen cel puțin o formă de sprijin pentru persoanele vulnerabile. În același timp, a reiterat că AUR va asigura „votarea unui buget” care să se încadreze în ținta de deficit de 6% și a criticat coaliția pentru întârzierea prezentării bugetului, despre care a afirmat că ar fi trebuit să ajungă în Parlament cel târziu în decembrie. Contextul este blocajul din Parlament privind adoptarea bugetului de stat pe 2026: ședința comisiilor reunite de buget-finanțe a fost suspendată pentru negocieri între liderii partidelor, la solicitarea UDMR. În lipsa raportului comisiilor, proiectul de buget nu poate fi trimis la vot în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. [...]
Bitcoin câștigă teren în fața aurului după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, arată datele JPMorgan
Datele JPMorgan arată o schimbare majoră în comportamentul investitorilor , după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu: capitalul începe să se mute din ETF-urile pe aur către ETF-urile pe Bitcoin. Analiza a fost publicată într-o notă pentru investitori citată de Yahoo Finance . Potrivit băncii americane, relația tradițională dintre aur și Bitcoin – considerate adesea active de refugiu în perioade de criză – s-a rupt după escaladarea conflictului Iran–SUA–Israel de la finalul lunii februarie. În loc să crească împreună, cele două active au început să atragă capital în direcții opuse . ETF-urile pe Bitcoin câștigă teren Analiza JPMorgan arată că fluxurile de capital din fondurile tranzacționate la bursă indică o diferență clară între cele două piețe. ETF Evoluție capital SPDR Gold Shares (GLD) ieșiri de capital de aproximativ 2,7% din active iShares Bitcoin Trust (IBIT) intrări de capital de aproximativ 1,5% din active Datele indică o rotație a investițiilor din aur către Bitcoin , inversând tendința observată la începutul anului, când aurul domina fluxurile de capital. Analiștii JPMorgan, coordonați de directorul Nikolaos Panigirtzoglou, spun că fenomenul sugerează o schimbare în modul în care investitorii percep conceptul de „aur digital”. Investitorii instituționali rămân însă prudenți În timp ce ETF-urile pe Bitcoin atrag capital, piețele derivate indică o atitudine mai precaută din partea investitorilor mari. fondurile speculative au crescut pozițiile short pe ETF-ul IBIT ; în același timp, interesul short pentru ETF-ul pe aur GLD a scăzut . Acest lucru sugerează că unele instituții își protejează pozițiile în Bitcoin , chiar dacă investitorii individuali și consilierii financiari continuă să cumpere. Contextul macroeconomic contribuie și el la această prudență. Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril , pe fondul conflictului regional, poate alimenta inflația și menține dobânzile ridicate – un factor care de regulă afectează activele riscante. Bitcoin rămâne peste 70.000 de dolari În ciuda acestor semnale mixte, Bitcoin continuă să se tranzacționeze peste 70.000 de dolari , menținând o evoluție relativ puternică în comparație cu alte active. Potrivit scenariilor prezentate de analiști: scenariu optimist: menținerea fluxurilor în ETF-uri ar putea împinge Bitcoin spre 80.000 de dolari ; scenariu negativ: dacă presiunile macroeconomice cresc, suportul major se află în zona 64.000 de dolari . JPMorgan consideră că această rotație de capital arată că narațiunea Bitcoin ca „aur digital” continuă să câștige teren în rândul investitorilor, chiar într-un context geopolitic tensionat. [...]
Undă verde pentru dislocarea unor echipamente militare americane în România – decizia adoptată după dezbateri tensionate în Parlament
Parlamentul României a aprobat amplasarea unor trupe și echipamente militare americane noncinetice , după solicitarea transmisă de președintele Nicușor Dan în urma consultărilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, în plenul reunit al Parlamentului. Măsura permite dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare americane considerate neofensive, precum avioane de realimentare în aer, sisteme de supraveghere și echipamente de comunicații satelitare, care ar urma să fie integrate în arhitectura de securitate a NATO din regiune. Propunerea a venit din partea premierului României, a fost discutată în CSAT și transmisă Parlamentului de către șeful statului pentru aprobare. Înainte de vot, solicitarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. În plen, inițiativa a fost adoptată cu 272 de voturi pentru , din totalul parlamentarilor prezenți la ședință. La începutul dezbaterilor au fost înregistrați 337 de parlamentari din cei 436 în funcție. Dezbaterile au fost marcate de tensiuni. Parlamentari ai partidelor AUR, SOS și POT au întrerupt în repetate rânduri ședința prin proteste și huiduieli, iar în final nu au participat la vot. Liderul AUR, George Simion , a criticat decizia și a susținut că nu există suficiente garanții privind caracterul exclusiv defensiv al echipamentelor sau privind numărul militarilor care ar putea fi staționați în România. În schimb, reprezentanții coaliției de guvernare au susținut măsura. Sorin Grindeanu a declarat în plen că aprobarea solicitării americane reprezintă „un gest firesc și necesar” și transmite un semnal că România își respectă angajamentele din cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și din cadrul NATO. Potrivit explicațiilor prezentate anterior de președintele Nicușor Dan , echipamentele sunt noncinetice , adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis și au rol defensiv. Printre acestea se numără aeronave de realimentare în aer, sisteme de monitorizare și comunicații satelitare corelate inclusiv cu infrastructura militară existentă, precum baza de la Deveselu. Contextul deciziei este legat de evoluțiile de securitate din regiune și de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au determinat NATO și Statele Unite să își ajusteze prezența militară pe flancul estic al alianței. [...]
AUR se menține lider în intenția de vot la parlamentare - coboară sub pragul de 40% în martie 2026
AUR se menține lider în intenția de vot la alegerile parlamentare, dar coboară sub pragul de 40% , conform News.ro . Datele recente ale Barometrului INSCOP arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) continuă să fie pe prima poziție în preferințele alegătorilor, însă a înregistrat o scădere la 38% din intențiile de vot, față de aproape 41% la începutul anului. Contextul politic actual Pe locurile următoare se situează Partidul Social Democrat (PSD) cu 19,2% și Partidul Național Liberal (PNL) cu 14,5%, urmate de Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Analiza INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, indică faptul că nu există o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România în ultimele 10 luni. Estimarea participării la vot Estimările privind participarea la vot arată că majoritatea românilor sunt hotărâți să meargă la urne. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da”, 65,4% dintre respondenți au ales 10. Aceasta sugerează un interes semnificativ pentru alegerile parlamentare. Detalii despre sondaj Sondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026, folosind metoda interviului telefonic. Eșantionul a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative din România, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „Analizând datele INSCOP măsurate în ultimele 10 luni, nu se observă o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Intenția de vot detaliată Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 38,6%, PSD 16,9%, iar PNL 13,9%. USR și UDMR ar atrage 13,4% și, respectiv, 4,4% din voturi. Alte partide precum SENS, SOS România și POT au procente mai mici, dar semnificative în contextul actual. Concluzii Deși AUR rămâne în fruntea intențiilor de vot, scăderea sub pragul de 40% ar putea semnala o volatilitate în preferințele electoratului. Cu toate acestea, datele nu indică o schimbare majoră în peisajul politic românesc, iar participarea ridicată la vot ar putea influența rezultatele finale ale alegerilor parlamentare. [...]
Opoziția acuză Ministerul de Externe pentru gestionarea evacuărilor din Orientul Mijlociu – reproșuri privind organizarea repatrierilor
AUR acuză Ministerul de Externe de gestionarea defectuoasă a repatrierii românilor din zona Golfului , în contextul evacuărilor organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax , deputatul și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ștefăniță Avrămescu, a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar fi gestionat operațiunile de evacuare, susținând că reacția autorităților a fost întârziată și lipsită de claritate. Reprezentantul AUR afirmă că repatrierea cetățenilor români din zona Golfului ar fi fost marcată de comunicare incoerentă și de lipsa unui mecanism eficient de intervenție în situații de criză. Potrivit acestuia, ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune administrativă discretă și bine coordonată s-a transformat într-un episod dominat de comunicare politică și controverse publice. Critici privind organizarea evacuărilor Avrămescu a comparat modul în care România a gestionat repatrierile cu acțiunile altor state europene, menționând că țări precum Croația, Italia sau Franța ar fi organizat rapid zboruri speciale cu aeronave ale companiilor aeriene locale, fără probleme administrative sau dispute publice. În cazul României, reprezentantul AUR a susținut că au existat disfuncționalități în procesul de selecție a persoanelor evacuate. Un exemplu invocat a fost excluderea unui minor de pe lista de repatriere, situație explicată public prin considerente de „vulnerabilitate de imagine”, fapt criticat de opoziție. Critici privind comunicarea instituțională Purtătorul de cuvânt al AUR consideră că lipsa unor criterii clare și a unei comunicări coerente din partea autorităților a afectat încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona situații de urgență. „Românii aflați în pericol nu au nevoie de justificări defensive, ci de un stat pregătit și de instituții care acționează rapid și profesionist”, a declarat Avrămescu. Acesta a avertizat că problemele apărute în gestionarea repatrierilor reflectă, în opinia sa, un declin instituțional acumulat în timp și a susținut că Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să fie orientat exclusiv spre protejarea cetățenilor români în situații de criză. Contextul repatrierilor Operațiunile de evacuare au fost organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Conform datelor oficiale, aproximativ 1.500 de români au fost repatriați prin zboruri organizate de stat , iar alți aproximativ 1.000 s-au întors în țară cu zboruri comerciale , în timp ce câteva sute de persoane rămân încă pe listele prioritare de evacuare. [...]
Venezuela semnează un acord pentru vânzarea a până la 1.000 kg de aur către SUA – Trafigura va transporta lingourile la rafinării americane
Venezuela a semnat un acord pentru a vinde până la 1.000 kg de aur către piața din SUA , într-un semnal că relațiile comerciale dintre Caracas și Washington se consolidează după schimbarea de putere de la începutul anului. Informația apare pe fondul unui aranjament dezvăluit de Axios , citat de publicația română, și include livrări de lingouri „doré” către traderul Trafigura, care ar urma să transporte aurul la rafinării din Statele Unite. Acordul ar fi fost semnat de compania minieră de stat Minerven și prevede furnizarea a între 650 și 1.000 kg de aur „doré” (lingouri cu amestec de metale prețioase, în general aur și argint), cu un conținut final de aur de 98% , conform surselor citate. În termeni de ordin de mărime, la un preț menționat în articol de circa 166.000 de dolari pentru un kilogram de aur pur , tranzacția ar însemna sume de zeci sau chiar peste o sută de milioane de dolari, în funcție de cantitate și de cotațiile din momentul livrării. Cine cumpără și cum ajunge aurul în SUA În schema descrisă, Trafigura are rolul de comerciant și transportator către rafinării americane, în baza unui acord separat cu guvernul SUA. În paralel, Washingtonul ar fi implicat direct în facilitarea înțelegerii: secretarul american de Interne, Doug Burgum , a fost la Caracas pentru discuții despre petrol și minerale și ar fi contribuit la „deblocarea” contractului, potrivit sursei citate. În aceeași logică de apropiere economică, Axios indică faptul că acesta ar fi al treilea acord de exploatare încheiat sub supravegherea administrației Trump, după alte contracte legate de petrol. Trafigura este menționată ca participant și în acorduri petroliere evaluate la peste 1 miliard de dolari . Contextul politic, inclusiv criticile din SUA Materialul subliniază că evoluțiile vin după o operațiune militară ordonată de președintele american Donald Trump la începutul lui 2026, în urma căreia Nicolás Maduro ar fi fost înlăturat de la putere. În acest context, Trump a lăudat public cooperarea și a menționat pe rețeaua Truth Social că „petrolul începe să curgă”, apreciind și noua conducere de la Caracas, inclusiv pe Delcy Rodríguez , descrisă drept președintă interimară. Totodată, în SUA au apărut critici: democrați din Congres și voci liberale ar acuza administrația Trump de „imperialism și corupție”, în timp ce o sursă citată de Axios susține contrariul, argumentând că accesul la piața americană și la un sistem financiar stabil ar aduce beneficii Venezuelei și ar reduce rolul pieței negre, unde „se pierdeau bani” prin contrabandă. Ce elemente sunt esențiale în acord Pentru o imagine rapidă, iată reperele principale din informațiile publicate: Cantitate: 650–1.000 kg de aur „doré” Puritate finală: 98% aur (conform contractului descris) Intermediar: Trafigura Destinație: rafinării din Statele Unite Context: intensificarea cooperării SUA–Venezuela pe resurse (aur și petrol) după schimbarea de putere din 2026 [...]
Escaladarea conflictului afectează piețele globale - temeri privind inflația și perturbări energetice în urma blocajelor din Strâmtoarea Hormuz
Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu , iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026. Petrolul explodează, temeri privind Strâmtoarea Hormuz Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global. Brent: +9%, la circa 79 dolari/baril WTI: +8%, la peste 72 dolari/baril, cu vârfuri peste 80 dolari în unele sesiuni Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global. Aurul și dolarul, câștigători ai crizei Activele considerate sigure au atras rapid capital: Aurul spot: +2,3%, la aproximativ 5.396 dolari/uncie Contractele futures pe aur: +3,1% Indicele dolarului: +0,76% Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie. Bursele americane, sub presiune Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street: S&P 500: -1,1% Nasdaq 100: -1,5% Dow Jones: -1% Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute. Criptomonedele încearcă o revenire Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc. Concluzie Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu scumpește petrolul și zguduie bursele - Investitorii fug spre dolar și aur
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a zguduit bursele și a scumpit petrolul , iar investitorii s-au refugiat rapid în dolar și aur, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril , după ce a atins temporar 82 de dolari, iar petrolul american a crescut la 69,59 dolari. Aurul a avansat cu 1%, până la 5.327 dolari uncia , semn al tensiunii din piețe. Loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului continuă, iar Teheranul a răspuns cu rachete în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat că ostilitățile ar putea dura încă patru săptămâni și că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor asumate. Strâmtoarea Ormuz, punctul critic Piața urmărește cu atenție Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece: aproximativ 20% din petrolul comercializat pe mare la nivel global; circa 20% din gazul natural lichefiat. Deși ruta nu este oficial blocată, mai multe petroliere staționează la intrare, pe fondul riscurilor de securitate și al problemelor de asigurare. Jorge Leon, de la Rystad Energy, avertizează că o oprire efectivă ar bloca 15 milioane de barili pe zi. În paralel, OPEC+ a decis o majorare modestă a producției pentru aprilie, de 206.000 de barili pe zi, însă mare parte din acest volum ar trebui să tranziteze tot zona tensionată. Alan Gelder, de la Wood Mackenzie, compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970 . Ajustat la valoarea actuală, pragul istoric ar echivala cu aproximativ 90 de dolari pe baril în 2026, nivel care, în condițiile actuale, nu pare greu de atins. Reacția burselor În Asia: Nikkei 225 (Japonia) a scăzut cu 1,4%, pe fondul temerilor legate de costurile energiei; MSCI Asia-Pacific (fără Japonia) a pierdut 1,2%; CSI 300 (China) a rămas relativ stabil. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au suspendat temporar tranzacțiile. În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 au coborât cu 1,4%, iar pe DAX cu 1,3%. La New York, indicii futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%. Dolarul și titlurile americane, principalele refugii Dolarul s-a apreciat, susținut de statutul Statelor Unite de exportator net de energie și de atractivitatea titlurilor de stat americane. Euro a scăzut la 1,1788 dolari, iar randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%. Tensiunile geopolitice se suprapun peste un climat economic fragil, cu investitorii atenți la datele economice din SUA și la posibilele decizii ale Rezervei Federale privind dobânzile. Un șoc prelungit al petrolului ar putea reaprinde inflația globală, punând presiune suplimentară pe companii și consumatori. [...]
Aurul ar continua raliul în următorii ani – Bernstein indică 4.800 dolari în 2026 și 6.100 în 2030
Bernstein estimează că aurul va ajunge la 6.100 dolari uncia până în 2030 , potrivit unei analize publicate de Investing.com , revizuind semnificativ în sus prognozele pe termen lung și indicând o posibilă continuare a raliului susținut de cererea instituțională și de achizițiile băncilor centrale. Noua estimare indică un preț mediu de 4.800 dolari uncia în 2026 și o creștere treptată până la 6.100 dolari în 2030. Analistul Bob Brackett și-a construit scenariul pe un model care corelează prețul aurului cu cererea netă a băncilor centrale și cu fluxurile din fondurile tranzacționate la bursă (ETF), dar și cu traiectoria așteptată a reducerilor de dobândă din partea Rezervei Federale a SUA. Potrivit World Gold Council , citat în analiză, 95% dintre băncile centrale chestionate în 2025 anticipează creșterea rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni, iar 73% văd o reducere a ponderii dolarului în următorii cinci ani. Tendința s-a accentuat după 2022, pe fondul diversificării rezervelor valutare. Factorii care susțin scenariul optimist: achiziții consistente ale băncilor centrale, peste nivelurile anterioare anului 2022; creșterea deținerilor ETF din a doua jumătate a anului 2024; așteptările privind cel puțin două reduceri de dobândă în 2026, care istoric au adus randamente medii de peste 6% în anul următor. În paralel, Bernstein a îmbunătățit recomandarea pentru Newmont Corporation la „Outperform” și a majorat prețul țintă al acțiunii la 157 dolari, de la 121 dolari, estimând o creștere cu 26% a EBITDA până la 21,9 miliarde dolari. Revizuirea vine pe fondul unui nou director executiv și al unor perspective operaționale considerate favorabile. Bernstein se alătură astfel unui consens tot mai optimist pe Wall Street. JPMorgan vede aurul la 6.300 dolari la final de 2026 , Bank of America estimează 6.000 dolari în următoarele 12 luni, Goldman Sachs indică 5.400 dolari, iar UBS 6.200 dolari în 2026. Riscurile menționate includ o eventuală încetinire a achizițiilor băncilor centrale și creșterea ratelor reale ale dobânzii, factori care ar putea tempera fluxurile către ETF și presiunea ascendentă asupra prețului. [...]
Oana Țoiu, vizată de o moțiune simplă în Senat - critici privind poziția României față de acordul UE–Mercosur
Moțiunea simplă împotriva ministrei de Externe Oana Țoiu este votată luni în Senat , după ce Comisia de politică externă a emis un aviz negativ consultativ. Potrivit HotNews.ro , dezbaterea și votul au loc de la ora 16:00, în plenul Senatului. Documentul, semnat de 43 de senatori de la AUR, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați, critică poziția României privind acordul UE–Mercosur. Inițiatorii acuză Ministerul Afacerilor Externe de o abordare „defectuoasă, ideologizată și necoordonată” și susțin că sprijinul pentru acord ar pune agricultura românească în dificultate, expunând fermierii la concurență neloială și riscul creșterii importurilor alimentare. În Comisia de politică externă, avizul negativ a fost adoptat cu 7 voturi pentru și 4 împotrivă. Singurii parlamentari care au votat contra avizului negativ au fost cei ai AUR și ai Grupului PACE – Întâi România, inițiatorii moțiunii. Deși consultativ, avizul este obligatoriu pentru continuarea procedurii. Moțiunea, intitulată „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”, fusese anunțată încă din luna ianuarie, în perioada vacanței parlamentare. Pe 8 februarie, Senatul a respins alte trei moțiuni simple. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că dezbaterea respectă regulamentul parlamentar. Ministra Oana Țoiu nu va participa la ședința în care este votată moțiunea. Moțiunea simplă nu duce automat la demiterea ministrului, dar reprezintă un instrument politic prin care Opoziția își exprimă oficial dezacordul față de activitatea unui membru al Guvernului. [...]
