Știri
Știri din categoria Știință
China ar putea testa o lansare de rachetă de pe o platformă plutitoare în ape deschise din Marea Chinei de Sud, o mutare care ar extinde opțiunile operaționale pentru misiuni comerciale și ar reduce constrângerile tot mai mari ale rampelor terestre, potrivit Interesting Engineering.
Publicația scrie, citând South China Morning Post (SCMP), că lansarea ar urma să aibă loc în jurul orei 19:30, ora locală, sâmbătă, 18 aprilie, cu o rachetă cu combustibil solid Jielong-3, de 31 de metri. Platforma de lansare ar fi o barjă de 532 de picioare (aprox. 162 metri) lungime și 131 de picioare (aprox. 40 metri) lățime, „Dong Fang Hang Tian Gang”, convertită special pentru acest rol și modificată pentru a opera în siguranță în ape internaționale.
Miza principală este flexibilitatea: lansările offshore (de pe mare) pot ocoli aglomerarea tot mai mare a spațioporturilor terestre, unde ferestrele de lansare sunt limitate de programări, infrastructură și zone de siguranță. Interesting Engineering notează că atât lansările comerciale, cât și cele militare pun presiune pe capacitatea siturilor existente.
În acest context, o platformă mobilă ar permite:
Materialul subliniază că lansările de pe mare pot reduce riscurile pentru zonele populate: resturile (de exemplu, boostere sau carene) ar cădea în ocean, nu pe uscat. În plus, zgomotul și undele de șoc asociate lansărilor ar afecta mai puțin comunitățile din proximitatea rampelor.
Potrivit SCMP, citat de Interesting Engineering, racheta ar urma să fie transportată împreună cu barja din Haiyang, în provincia Shandong (estul Chinei), către zona de lansare din Marea Chinei de Sud, ceea ce ar reprezenta o desfășurare „pe distanță lungă” de acest tip.
Racheta Jielong-3 ar fi fost dezvoltată de China Academy of Launch Vehicle Technology, „în mod specific” pentru misiuni spațiale comerciale, mai notează publicația.
Informațiile sunt prezentate ca „rapoarte” și nu ca un calendar confirmat oficial în articolul Interesting Engineering. Dacă testul are loc, el ar indica o accelerare a trecerii către lansări offshore, într-un moment în care infrastructura terestră devine un blocaj operațional pentru ritmuri mai mari de zbor.
Recomandate
NASA își pune planul de bază lunară pe o listă de achiziții sub presiune , într-o cursă accelerată cu China, care vizează și ea trimiterea de oameni pe Lună până în 2030, potrivit Mediafax . Agenția americană a publicat detalii despre module robotizate de aselenizare, drone și vehicule pe care intenționează să le trimită pe Lună, ca parte a planurilor SUA de construire a unei baze lunare. Pe lista companiilor selectate să construiască vehicule se află și Blue Origin , compania spațială a fondatorului Amazon, Jeff Bezos, conform BBC (citată de Mediafax). Miza este atât operațională, cât și geopolitică: SUA vor să trimită americani pe Lună înainte ca președintele Donald Trump să părăsească funcția în 2028, în timp ce NASA concurează direct cu China pentru următoarea aselenizare cu echipaj uman. Ce include „pachetul” de capabilități pentru Lună NASA a detaliat tipurile de echipamente pe care vrea să le trimită pe Lună pentru a susține o prezență permanentă: module robotizate de aselenizare; drone; vehicule pentru deplasare și operațiuni la sol. Calendarul și bugetul: ținte ambițioase, contestate de experți În martie, NASA a anunțat un program de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 de miliarde de lei) pentru construirea unei baze permanente, alimentate cu energie nucleară și solară, la polul sud al Lunii, cu termen până în 2032. Totuși, Mediafax notează că „majoritatea experților” consideră termenele stabilite de NASA nerealiste. Administratorul NASA, Jared Isaacman , a declarat marți: „SUA nu vor mai renunța niciodată la Lună”. Potrivit articolului, o bază lunară ar permite SUA să facă experimente științifice, să exploateze resurse valoroase și să faciliteze călătoriile spre Marte. Presiunea competiției cu China China își continuă planurile de a trimite oameni pe Lună până în 2030. Mediafax menționează că luni a fost lansată sonda spațială Shenzhou-23, care a trimis un echipaj de astronauți către stația spațială Tiangong. În acest context, deși SUA au trimis patru astronauți în jurul Lunii în cadrul misiunii Artemis II din aprilie, unii oameni de știință cred că următoarea țară care va trimite oameni pe suprafața lunară ar putea fi China. [...]
China a trimis pe orbită al nouălea lot de sateliți pentru constelația Spacesail , într-o lansare care indică accelerarea ritmului de construire a infrastructurii sale spațiale comerciale, potrivit Global Times . Racheta purtătoare Long March-8 a decolat din centrul comercial de lansări spațiale din Hainan, în Wenchang (provincia Hainan, sudul Chinei), la ora 22:42, ora Beijingului, duminică. Ora corespunde intervalului 17 mai, ora locală, menționat în material. Grupul de sateliți, descris ca al nouălea lot care va alcătui constelația Spacesail, a intrat „cu succes” pe orbita prestabilită, conform informațiilor atribuite agenției Xinhua și fotografiei semnate de Yang Guanyu. [...]
China mută Shenzhou-23 pe rampa de lansare, un pas operațional-cheie înaintea misiunii cu echipaj , potrivit Global Times , care citează imagini CCTV. Nava spațială cu echipaj Shenzhou-23 „va fi lansată la un moment potrivit în viitorul apropiat”. Mutarea ansamblului tehnic în zona de lansare indică intrarea în faza finală de pregătiri: combinația dintre nava Shenzhou-23 și racheta purtătoare Long March-2F a fost transferată către perimetrul de lansare, conform aceleiași surse. Publicația nu precizează o dată exactă pentru lansare și nici alte detalii despre echipaj sau obiectivele misiunii, menționând doar că fereastra de lansare va fi stabilită „în viitorul apropiat”. [...]
NASA își mută o parte din investițiile spațiale către o infrastructură lunară permanentă , un program estimat la aproximativ 20 de miliarde de dolari, care ar urma să ducă la o bază la polul sud al Lunii până în 2032, potrivit G4Media . Miza nu este doar științifică, ci și operațională: agenția descrie o succesiune de tehnologii și misiuni care ar trebui să transforme Luna dintr-o destinație „de vizită” într-un punct de prezență umană pe termen lung. Planul include trimiterea pe suprafața selenară, în următorii ani, a unor module robotizate de aselenizare, drone și vehicule specializate, dezvoltate în colaborare cu sectorul privat. Printre companiile menționate se află Blue Origin , fondată de Jeff Bezos. Ce urmărește NASA să obțină prin baza de la polul sud Conform informațiilor prezentate, baza ar urma să fie alimentată atât cu energie nucleară, cât și solară. NASA argumentează că o astfel de infrastructură ar permite: experimente științifice pe termen lung; explorarea resurselor naturale; sprijin logistic pentru viitoare misiuni către Marte. Administratorul NASA, Jared Isaacman , a indicat o schimbare de strategie: SUA nu mai tratează Luna ca pe o destinație temporară, ci ca pe un punct permanent de prezență umană. Presiune de calendar și competiție cu China Strategia este plasată într-un context de competiție mai intensă cu China, care își propune să trimită astronauți pe Lună până în 2030. În paralel, Beijingul își dezvoltă programul spațial, inclusiv prin misiuni precum Shenzhou-23, lansată recent către stația spațială Tiangong. Pe partea americană, obiectivul de a readuce astronauți pe Lună înainte de finalul actualului ciclu politic adaugă presiune asupra programului. În același timp, o parte a comunității științifice consideră că termenele anunțate sunt dificil de respectat, iar unii experți estimează că China ar putea devansa SUA în trimiterea următorilor oameni pe Lună, în pofida avantajului istoric american în explorarea spațiului. În această logică, proiectul bazei lunare capătă o dimensiune dublă: investiție în capacități operaționale pentru explorare pe termen lung și instrument de poziționare geopolitică în noua cursă spațială. [...]
DARPA vrea să prelungească viața sateliților GEO prin reparații și realimentare pe orbită , reducând nevoia de înlocuire și riscul asociat deșeurilor spațiale, potrivit Agerpres , care citează Space.com. Programul american, numit Robotic Servicing of Geosynchronous Satellite (RSGS) , are în centru o „suită robotică de service” care ar urma să execute sarcini precum modernizări pe orbită, inspecții, rezolvarea anomaliilor și relocare. Ținta sunt sateliții aflați pe orbită geosincronă (GEO), la aproximativ 35.786 km deasupra Pământului, utilizați în special pentru telecomunicații, monitorizare climatică și misiuni de apărare pe termen lung. De ce contează: costuri mari blocate în orbită și puține opțiuni când se termină combustibilul La această altitudine, sateliții au, de regulă, opțiuni limitate când rămân fără combustibil, în afară de a fi scoși din uz pentru a face loc unui satelit nou. În contextul creșterii cantității de deșeuri spațiale și al riscului de coliziune, obiectivul declarat al DARPA și al partenerilor este prelungirea duratei de viață a sateliților GEO. Agenția americană argumentează că, în lipsa posibilităților de intervenție după lansare, sateliții GEO sunt proiectați cu redundanțe și cu capacitate maximă de combustibil, ceea ce le crește „complexitatea, greutatea și costul”. În materialele DARPA este menționat și impactul învechirii tehnologice asupra unor active scumpe: „Chiar și sateliții complet funcționali își au adesea durata de viață operațională scurtată pur și simplu pentru că transportă sarcini utile învechite – o situație frustrantă pentru proprietarii de active în valoare de sute de milioane de dolari.” Calendar și parteneri: lansare „în această vară”, operațional din 2027 Programul RSGS a fost anunțat inițial în 2017, dar a avut întârzieri; contractorul inițial, Maxar Technologies , a părăsit proiectul în 2019, iar pandemia a afectat lanțul de distribuție al industriei, potrivit Breaking Defense (citat de Space.com, preluat de Agerpres). Dacă lansarea va avea loc în această vară, primul robot RSGS ar urma să înceapă activitatea anul viitor, după o călătorie de 10 luni către orbita geosincronă, folosind propulsie electrică. Printre participanții menționați se numără NASA, SpaceLogistics (subsidiară Northrop Grumman) și Laboratorul de Cercetare Navală al SUA. Context: sateliții GEO au viață lungă, dar se învechesc greu de înlocuit Un satelit geostaționar tipic are o durată de viață de 15 ani, mult peste cea a sateliților de pe orbita terestră joasă (LEO) precum cei din constelația Starlink, indicați în material ca având aproximativ 5 ani. Diferența, potrivit informațiilor citate, este că sateliții LEO pot fi înlocuiți mai frecvent și la costuri mai reduse, în timp ce pentru GEO înlocuirea este mai dificilă și mai scumpă, ceea ce face relevantă ideea de „service” pe orbită. [...]
China își extinde testele operaționale pentru zboruri de lungă durată , după ce un nou echipaj de trei taikonauți a ajuns la stația spațială Tiangong , iar autoritățile pregătesc, în premieră, o ședere de aproximativ un an pentru unul dintre astronauți, potrivit Agerpres . Misiunea Shenzhou 23 a fost lansată duminică de la Centrul Spațial Jiuquan, din nord-vestul Chinei, cu o rachetă Long March 2F, conform relatărilor din media de stat. La bord se află Zhu Yangzhu, Zhang Zhiyuan și Li Jiaying. Echipajul Shenzhou-21 aflat deja pe Tiangong a deschis trapa la ora locală 05:13 și i-a întâmpinat pe noii sosiți, potrivit agenției spațiale chineze CMSA, citată de Xinhua. Cele două echipaje au făcut fotografii de grup, eveniment descris drept a opta întâlnire spațială din istoria aerospațială a Chinei. Miza operațională: prima ședere de circa un an pe orbită Elementul cu impact direct asupra programului este planul ca, pentru prima dată, un astronaut chinez să rămână în spațiu aproximativ un an. Decizia privind cine va fi selectat pentru această ședere prelungită urmează să fie luată în timpul misiunii pe orbită. Obiectivul anunțat de China pentru această etapă este cercetarea efectelor misiunilor de lungă durată asupra corpului uman, un pas necesar pentru extinderea capabilităților de operare continuă în spațiu. Rotația echipajelor și recordul probabil al misiunii precedente Noul echipaj urmează să îi înlocuiască pe Zhang Lu, Wu Fei și Zhang Hongzhang. Potrivit autorităților, echipajul care este înlocuit a petrecut deja 203 zile în spațiu și este probabil să stabilească un record pentru cea mai lungă durată a unei singure misiuni realizate de un echipaj de astronauți chinezi. CMSA mai precizează că Li Jiaying este prima persoană din Hong Kong care participă la o misiune spațială chineză. [...]
