Știri
Știri din categoria Politică
AUR este creditat cu 35% în intențiile de vot pentru Parlament, potrivit News.ro, care relatează rezultatele unui sondaj Avangarde realizat în perioada 10–17 martie. În același sondaj, 43% dintre respondenți spun că sunt „total nemulțumiți” de modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează România.
Datele indică o ierarhie în care AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, în timp ce USR, UDMR și SOS România sunt cotate sub aceste partide. Sondajul include și întrebări despre direcția țării și despre evaluarea activității Executivului.
Sondajul Avangarde plasează AUR pe primul loc în opțiunile pentru alegerile parlamentare, cu 35%. PSD este creditat cu 22%, iar PNL cu 14%.
Lista cu rezultatele sondajului (intenții de vot pentru Parlament):
La întrebarea privind direcția în care se îndreaptă România, 79% dintre cei chestionați consideră că direcția este greșită, iar 18% spun că direcția este bună.
În ceea ce privește activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan, 43% se declară „total nemulțumiți”, 37% „mai degrabă nemulțumiți”, 17% „mai degrabă mulțumiți”, iar 1% „mulțumiți”, conform datelor prezentate odată cu sondajul.
Cercetarea a fost realizată telefonic, pe un eșantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 de subiecți, în perioada 10–17 martie.
Eroarea maximă de eșantionare este de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%, potrivit informațiilor publicate împreună cu rezultatele sondajului.
Recomandate
George Simion spune că AUR e aproape să guverneze singur , iar mesajul are o miză directă de încredere pentru mediul economic: liderul partidului afirmă că, din discuțiile purtate de oficiali AUR cu investitori străini, ar fi rezultat că „nu are nimeni nicio problemă” cu venirea formațiunii la guvernare, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, în contextul poziționării AUR față de formulele de guvernare. Simion a susținut că partidul nu va vota „guverne din care nu facem parte” și a argumentat că, în lipsa unui premier „deplin”, nu ar putea fi făcute „cheltuieli nesăbuite”. Mesajul către investitori: „nu are nimeni nicio problemă” În intervenția sa, președintele AUR a spus că reprezentanți ai partidului au discutat cu investitori străini și că, în urma acestor discuții, concluzia ar fi fost una favorabilă pentru AUR din perspectiva acceptabilității la guvernare. Afirmația nu este însoțită, în relatarea news.ro, de detalii despre cine au fost investitorii, când au avut loc discuțiile sau ce teme au fost abordate, astfel că nu poate fi evaluată independent dimensiunea sau relevanța acestor contacte. Ținta politică: guvern pe patru ani, cu majoritate Simion a prezentat drept „singura soluție” pentru stabilizarea țării și pentru „măsuri de redresare economică” formarea unui guvern pe patru ani, susținut de o majoritate parlamentară. Totodată, el s-a declarat convins că AUR va ajunge la guvernare și a formulat explicit perspectiva unei guvernări fără parteneri. „Astăzi mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri, și e o problemă de timp, o problemă de timp.” Context: referirea la demiterea lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, liderul AUR a făcut referire la Ilie Bolojan, despre care a spus că a fost „demis în mai”, susținând că ar fi preferabil „fără niciun premier” decât un „premier Bolojan”. News.ro nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre procedura sau contextul politic la care se referă Simion, dincolo de această afirmație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
AUR propune o schemă de ajutor de stat de până la 1,05 miliarde de euro (aprox. 5,25 miliarde lei) pentru a reduce temporar costul energiei la marii consumatori industriali , potrivit news.ro . Inițiativa mizează pe folosirea veniturilor obținute de România din licitarea certificatelor de emisii și ar urma să fie finanțată prin bugetul Ministerului Energiei. Proiectul vizează întreprinderile mari consumatoare de energie din sectoarele electro-intensive expuse comerțului internațional, printr-o reducere aplicată ulterior asupra costului energiei electrice aferente consumului eligibil. Cum ar funcționa schema și care sunt limitele propuse Conform proiectului descris de AUR, ajutorul ar urma să fie acordat în condiții care limitează atât baza de calcul, cât și nivelul reducerii: consumul eligibil nu poate depăși 50% din consumul anual de energie electrică; reducerea acordată nu poate depăși 50% din prețul de referință en-gros; măsura nu poate conduce la un preț efectiv suportat de beneficiar mai mic de 50 euro/MWh. Bugetul total propus este de cel mult 1,05 miliarde euro (aprox. 5,25 miliarde lei), cu un plafon anual de maximum 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei). Sursa de finanțare: venituri din certificatele de emisii Finanțarea ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, din veniturile obținute de România din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit informațiilor prezentate de partid. Condiționare de investiții: cel puțin jumătate reinvestită AUR propune ca sprijinul să fie legat direct de investiții, printr-o obligație de reinvestire: cel puțin 50% din valoarea ajutorului primit pentru un an ar trebui direcționată către proiecte precum producerea de energie din surse regenerabile, stocarea energiei, eficiența energetică, electrificarea proceselor de producție, decarbonizarea sau digitalizarea managementului energetic. Argumentul inițiatorilor: competitivitate industrială și țintă explicită Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR și unul dintre inițiatori, susține că măsura urmărește „salvarea industriei grele” și menținerea competitivității în contextul prețurilor ridicate la energie. El afirmă că România ar fi pierdut în ultimii doi ani „cea mai mare parte a industriei grele” și indică drept exemplu combinatul de la Galați, Hunedoara și situația Azomureș, menționând că „singura mare unitate industrială” rămasă ar fi Alro Slatina , pentru care ar fi necesară o schemă de sprijin. „Dacă dăm un leu să susținem Alro Slatina, vom primi înapoi, prin impozite și taxe, peste 4 lei.” Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre poziția Guvernului față de inițiativă. În acest stadiu, proiectul rămâne o propunere legislativă depusă în Parlament, cu impact potențial major asupra cheltuielilor bugetare și asupra modului în care sunt folosite veniturile din certificatele de emisii. [...]
AUR susține că există o majoritate pentru alegeri anticipate , iar partidul consideră „improbabilă” susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , vine în contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni și indică o posibilă prelungire a incertitudinii politice, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale. Peiu a spus că i-a comunicat președintelui Nicușor Dan că AUR „are o majoritate, care poate fi probată, pentru alegeri anticipate”. Într-o conferință de presă la Parlament, senatorul a susținut că, „din ce spun partidele politice”, ar exista o majoritate în acest sens. Semnal politic: AUR exclude sprijinul pentru Guvernul Niculescu În aceeași declarație, Peiu a afirmat că este „improbabil” ca AUR să susțină Guvernul Niculescu, folosind o formulare prin care a echivalat această posibilitate cu „probabilitatea zero”. Disputa cu președintele, pe tema stabilității financiare și a relațiilor externe Peiu a relatat că întâlnirea de luni de la Cotroceni „ar fi trebuit să fie niște consultări”, dar, în versiunea sa, acestea nu ar fi avut loc deoarece i-a cerut președintelui să își justifice afirmațiile făcute anterior. Senatorul AUR a contestat acuzația că formațiunea ar pune în pericol stabilitatea financiară a statului, argumentând că AUR nu a fost la guvernare și invocând un „program de ieșire din criză” care ar include reduceri ale cheltuielilor bugetare „cu un procent în fiecare an pentru următorii patru ani”. Totodată, Peiu a afirmat că, în documentele partidului, AUR ar stipula respectarea „cu strictețe” a tratatelor care definesc orientarea euro-atlantică a României: Tratatul NATO, Tratatul Uniunii Europene și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. În context, Agerpres amintește că președintele Nicușor Dan a declarat săptămâna trecută că o prezență a AUR la guvernare ar afecta relația cu partenerii României, atât pe componenta de securitate, cât și pe cea legată de Uniunea Europeană. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vrea ca reformele făcute pentru aderarea la OCDE să devină bază pentru programul de guvernare , mizând pe continuitate și pe un nou consens politic între partide, potrivit Mediafax . Miza practică este păstrarea unui cadru de reforme deja pornit, cu efecte directe în zone precum fiscalitatea, companiile de stat și piața muncii. Niculescu a transmis că cei patru ani în care a coordonat procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) i-au oferit „o radiografie” a statului român, de la economie și administrație până la educație și sănătate. În această logică, el susține că reformele ar trebui construite pe date și pe realitatea din teren, „pentru oameni”. Ce înseamnă, concret, „baza” programului de guvernare În mesajul citat de Mediafax, Luca Niculescu afirmă că procesul de aderare la OCDE a generat deja „peste 100 de reforme” în România și că acestea ar trebui continuate și integrate în viitorul program de guvernare. „Vreau ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare. Nu pentru că o recomandă OCDE, ci pentru că sunt idei bune pentru România, evaluate și testate în unele dintre cele mai performante economii ale lumii.” El indică explicit domenii pe care le-a avut în vedere în perioada coordonării procesului: economia, administrația, educația, sănătatea, companiile de stat, piața muncii și fiscalitatea. Apelul la consens politic și ce urmează Niculescu pune accent și pe consensul politic care ar fi existat până acum în jurul obiectivului de aderare la OCDE și spune că ar vrea ca aceeași abordare să fie păstrată în negocierile pentru viitorul Guvern, în jurul „unui program realist”. Premierul desemnat a fost nominalizat luni, 5 octombrie, de președintele Nicușor Dan, după consultările de la Palatul Cotroceni , fiind a patra nominalizare pentru funcția de premier, iar marți a fost semnat decretul de desemnare, mai notează Mediafax. [...]
