Știri
Știri din categoria Statistici
Transportul feroviar de pasageri a pierdut 8,8% din volum în primul trimestru din 2026, un semnal de slăbire a cererii care vine în paralel cu o scădere a „parcursului pasagerilor” (distanța totală cumulată parcursă de călători) cu 9,3%, potrivit datelor INS prezentate de Știrile Pro TV.
În termeni absoluți, INS indică 14,679 milioane de pasageri care au circulat cu trenul în primele trei luni din 2026, în scădere față de aceeași perioadă din 2025. Din total, 14,625 milioane de pasageri au călătorit pe rute interne, iar 54.000 pe rute internaționale.
Pe lângă reducerea numărului de pasageri, INS consemnează și o contracție a parcursului pasagerilor cu 9,3% în trimestrul I, ceea ce sugerează atât mai puține călătorii, cât și, posibil, o diminuare a distanțelor medii parcurse (sursa nu detaliază separat această componentă).
La transportul feroviar de mărfuri, volumul a scăzut cu 0,7% față de trimestrul I din 2025, pe fondul evoluției negative din transportul național. În total, au fost transportate 8,973 milioane tone de mărfuri, din care 78,3% în transport național.
În același timp, „parcursul tarifar” al mărfurilor (indicator folosit în statistici pentru a măsura activitatea de transport, în funcție de distanță și cantitate) a crescut cu 2,3%, cu transportul internațional înregistrând cea mai mare creștere, de 16,4%.
În structura mărfurilor transportate, ponderi semnificative au avut:
INS mai notează o dinamică mixtă a indicatorilor tehnico-economici. Printre creșteri se află viteza medie comercială a trenurilor de marfă (+35,3%) și viteza medie comercială a trenurilor de pasageri (+1,3%). Pe partea negativă, „vagoane încărcate pe rețeaua CFR” a scăzut cu 12,4%, iar parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă a coborât cu 3,1%.
Datele sunt atribuite Institutului Național de Statistică, materialul fiind preluat de Știrile Pro TV de la Agerpres.
Recomandate
Scăderea sărăciei în 2025 a depins puternic de pensii și alte transferuri sociale , arată datele INS prezentate de Economedia . Fără aceste plăți, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative, iar în rândul vârstnicilor de 65+ incidența ar fi urcat la 87,9%. În 2025, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a coborât la 3,468 milioane, cu 3,5% mai puțin față de anul precedent, iar rata sărăciei relative (AROP) a ajuns la 18,4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale. Cine rămâne mai expus: tineri și copii Diferențele de gen sunt mici, însă rata sărăciei a fost ușor mai ridicată la femei decât la bărbați (18,7% față de 18%). Pe grupe de vârstă, cele mai afectate categorii au fost: tinerii de 18–24 de ani: 25,8%; copiii de 0–18 ani: 23,6%. INS indică pentru 2025 un prag al sărăciei relative de 24.435 lei/an/persoană. Deprivare severă și excluziune socială: niveluri încă ridicate Rata de deprivare materială și socială severă s-a situat la 16,8% (minus 0,4 puncte procentuale), afectând aproximativ 3,16 milioane de persoane. Femeile reprezintă 55,9% din totalul celor afectați, iar incidența este mai ridicată la: copii: 21,1%; persoane de 65+ ani: 19,2%. În paralel, riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4%, echivalentul a 5,2 milioane de persoane, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Unde se vede cel mai mult diferența: gospodării și regiuni Cea mai mare incidență AROPE s-a înregistrat la: gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți: 50,2%; gospodăriile monoparentale: 45,7%. Regional, București-Ilfov a avut cea mai scăzută rată (13,6%), în timp ce Sud-Est (38%) și Sud-Vest Oltenia (36%) au raportat cele mai ridicate niveluri. Datele INS mai arată că 16% dintre persoanele ocupate au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% în rândul persoanelor fără ocupație. Informațiile sunt preluate de Economedia din Agerpres , pe baza comunicării INS ( Agerpres ). [...]
Comerțul auto a crescut pe ansamblu în 2026, dar aprilie a adus o frânare puternică față de martie , cu o scădere lunară de 9,5% a cifrei de afaceri (serie brută), potrivit datelor INS citate de Agerpres . În primele patru luni ale anului (1 ianuarie – 30 aprilie 2026), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a urcat cu 0,7% ca serie brută și cu 1,9% ca serie ajustată (corectată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate), față de aceeași perioadă din 2025. Ce a tras în sus piața în primele patru luni Creșterea din intervalul ianuarie–aprilie a fost susținută de: comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule: +1,3% ; comerțul cu autovehicule: +0,8% . În același timp, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au rămas la același nivel, iar segmentul de motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații) a scăzut puternic, cu -16,4% . Aprilie: scădere lunară, dar creștere față de anul trecut Comparativ cu luna martie 2026, în aprilie volumul cifrei de afaceri (serie brută) a scăzut cu 9,5% , pe fondul reducerilor din: piese și accesorii auto: -11,9% ; întreținere și reparare auto: -9,5% ; comerț cu autovehicule: -8,6% . Singura creștere lunară a fost la segmentul motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații): +3,5% . Ca serie ajustată, scăderea din aprilie față de martie a fost de -2,9% . În schimb, raportat la aprilie 2025, aprilie 2026 a consemnat o creștere de +1,4% (serie brută), susținută de: comerțul cu autovehicule: +3,3% ; piese și accesorii auto: +0,4% . Au scăzut: segmentul motociclete: -25,9% ; întreținere și reparare auto: -3,2% . Ca serie ajustată, aprilie 2026 a fost +2,1% peste aprilie 2025. De ce contează Datele INS indică o piață care rămâne pe plus la nivelul primelor patru luni, însă cu o volatilitate ridicată în aprilie: reculul față de luna anterioară sugerează o încetinire pe termen scurt, în special în zona de piese și service, în timp ce comparația anuală rămâne pozitivă pentru vânzările de autovehicule. [...]
În 2025, cheltuielile au înghițit 85,5% din veniturile gospodăriilor , deși venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat cu 13,6% față de 2024, potrivit datelor INS citate de Agerpres . Veniturile totale medii au fost de 9.399 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au ajuns la 8.037 lei. INS arată că veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7% peste 2024, în timp ce veniturile în natură au fost de 566 lei/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei față de anul anterior. Cea mai importantă sursă a veniturilor a rămas munca salariată: salariile brute și alte drepturi salariale au totalizat 6.438 lei/lună/gospodărie și au reprezentat 68,5% din veniturile totale, cu 1,3 puncte procentuale peste 2024. O contribuție relevantă au avut și prestațiile sociale, de 1.879 lei/lună/gospodărie, adică 20% din veniturile totale (față de 20,2% în 2024). Veniturile în natură au avut o pondere de 6% (de la 6,9% în 2024), incluzând atât beneficii în natură pentru salariați și beneficiari de prestații sociale, cât și consumul din resurse proprii, evaluat la 4,8% din total (față de 5,4% în 2024). Diferențe mari între urban și rural În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural; pe persoană, venitul a fost de 4.489 lei, de 1,5 ori peste rural. Structura veniturilor diferă: în urban, salariile au avut o pondere de 74,1% din veniturile totale, cu 14,3 puncte procentuale peste rural, în timp ce în rural a crescut ponderea prestațiilor sociale (cu 2,6 puncte procentuale). Tot în rural, veniturile în natură au cântărit 9,9%, de 2,8 ori mai mult decât în urban. Pe ce s-au dus banii: consum și taxe Cheltuielile bănești medii lunare au urcat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% față de 2024 (și cu 16,4% la nivel de persoană). Separat, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), cu 2,1% mai mult decât în anul anterior. Principalele destinații ale cheltuielilor totale în 2025 au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum plus consum din resurse proprii): 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%); transferurile către administrația publică și privată și către fondurile de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.699 lei/gospodărie (33,6%); cheltuieli legate de producția gospodăriei : 150 lei/gospodărie (1,9%). Și la cheltuieli se vede diferența urban–rural: în urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.123 lei/gospodărie, de peste 1,3 ori mai mari decât în rural, iar pe persoană 3.816 lei/lună, de 1,5 ori peste rural. În urban, ponderea impozitelor și contribuțiilor a fost de 36,7% din cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale peste rural; în rural, consumul din resurse proprii a avut 10,2% din cheltuieli, de 3,8 ori mai mult decât în urban. Educația rămâne la coada cheltuielilor În structura cheltuielilor de consum (clasificarea COICOP), cele mai mari sume au mers către: alimente și băuturi nealcoolice : 1.553 lei/gospodărie (32,1% din cheltuielile totale de consum); locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili : 761 lei/gospodărie (15,7%); îmbrăcăminte și încălțăminte : 379 lei/gospodărie (7,8%); transport : 339 lei/gospodărie (7%). La polul opus, educația a înregistrat cel mai scăzut nivel: 27 lei/gospodărie, adică 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare. [...]
Raportul pensionari/salariați rămâne ridicat, 8 la 10 , iar diferențele teritoriale sunt mari: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 15 la 10 în Teleorman, potrivit datelor INS citate de Economica . Indicatorul este relevant pentru presiunea pe bugetul public și pentru piața muncii, în condițiile în care numărul de pensionari rămâne stabil de la un trimestru la altul. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,577 milioane persoane în trimestrul I 2026, cu o diferență de sub o mie de persoane față de trimestrul precedent. Față de trimestrul I din anul anterior, numărul mediu de pensionari a crescut cu 20.000 persoane, iar categoria asigurărilor sociale de stat a crescut cu 34.000 persoane. Pensia medie: scădere trimestrială, ușoară creștere anuală Pensia medie lunară (brut), calculată pentru toate categoriile de pensionari (asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.), a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale (raportat la inflație) a fost de 97,3%, ceea ce indică o diminuare a puterii de cumpărare față de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, pensia medie lunară și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut cu 0,6%, respectiv cu 0,4%. Structura pensionarilor și diferențe mari între județe Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 93% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. În interiorul acestui grup, ponderea principală o au pensionarii pentru limită de vârstă (80,7%), urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș (9,6%) și de pensionarii cu pensii de invaliditate (8,1%). Pensia anticipată și anticipată parțial are o pondere de 1,6%. La pensiile pentru limită de vârstă, sunt 1,791 milioane bărbați și 2,178 milioane femei; majoritatea au stagiu complet de cotizare: 1,455 milioane bărbați (81,2% din totalul bărbaților pensionari pentru limită de vârstă) și 1,747 milioane femei (80,2%). Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.820 lei, iar pensia medie nominală netă a fost 2.699 lei. Pensia medie nominală netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 57,9% din câștigul salarial mediu net (față de 57,8% în trimestrul precedent). Diferențele teritoriale rămân pronunțate: ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă a pensiei medii de asigurări sociale de stat este de 1.343 lei, de la 2.232 lei în Botoșani (minim) la 3.575 lei în Municipiul București (maxim). Alte valori menționate: 2.273 lei în Vrancea, 2.284 lei în Giurgiu, respectiv 3.502 lei în Hunedoara și 3.330 lei în Brașov. Diferențe între femei și bărbați și beneficiarii indemnizației sociale Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei a fost mai mică decât cea a bărbaților la toate categoriile de pensii. La pensia pentru limită de vârstă, pensia femeilor a reprezentat 62,9% din cea a bărbaților. Cea mai mare discrepanță apare la pensiile pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de cotizare (56%), iar cele mai apropiate valori sunt la pensia de invaliditate gradul II: 1.066 lei pentru femei, față de 1.318 lei pentru bărbați. În trimestrul I 2026, numărul total al beneficiarilor OUG nr. 6/2009 privind indemnizația socială a fost de 886.900 persoane, dintre care: 842.900 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat (18,4% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat); 40.100 persoane provenite din fostul sistem pentru agricultori (35,5% din totalul pensionarilor agricultori); 3.900 persoane din sistemul militar (1,7% din totalul pensionarilor militari). [...]
Huawei și Apple au ajuns aproape la egalitate în vânzările de telefoane din China , potrivit datelor pentru săptămâna 26 (22–28 iunie) publicate de un blogger local și preluate de CNMO , un semnal că lupta pentru vârful pieței se strânge pe termen scurt, în timp ce restul clasamentului rămâne extrem de competitiv. În săptămâna analizată, Huawei a condus cu o cotă de 19,86% din vânzările de telefoane, urmată foarte aproape de Apple, cu 19,70%. Comparativ cu săptămâna 25, Huawei a scăzut de la 20,84% la 19,86%, în timp ce Apple a urcat de la 17,88% la 19,70%, reducând rapid diferența dintre primele două poziții. Cum arată clasamentul pe săptămâna 26 (22–28 iunie) Huawei: 19,86% (locul 1) Apple: 19,70% (locul 2) OPPO: 16,37% (locul 3) OnePlus: 3,52% realme: 0,65% vivo: 15,52% (locul 4) iQOO: 4,66% Xiaomi: 13,96% (locul 5) Honor: 10,85% (locul 6) Datele sunt atribuite bloggerului @智慧芯片案内人, care a publicat distribuția vânzărilor pe branduri pentru piața internă din China. Schimbări față de săptămâna 25: OPPO trece în fața vivo În săptămâna 25, vivo era pe locul 3 cu 16,64%, iar OPPO pe locul 4 cu 16,60%. În săptămâna 26, ambele au scăzut ca pondere, însă OPPO a coborât mai puțin și a urcat pe locul 3, în timp ce vivo a trecut pe 4. Xiaomi a scăzut de la 14,99% la 13,96%, iar Honor a urcat de la 9,48% la 10,85%. Context: comparație cu aceeași perioadă din 2025 Potrivit aceleiași surse citate, față de perioada similară din 2025, Huawei a urcat de pe locul 5 pe locul 1, iar Apple a avansat de pe locul 4 în top 2. OPPO și Honor ar fi rămas pe poziții similare, fără schimbări de clasament. [...]
Benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia , iar dieselul cu 2,2%, potrivit datelor săptămânale publicate de Rosstat și citate de Meduza . Mișcarea contează în contextul unui „criză a combustibililor” și al discuțiilor recente despre transparența statisticilor oficiale privind prețurile la produse petroliere. În intervalul 23–29 iunie, creșterile au fost generalizate la nivel național, pe fondul tensiunilor din piață. Publicația The Bell a atras atenția asupra publicării acestor date, notează Meduza. Cât a ajuns să coste benzina La 29 iunie, prețul mediu de consum pentru benzină a fost de 72,38 ruble/litru. Pe sortimente, Rosstat indică: AI-92: 68,76 ruble/litru AI-95: 74,38 ruble/litru AI-98 și peste: 97,15 ruble/litru Diferențe mari între regiuni Cele mai mari scumpiri la benzină au fost raportate în Sevastopol (anexat), unde prețurile au urcat cu 30%. În schimb, în Moscova și regiunea Moscovei, benzina s-a ieftinit, cu 0,7%, respectiv 1,6%, potrivit datelor Rosstat. Context: criza combustibililor și disputa despre publicarea datelor Creșterea prețurilor apare pe fondul unei crize a combustibililor, pe care Meduza o leagă de atacuri cu drone ucrainene asupra unor obiective petroliere din regiuni ale Rusiei. Separat, cu o zi înainte, a devenit cunoscut faptul că guvernul a exclus din Planul federal al lucrărilor statistice publicarea informațiilor despre prețurile de consum la produse petroliere. Jurnaliștii The Bell au presupus că Rosstat ar putea să nu mai publice dinamica prețurilor la combustibili, însă instituția a transmis că va continua publicarea „în volum complet”, motivând că a eliminat poziții care se dublau. Meduza amintește că Rosstat a mai ascuns anterior din statisticile publicate și alte informații de interes public, inclusiv date despre inegalitate. [...]
