Știri
Știri din categoria Știință
Astronauții misiunii Artemis 2 au intrat în „programul de stabilizare a sănătății” ca parte a procedurilor finale de pregătire pentru lansare, informează Știrile ProTV. Această măsură standard, care începe cu aproximativ două săptămâni înainte de lansare, are scopul de a minimiza riscurile medicale și de a asigura flexibilitatea în raport cu ferestrele de lansare disponibile în luna februarie.
Misiunea Artemis 2, programată să dureze aproximativ 10 zile, va transporta un echipaj de patru astronauți într-o călătorie în jurul Lunii. Comandantul misiunii este Reid Williams de la NASA, iar echipajul include și pe pilotul Victor Glovere, Christina Koch, tot de la NASA, și astronautul canadian Jeremy Hansen, reprezentând Agenția Spațială Canadiană. Înainte de lansarea rachetei Space Launch System (SLS) și a capsulei Orion, NASA trebuie să finalizeze o serie de teste critice. Racheta și capsula sunt deja poziționate pe Platforma de Lansare 39B de la Centrul Spațial Kennedy.
Această misiune este a doua din cadrul programului lunar Artemis, evaluat la mai multe miliarde de dolari. După zborul fără echipaj Artemis 1 din 2022, Artemis 2 va marca revenirea oamenilor în vecinătatea Lunii, fiind prima misiune cu echipaj uman către satelitul natural al Pământului de la Apollo 17 din 1972.
NASA a anunțat cinci date potențiale de lansare în luna februarie, iar dacă lansarea nu va avea loc atunci, sunt prevăzute ferestre alternative în martie și aprilie. Un test complet de alimentare cu combustibil al rachetei SLS este programat pentru 2 februarie, un moment-cheie înaintea lansării.
Recomandate
NASA mută Artemis III în orbita Pământului pentru a testa două landere lunare, o schimbare operațională menită să reducă riscul înaintea unei noi aselenizări. Potrivit Jalopnik , misiunea programată pentru 2027 nu va zbura către Lună și nu va include un echipaj „revenit” din Artemis II, ci va funcționa ca o demonstrație complexă de integrare între mai multe vehicule și companii. Planul inițial era ca Artemis III să fie prima misiune de aselenizare cu echipaj uman după 1972, însă NASA a redesenat programul în februarie, tocmai pentru a evita trimiterea astronauților la o aselenizare fără testarea prealabilă a vehiculelor de coborâre. În noua arhitectură, Artemis III rămâne pe orbită terestră și încearcă, într-o singură misiune, să valideze două sisteme diferite de aselenizare. Cum ar urma să decurgă misiunea Artemis III Secvența descrisă include trei lansări separate și mai multe andocări: o rachetă SLS lansează patru astronauți pe orbită, într-o capsulă Orion, într-un profil similar cu Artemis II; Blue Origin trimite pe orbită landerul lunar Blue Moon, lansat cu o rachetă New Glenn ; Orion andochează cu Blue Moon pentru două zile, timp în care astronauții fac teste și exersează trecerea în cealaltă navă; SpaceX lansează Starship pe orbită, care andochează cu Orion pentru o zi; astronauții fac teste, dar, conform articolului, nu ar urma să intre efectiv în Starship; Orion revine pe Pământ și amerizează pentru recuperare, durata totală fiind estimată la aproximativ două săptămâni. De ce crește complexitatea (și riscul) operațional Miza nu este doar numărul de manevre, ci dependența de maturitatea tehnică a mai multor sisteme în paralel. Jalopnik notează că misiunea ar implica trei lansări cu trei rachete diferite, plus două secvențe de andocare/dezandocare. În plus, publicația citează o analiză Space.com potrivit căreia niciunul dintre cele două landere nu există în acest moment, iar Starship nu a zburat încă pe orbită. În același timp, New Glenn a suferit recent o explozie pe rampa de lansare, ceea ce ar putea împinge calendarul, întrucât Blue Origin nu ar putea relua lansările decât după câteva luni, cel puțin. Ce urmează: Artemis IV și obiectivul unei baze lunare Dacă Artemis III își atinge obiectivele de testare, ideea este ca Artemis IV să încerce să ducă astronauți pe suprafața Lunii în 2028. Dacă apar întârzieri sau eșecuri, calendarul ar urma să fie împins. În logica programului, aceste demonstrații sunt pași necesari pentru planurile mai ample ale NASA de a construi o bază lunară, însă, înainte de orice aselenizare, agenția trebuie să dovedească faptul că poate integra și opera în siguranță vehiculele de coborâre în regim real de misiune. [...]
NASA a adus X-59 la parametrii necesari pentru zboruri deasupra zonelor locuite , un pas operațional esențial înaintea testelor în care agenția vrea să măsoare reacția populației la „bubuitura” atenuată a unui avion supersonic, potrivit IT之家 . Aeronava de cercetare X-59 a finalizat la începutul acestei luni primul său zbor supersonic, iar NASA spune că a fost verificată atingerea vitezei și altitudinii cerute pentru viitoarele zboruri de test deasupra zonelor rezidențiale din SUA. Miza programului este demonstrarea unui zbor supersonic fără „boom sonic” puternic, înlocuit de un sunet mai slab, descris ca un zgomot surd. În cel mai recent zbor de test (vinerea trecută), X-59 a atins 1,4 Mach (aprox. 924 mile/oră, adică circa 1.487 km/h) și a urcat la 55.000 de picioare (aprox. 16,8 km). În testul anterior, din 5 iunie, aeronava a zburat cu 1,1 Mach. De ce contează testul: pregătirea pentru misiunea Quesst NASA a indicat că acest zbor a fost mai „cheie” decât cel precedent, deoarece avionul a îndeplinit mai mulți indicatori de bază care urmează să fie replicați în misiunea „Quiet Supersonic Technology Demonstration” (Quesst). Lansarea efectivă a misiunii este estimată peste câteva luni. Ce urmează: validare acustică și feedback de la populație Înainte de zborurile peste zone dens populate, X-59 intră într-o etapă de validare acustică, în care echipa va măsura caracteristicile sonore la regim supersonic pentru a confirma că, la trecerea barierei sunetului, nu apare un boom sonic clasic. În testele Quesst, X-59 va survola zone locuite, iar NASA va colecta feedback de la oamenii de la sol pentru a evalua cum este perceput în practică acest tip de zgomot redus — un element critic pentru orice discuție viitoare despre acceptabilitatea zborului supersonic deasupra uscatului. [...]
NASA a stabilit echipajul Artemis III , un pas operațional esențial pentru testarea revenirii pe Lună , potrivit CNET , într-un moment în care programul Artemis are nevoie de repere concrete pentru a valida arhitectura de zbor și pregătirea pentru o aselenizare cu echipaj. Decizia fixează, în termeni practici, „cine” va executa misiunea și permite trecerea la etape de pregătire și integrare mai avansate, de la antrenamente specifice până la coordonarea cu sistemele și procedurile de misiune. În logica unui program spațial, nominalizarea echipajului nu este doar un anunț de personal, ci o condiție pentru planificarea operațională detaliată. Artemis III este prezentată ca o misiune „crucială” de testare pe Lună, în cadrul efortului NASA de a reveni cu astronauți pe suprafața lunară. Publicația notează că miza este validarea unei misiuni cu echipaj într-un profil care implică operațiuni lunare și verificarea capabilităților necesare pentru pașii următori ai programului. În materialul disponibil în input nu apar numele astronauților, calendarul exact al misiunii sau alte detalii tehnice (vehicule, furnizori, bugete). În lipsa acestor informații în sursa furnizată, consecințele cuantificabile și următorii pași calendaristici nu pot fi detaliate fără a specula. [...]
NASA a activat pentru scurt timp proceduri rare de „adăpostire în siguranță” pe ISS , după ce o scurgere de aer din modulul rusesc „Zvezda” s-a agravat, iar cinci astronauți au fost trimiși în capsula Crew Dragon , pregătiți pentru o eventuală evacuare, potrivit Agerpres . Instrucțiunile au fost transmise vineri, la ora 13:04 GMT (16:04, ora României), când cei patru membri ai misiunii Crew-12 (doi astronauți americani, o astronaută franceză și un cosmonaut rus), împreună cu încă un astronaut american, au intrat în capsula SpaceX andocată la stație și au îmbrăcat costumele spațiale, a declarat purtătoarea de cuvânt a NASA, Bethany Stevens. Ordinul a fost revocat după aproximativ două ore, iar echipajului i s-a cerut să reia activitățile planificate, după ce Roscosmos a oprit temporar lucrările de reparație în interiorul modulului „Zvezda”, în timp ce partea americană și cea rusă reevaluează rata scurgerii. Într-un mesaj pe X, Bethany Stevens a transmis că NASA vrea să lucreze „colaborativ” cu Roscosmos pentru remedierea scurgerilor. De ce a intervenit NASA: scurgerea s-a dublat și au apărut divergențe privind reparația Conform unui oficial NASA citat în material, scurgerea s-a amplificat vineri de la 0,37 metri cubi pe zi la 0,74 metri cubi pe zi. În paralel, doi cosmonauți ruși au folosit un fierăstrău pentru a pătrunde într-o zonă din care credeau că pot ajunge la „crăpătura” prin care se pierde aer; oficialii NASA nu au fost de acord cu această metodă, iar centrul de control din Houston a ordonat procedurile de adăpostire. Roscosmos a anunțat că a detectat două scurgeri la bordul ISS, dar a susținut că nu există o amenințare imediată pentru echipaj. Agenția rusă a precizat că prima scurgere a fost reparată cu un compus ermetic și că se fac pregătiri pentru sigilarea celei de-a doua, aflată în partea conică a compartimentului camerei de tranziție a modulului „Zvezda”. Potrivit Roscosmos, presiunea la bord este stabilă și menținută la nivelul calculat. Context operațional: procedură rară, fără evacuări în 27 de ani ISS găzduiește în prezent șapte astronauți, din două echipaje. Pe lângă Crew-12, la bord se află un astronaut american și doi cosmonauți ruși sosiți în noiembrie 2025; cei doi cosmonauți nu au participat la procedurile de adăpostire. Ordinele de „adăpostire în siguranță” sunt rare pe ISS și au mai fost declanșate în ultimii ani de riscul unor coliziuni cu resturi spațiale sau de modificări ale ratelor de scurgere. Stația nu a fost evacuată niciodată în cei 27 de ani de funcționare, potrivit informațiilor din material. [...]
NASA va face public pe 9 iunie echipajul „ Artemis 3 ”, un pas-cheie pentru validarea andocării lunare cu echipaj , într-un anunț programat la Centrul Spațial Lyndon B. Johnson din Houston, potrivit IT之家 . Evenimentul este stabilit pentru 9 iunie, ora 11:00 (ora Coastei de Est a SUA), respectiv 23:00 ora României, iar după prezentarea noutăților despre misiune, astronauții desemnați vor răspunde întrebărilor presei. Miza operațională a „Artemis 3” este testarea capabilității de „întâlnire și andocare” (rendezvous & docking) între capsula Orion și un sistem comercial de aselenizare cu echipaj — o etapă critică pentru transferul astronauților din orbită către suprafața Lunii și pentru validarea tehnologiilor necesare unor misiuni lunare de durată mai mare. Ce știm despre arhitectura misiunii Conform informațiilor publicate, „Artemis 3” ar urma să fie lansată de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, cu: 4 astronauți la bord; capsula Orion ; racheta SLS (Space Launch System), care va plasa nava în spațiu. NASA nu a comunicat în materialul citat alte detalii despre calendarul complet al misiunii sau despre configurația exactă a sistemului comercial de aselenizare, urmând ca actualizările și numele echipajului să fie anunțate în cadrul evenimentului din 9 iunie. [...]
Explozia unui meteorit deasupra nord-estului SUA a generat un boom sonic resimțit la sol , un tip de eveniment rar în regiune, care a produs vibrații raportate inclusiv către autorități, potrivit HotNews . Fenomenul a avut loc sâmbătă, puțin după ora locală 14:00 (aprox. 21:00 în România), la o altitudine de 40 de mile (aprox. 64 km), deasupra nord-estului statului Massachusetts și a sud-estului statului New Hampshire. Obiectul a intrat în atmosferă cu peste 120.000 km/h și s-a dezintegrat, iar energia eliberată la fragmentare a fost estimată la echivalentul a aproximativ 300 de tone de TNT, ceea ce explică bubuiturile puternice. Ce spun NASA și monitorii de meteori NASA a transmis, prin Jennifer Dooren (adjunctul șefului departamentului de presă), că „mingea de foc” nu a fost asociată cu vreun curent activ de meteori și că a fost un obiect natural, nu reintrarea unor resturi spațiale sau a unui satelit, într-o declarație pentru AFP. Robert Lunsford, monitor al programului Societății Americane de Meteori, a spus că organizația a primit zeci de relatări dintr-o arie extinsă, de la Delaware până la Montreal. Martorii au descris o dublă explozie, zguduirea pământului sau observarea bilei de foc, iar Lunsford a apreciat că obiectul a fost „cu siguranță mai mare decât o minge de foc obișnuită”, cu o lățime de aproximativ un metru. Impact la sol: vibrații raportate către USGS Locuitorii din mai multe state au relatat pe rețelele sociale că au simțit unda de șoc, iar unii au spus că bubuiturile au fost atât de puternice încât „casele se zguduiau”. În paralel, mai multe persoane au sesizat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) cu privire la vibrațiile resimțite, iar purtătorul de cuvânt al agenției, Steve Sobie, a confirmat că tremurul a fost înregistrat la Centrul Național de Informații despre Cutremure. În privința posibilității ca meteoritul să fi ajuns la sol, Lunsford a indicat că este puțin probabil, precizând că ar fi nevoie de mai multe date despre traiectorie și viteză pentru o concluzie sigură; în scenariul în care nu ar fi ars complet, ar fi putut ajunge în ocean. De ce contează Deși atmosfera este intersectată zilnic de corpuri spațiale, oficialii NASA au subliniat că un eveniment izolat de o asemenea intensitate, vizibil în timpul zilei și capabil să producă un boom sonic resimțit la sol, este considerat rar pentru această regiune. Contextul e relevant și operațional: un astfel de episod poate genera alerte în lanț (raportări de „cutremur”, apeluri către autorități) și necesită confirmări rapide din partea agențiilor științifice pentru a elimina ipoteze precum reintrarea de resturi spațiale. [...]
