China își fixează o țintă de 2031 pentru aducerea pe Pământ a mostrelor de pe Marte, un obiectiv care ar testa capacitatea operațională a programului său spațial de a realiza o misiune completă „dus-întors” între două planete, potrivit Antena 3. Planul este legat de misiunea Tianwen-3, care ar urma să fie lansată în jurul anului 2028.

Informațiile sunt prezentate de Zhang Jiajun, cercetător asociat la Observatorul Astronomic din Shanghai al Academiei Chineze de Științe, într-un articol preluat de Global Times. Miza, dincolo de componenta științifică, este demonstrarea unei infrastructuri tehnice capabile să susțină explorarea marțiană pe termen lung.

Ce presupune, practic, o misiune de aducere a mostrelor

Zhang indică trei provocări majore care trebuie rezolvate înainte ca oamenii să poată ajunge să trăiască pe Marte:

• schimbul de informații între Pământ și Marte;
• transportul de materiale între cele două planete;
• supraviețuirea oamenilor pe Marte.

Pe partea de comunicare și navigație, articolul menționează sistemul de determinare a orbitelor prin interferometrie cu bază foarte lungă (VLBI) – o tehnică ce folosește mai multe radiotelescoape pentru măsurători foarte precise. Sistemul, coordonat de Observatorul Astronomic din Shanghai, ar putea măsura traiectoriile navelor către Marte și ar contribui la intrarea lor pe orbită. Tehnologia ar fi fost testată într-o primă etapă în timpul misiunii chineze Tianwen-1.

De ce „dus-întors” rămâne partea cea mai grea

A doua provocare, potrivit lui Zhang, este capacitatea de a colecta materiale de pe Marte și de a le aduce înapoi pe Pământ – o abilitate pe care, în această formulare, el spune că oamenii nu au dezvoltat-o încă.

În context, Antena 3 amintește că, la 15 mai 2021, un modul de aterizare care transporta primul rover chinez pentru explorarea lui Marte a ajuns pe suprafața planetei, iar agenția Xinhua a relatat atunci că a fost prima aterizare a Chinei pe o altă planetă decât Pământul.

Context: de ce Marte e considerată „țintă realizabilă”

A treia provocare ține de condițiile de mediu: temperaturi foarte scăzute, radiații ridicate, gravitație și presiune atmosferică mici, acces limitat la apă și oxigen. Zhang notează că folosirea resurselor locale pentru susținerea activității umane rămâne un domeniu care trebuie explorat în continuare.

În argumentația sa, Marte este văzută drept o țintă mai „realizabilă” decât alte corpuri cerești: Mercur este prea aproape de Soare, Venus are un mediu ostil, iar alte destinații sunt mult mai îndepărtate. Prin comparație, Marte ar oferi condiții relativ mai favorabile, inclusiv o atmosferă subțire, gheață de apă și un ciclu al anotimpurilor asemănător cu cel al Pământului.

Zhang își descrie munca drept un efort gradual pentru a face posibilă o călătorie dus-întors pe Marte, însă calendarul rămâne formulat ca intenție („în jurul” anilor 2028 și 2031), nu ca angajament ferm cu detalii de implementare.