Știri
Știri din categoria Statistici
Salariul mediu net a coborât cu 2,7% în mai, un semnal de volatilitate lunară alimentată de prime și rezultate operaționale, potrivit datelor publicate de INS și relatate de Agerpres. Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.684 lei, cu 159 de lei sub nivelul din aprilie, iar salariul mediu brut a scăzut cu 2,6%, la 9.483 lei (minus 257 de lei).
INS explică diminuarea prin efectul de bază după luni în care au fost acordate plăți ocazionale și beneficii care au umflat temporar veniturile: prime trimestriale/anuale, prime pentru performanță sau pentru sărbătorile de Paște, drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). În unele activități, scăderile au fost influențate și de „nerealizările de producție ori încasările mai mici”, în funcție de contracte și proiecte.
„În luna mai 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (...). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte)”, precizează INS.
La nivel de diviziuni CAEN, cele mai puternice scăderi ale câștigului salarial mediu net au fost în asigurări, reasigurări și fonduri de pensii (cu excepția sistemului public), cu minus 29,8%. INS mai indică scăderi între 10% și 20% în mai multe activități, între care extracția petrolului și gazelor, închiriere și leasing, fabricarea autovehiculelor, tutun, telecomunicații, cocserie și rafinare, industria farmaceutică.
În același timp, au existat și creșteri punctuale: extracția minereurilor metalifere (+22,4%) și avansuri între 3% și 5,5% în activități precum decontaminare, fabricarea de mașini/echipamente, electronice și optice, respectiv transporturi aeriene.
Cele mai mari salarii medii nete au fost raportate în:
La polul opus, cele mai mici valori au fost în:
În mai 2026, față de aprilie, câștigul salarial mediu net a crescut în învățământ (+2,4%) și în administrația publică (+0,5%), dar a scăzut ușor în sănătate și asistență socială (-0,5%).
Raportat la mai 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,2%. INS mai notează că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor) a fost 93,1% de la un an la altul și 96,7% de la o lună la alta (mai față de aprilie 2026).
Recomandate
Sibiul devine reperul creșterilor salariale , fiind singurul județ care a trecut de pragul de 10% avans anual al salariului mediu net în aprilie 2026, într-un context în care județele cu cele mai mari salarii (București și Cluj) au avut majorări mult mai lente, potrivit Mediafax . Salariul mediu net din județul Sibiu a fost cu 10,2% mai mare în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Conform datelor citate de publicație din Ziarul Financiar , este singurul județ cu o creștere anuală de peste 10%, în condițiile în care media națională a fost de 3,5%. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri După Sibiu, cele mai mari creșteri ale salariului mediu net au fost raportate în: Galați: 7,6% Timiș: 6,7% Mehedinți: 6,5% Ilfov: 6,3% București și Cluj: salarii mari, dar ritm mai lent Datele arată că un nivel salarial ridicat nu se traduce automat în cele mai mari majorări de la un an la altul. Bucureștiul rămâne lider la salariul mediu net, cu 7.631 de lei în aprilie 2026, însă creșterea anuală a fost de 3,9%, apropiată de media națională. Clujul, al doilea județ după nivelul salariilor, a avut una dintre cele mai reduse creșteri din țară: 2%. În schimb, Timișul, aflat pe locul al treilea în clasamentul salariilor, a raportat un avans de 6,7%, aproape dublu față de media națională. Ce indică schimbarea de ritm Față de începutul anului, când patru județe (Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt) aveau încă salarii medii nete sub nivelul din ianuarie 2025, datele pentru aprilie arată că toate județele au revenit pe creștere. Totuși, diferențele de ritm rămân semnificative, iar tendința sugerată de date este că recuperarea se face mai rapid în unele județe din afara polilor tradiționali de venituri. [...]
Transportul feroviar de pasageri a pierdut 8,8% din volum în primul trimestru din 2026, un semnal de slăbire a cererii care vine în paralel cu o scădere a „parcursului pasagerilor” (distanța totală cumulată parcursă de călători) cu 9,3%, potrivit datelor INS prezentate de Știrile Pro TV . În termeni absoluți, INS indică 14,679 milioane de pasageri care au circulat cu trenul în primele trei luni din 2026, în scădere față de aceeași perioadă din 2025. Din total, 14,625 milioane de pasageri au călătorit pe rute interne, iar 54.000 pe rute internaționale. Ce arată datele despre utilizarea trenului Pe lângă reducerea numărului de pasageri, INS consemnează și o contracție a parcursului pasagerilor cu 9,3% în trimestrul I, ceea ce sugerează atât mai puține călătorii, cât și, posibil, o diminuare a distanțelor medii parcurse (sursa nu detaliază separat această componentă). Mărfurile: volum ușor în jos, dar „parcurs tarifar” în creștere La transportul feroviar de mărfuri, volumul a scăzut cu 0,7% față de trimestrul I din 2025, pe fondul evoluției negative din transportul național. În total, au fost transportate 8,973 milioane tone de mărfuri, din care 78,3% în transport național. În același timp, „parcursul tarifar” al mărfurilor (indicator folosit în statistici pentru a măsura activitatea de transport, în funcție de distanță și cantitate) a crescut cu 2,3%, cu transportul internațional înregistrând cea mai mare creștere, de 16,4%. În structura mărfurilor transportate, ponderi semnificative au avut: cocs și produse rafinate din petrol (26,2%); cărbune și lignit; țiței și gaze naturale (18,7%). Indicatori operaționali: creșteri pe viteză, scăderi pe încărcări în rețeaua CFR INS mai notează o dinamică mixtă a indicatorilor tehnico-economici. Printre creșteri se află viteza medie comercială a trenurilor de marfă (+35,3%) și viteza medie comercială a trenurilor de pasageri (+1,3%). Pe partea negativă, „vagoane încărcate pe rețeaua CFR” a scăzut cu 12,4%, iar parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă a coborât cu 3,1%. Datele sunt atribuite Institutului Național de Statistică, materialul fiind preluat de Știrile Pro TV de la Agerpres . [...]
Scăderea sărăciei în 2025 a depins puternic de pensii și alte transferuri sociale , arată datele INS prezentate de Economedia . Fără aceste plăți, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative, iar în rândul vârstnicilor de 65+ incidența ar fi urcat la 87,9%. În 2025, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a coborât la 3,468 milioane, cu 3,5% mai puțin față de anul precedent, iar rata sărăciei relative (AROP) a ajuns la 18,4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale. Cine rămâne mai expus: tineri și copii Diferențele de gen sunt mici, însă rata sărăciei a fost ușor mai ridicată la femei decât la bărbați (18,7% față de 18%). Pe grupe de vârstă, cele mai afectate categorii au fost: tinerii de 18–24 de ani: 25,8%; copiii de 0–18 ani: 23,6%. INS indică pentru 2025 un prag al sărăciei relative de 24.435 lei/an/persoană. Deprivare severă și excluziune socială: niveluri încă ridicate Rata de deprivare materială și socială severă s-a situat la 16,8% (minus 0,4 puncte procentuale), afectând aproximativ 3,16 milioane de persoane. Femeile reprezintă 55,9% din totalul celor afectați, iar incidența este mai ridicată la: copii: 21,1%; persoane de 65+ ani: 19,2%. În paralel, riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4%, echivalentul a 5,2 milioane de persoane, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Unde se vede cel mai mult diferența: gospodării și regiuni Cea mai mare incidență AROPE s-a înregistrat la: gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți: 50,2%; gospodăriile monoparentale: 45,7%. Regional, București-Ilfov a avut cea mai scăzută rată (13,6%), în timp ce Sud-Est (38%) și Sud-Vest Oltenia (36%) au raportat cele mai ridicate niveluri. Datele INS mai arată că 16% dintre persoanele ocupate au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% în rândul persoanelor fără ocupație. Informațiile sunt preluate de Economedia din Agerpres , pe baza comunicării INS ( Agerpres ). [...]
Comerțul auto a crescut pe ansamblu în 2026, dar aprilie a adus o frânare puternică față de martie , cu o scădere lunară de 9,5% a cifrei de afaceri (serie brută), potrivit datelor INS citate de Agerpres . În primele patru luni ale anului (1 ianuarie – 30 aprilie 2026), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a urcat cu 0,7% ca serie brută și cu 1,9% ca serie ajustată (corectată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate), față de aceeași perioadă din 2025. Ce a tras în sus piața în primele patru luni Creșterea din intervalul ianuarie–aprilie a fost susținută de: comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule: +1,3% ; comerțul cu autovehicule: +0,8% . În același timp, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au rămas la același nivel, iar segmentul de motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații) a scăzut puternic, cu -16,4% . Aprilie: scădere lunară, dar creștere față de anul trecut Comparativ cu luna martie 2026, în aprilie volumul cifrei de afaceri (serie brută) a scăzut cu 9,5% , pe fondul reducerilor din: piese și accesorii auto: -11,9% ; întreținere și reparare auto: -9,5% ; comerț cu autovehicule: -8,6% . Singura creștere lunară a fost la segmentul motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații): +3,5% . Ca serie ajustată, scăderea din aprilie față de martie a fost de -2,9% . În schimb, raportat la aprilie 2025, aprilie 2026 a consemnat o creștere de +1,4% (serie brută), susținută de: comerțul cu autovehicule: +3,3% ; piese și accesorii auto: +0,4% . Au scăzut: segmentul motociclete: -25,9% ; întreținere și reparare auto: -3,2% . Ca serie ajustată, aprilie 2026 a fost +2,1% peste aprilie 2025. De ce contează Datele INS indică o piață care rămâne pe plus la nivelul primelor patru luni, însă cu o volatilitate ridicată în aprilie: reculul față de luna anterioară sugerează o încetinire pe termen scurt, în special în zona de piese și service, în timp ce comparația anuală rămâne pozitivă pentru vânzările de autovehicule. [...]
În 2025, cheltuielile au înghițit 85,5% din veniturile gospodăriilor , deși venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat cu 13,6% față de 2024, potrivit datelor INS citate de Agerpres . Veniturile totale medii au fost de 9.399 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au ajuns la 8.037 lei. INS arată că veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7% peste 2024, în timp ce veniturile în natură au fost de 566 lei/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei față de anul anterior. Cea mai importantă sursă a veniturilor a rămas munca salariată: salariile brute și alte drepturi salariale au totalizat 6.438 lei/lună/gospodărie și au reprezentat 68,5% din veniturile totale, cu 1,3 puncte procentuale peste 2024. O contribuție relevantă au avut și prestațiile sociale, de 1.879 lei/lună/gospodărie, adică 20% din veniturile totale (față de 20,2% în 2024). Veniturile în natură au avut o pondere de 6% (de la 6,9% în 2024), incluzând atât beneficii în natură pentru salariați și beneficiari de prestații sociale, cât și consumul din resurse proprii, evaluat la 4,8% din total (față de 5,4% în 2024). Diferențe mari între urban și rural În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural; pe persoană, venitul a fost de 4.489 lei, de 1,5 ori peste rural. Structura veniturilor diferă: în urban, salariile au avut o pondere de 74,1% din veniturile totale, cu 14,3 puncte procentuale peste rural, în timp ce în rural a crescut ponderea prestațiilor sociale (cu 2,6 puncte procentuale). Tot în rural, veniturile în natură au cântărit 9,9%, de 2,8 ori mai mult decât în urban. Pe ce s-au dus banii: consum și taxe Cheltuielile bănești medii lunare au urcat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% față de 2024 (și cu 16,4% la nivel de persoană). Separat, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), cu 2,1% mai mult decât în anul anterior. Principalele destinații ale cheltuielilor totale în 2025 au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum plus consum din resurse proprii): 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%); transferurile către administrația publică și privată și către fondurile de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.699 lei/gospodărie (33,6%); cheltuieli legate de producția gospodăriei : 150 lei/gospodărie (1,9%). Și la cheltuieli se vede diferența urban–rural: în urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.123 lei/gospodărie, de peste 1,3 ori mai mari decât în rural, iar pe persoană 3.816 lei/lună, de 1,5 ori peste rural. În urban, ponderea impozitelor și contribuțiilor a fost de 36,7% din cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale peste rural; în rural, consumul din resurse proprii a avut 10,2% din cheltuieli, de 3,8 ori mai mult decât în urban. Educația rămâne la coada cheltuielilor În structura cheltuielilor de consum (clasificarea COICOP), cele mai mari sume au mers către: alimente și băuturi nealcoolice : 1.553 lei/gospodărie (32,1% din cheltuielile totale de consum); locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili : 761 lei/gospodărie (15,7%); îmbrăcăminte și încălțăminte : 379 lei/gospodărie (7,8%); transport : 339 lei/gospodărie (7%). La polul opus, educația a înregistrat cel mai scăzut nivel: 27 lei/gospodărie, adică 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare. [...]
Raportul pensionari/salariați rămâne ridicat, 8 la 10 , iar diferențele teritoriale sunt mari: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 15 la 10 în Teleorman, potrivit datelor INS citate de Economica . Indicatorul este relevant pentru presiunea pe bugetul public și pentru piața muncii, în condițiile în care numărul de pensionari rămâne stabil de la un trimestru la altul. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,577 milioane persoane în trimestrul I 2026, cu o diferență de sub o mie de persoane față de trimestrul precedent. Față de trimestrul I din anul anterior, numărul mediu de pensionari a crescut cu 20.000 persoane, iar categoria asigurărilor sociale de stat a crescut cu 34.000 persoane. Pensia medie: scădere trimestrială, ușoară creștere anuală Pensia medie lunară (brut), calculată pentru toate categoriile de pensionari (asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.), a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale (raportat la inflație) a fost de 97,3%, ceea ce indică o diminuare a puterii de cumpărare față de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, pensia medie lunară și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut cu 0,6%, respectiv cu 0,4%. Structura pensionarilor și diferențe mari între județe Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 93% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. În interiorul acestui grup, ponderea principală o au pensionarii pentru limită de vârstă (80,7%), urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș (9,6%) și de pensionarii cu pensii de invaliditate (8,1%). Pensia anticipată și anticipată parțial are o pondere de 1,6%. La pensiile pentru limită de vârstă, sunt 1,791 milioane bărbați și 2,178 milioane femei; majoritatea au stagiu complet de cotizare: 1,455 milioane bărbați (81,2% din totalul bărbaților pensionari pentru limită de vârstă) și 1,747 milioane femei (80,2%). Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.820 lei, iar pensia medie nominală netă a fost 2.699 lei. Pensia medie nominală netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 57,9% din câștigul salarial mediu net (față de 57,8% în trimestrul precedent). Diferențele teritoriale rămân pronunțate: ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă a pensiei medii de asigurări sociale de stat este de 1.343 lei, de la 2.232 lei în Botoșani (minim) la 3.575 lei în Municipiul București (maxim). Alte valori menționate: 2.273 lei în Vrancea, 2.284 lei în Giurgiu, respectiv 3.502 lei în Hunedoara și 3.330 lei în Brașov. Diferențe între femei și bărbați și beneficiarii indemnizației sociale Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei a fost mai mică decât cea a bărbaților la toate categoriile de pensii. La pensia pentru limită de vârstă, pensia femeilor a reprezentat 62,9% din cea a bărbaților. Cea mai mare discrepanță apare la pensiile pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de cotizare (56%), iar cele mai apropiate valori sunt la pensia de invaliditate gradul II: 1.066 lei pentru femei, față de 1.318 lei pentru bărbați. În trimestrul I 2026, numărul total al beneficiarilor OUG nr. 6/2009 privind indemnizația socială a fost de 886.900 persoane, dintre care: 842.900 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat (18,4% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat); 40.100 persoane provenite din fostul sistem pentru agricultori (35,5% din totalul pensionarilor agricultori); 3.900 persoane din sistemul militar (1,7% din totalul pensionarilor militari). [...]
