Știri
Știri din categoria Statistici
Așteptările de consum pentru 2026 se răcesc, după ce 30% dintre români spun că anul viitor va fi mai dificil decât 2025, iar presiunea prețurilor rămâne principala sursă de îngrijorare, potrivit Economedia, care citează un studiu AHA Moments („Romanians State of Mind”).
În acest context, cercetarea indică o schimbare de comportament cu relevanță directă pentru retail și bunuri de larg consum: oamenii devin mai prudenți financiar, își reduc consumul și își „renegociază” cheltuielile pe categorii, fără să renunțe complet la cumpărături.
Studiul arată că 2025 este evaluat drept cel mai dificil an din ultimii cinci ani, iar percepția despre 2026 rămâne apăsată de scumpiri. Principala preocupare este creșterea prețurilor la produsele de bază, utilități și combustibil.
Un indicator relevant pentru sensibilitatea la costuri: îngrijorarea față de prețul carburanților a avut, pentru 2026, cel mai mare salt față de acum un an, cu +13 puncte procentuale, până la 58% dintre respondenți.
Autorii studiului descriu o repoziționare a consumului în funcție de importanța percepută a categoriilor:
Deși pesimismul a dominat finalul lui 2025, primul trimestru din 2026 aduce un semnal moderat de îmbunătățire: calitatea vieții percepute a crescut de la 5,9 la 6,3 din 10 între decembrie 2025 și martie 2026. Autorii notează însă că presiunile recente pot ajusta trendul „în orice direcție”.
Pe fondul stresului financiar, 44% dintre respondenți spun că se refugiază în relațiile cu familia și prietenii, iar familia și sănătatea rămân principalele surse de fericire.
Rezultatele provin din studiul „Romania’s State of Mind”, realizat de AHA Moments în ultimii cinci ani. Datele sunt colectate online, iar cele mai recente au fost culese între decembrie 2025 și martie 2026, pe eșantioane de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani.
Recomandate
Îmbunătățirea încrederii investitorilor în zona euro sugerează o stabilizare economică , dar ritmul rămâne fragil, pe fondul tensiunilor geopolitice și al unei Germanii care continuă să tragă în jos redresarea, potrivit Economedia . Indicele Sentix pentru zona euro a urcat în iunie la minus 13,4 puncte, de la minus 16,4 puncte în mai, peste așteptările analiștilor (minus 13,8 puncte). Este a doua lună consecutivă de îmbunătățire, după declinul sever din martie și aprilie, asociat efectelor conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirii petrolului. Ce spune Sentix despre „acum” și despre următoarele luni Studiul indică o ameliorare atât a percepției asupra situației curente, cât și a așteptărilor: indicele privind situația actuală: minus 20 de puncte, de la minus 21,5 puncte în mai; indicele privind așteptările: minus 6,5 puncte, de la minus 11,3 puncte. În același timp, analiza notează că redresarea din zona euro este „mai puțin dinamică” decât în alte regiuni importante, deși blocul ar beneficia de un mediu internațional descris ca pozitiv. Germania rămâne punctul slab al revenirii Datele Sentix arată că Germania continuă să rămână în urma redresării globale. Indicele de încredere pentru economia germană a urcat la minus 28,5 puncte în iunie, de la minus 30,9 puncte în mai, însă rămâne la un nivel mult mai slab decât media zonei euro. „Prin urmare, PIB-ul Germaniei rămâne copilul problemă în rândul economiilor majore şi până acum a beneficiat în mică măsură de pe urma redresării internaţionale” Pentru Germania, indicele situației actuale a fost aproape neschimbat (minus 42,5 puncte, de la minus 42,3), în timp ce indicele așteptărilor a urcat la minus 13,3 puncte, de la minus 18,8 puncte. Context: PIB revizuit în scădere și așteptări de majorare a dobânzilor În paralel, datele revizuite ale Eurostat (citate în material) arată că PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după ce inițial fusese anunțată o creștere de 0,1%. În ritm anual, creșterea a fost revizuită la 0,3% (de la 0,8% estimarea inițială). Pe partea de politică monetară, analiștii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să înceapă majorarea dobânzilor din iunie. Scenariul de bază al BCE indică o inflație de 2,6% anul acesta, iar în scenarii adverse inflația ar putea depăși 4% în semestrul al doilea din 2026 sau chiar 6% la începutul anului viitor, cu diferențe semnificative în privința revenirii la țintă. [...]
România rămâne în coada UE la salariul net anual , iar diferența față de lideri trece de patru ori, potrivit unei analize publicate de Libertatea pe baza celor mai recente date Eurostat (statistici actualizate în 2025 și publicate în 2026). Miza economică: decalajul de venit „în mână” (după taxe și contribuții) rămâne major în interiorul Uniunii Europene, cu efect direct asupra puterii de cumpărare și a atractivității piețelor de muncă. La nivelul UE, venitul net anual al unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu este de 26.929 de euro. În acest calcul, „venitul net” este suma rămasă după impozite și contribuții sociale obligatorii, iar pentru familiile cu copii sunt incluse și beneficiile familiale acordate de stat. Cine conduce clasamentul și unde se vede ruptura față de Est Luxemburg este liderul detașat, cu un venit net anual de 54.260 de euro. Urmează Irlanda (44.263 de euro) și Danemarca (41.981 de euro). În categoria statelor care depășesc 30.000 de euro net anual intră, potrivit datelor citate: Olanda – 36.837 euro Belgia – 34.642 euro Suedia – 34.624 euro Finlanda – 33.641 euro Germania – 31.000 euro Franța – 30.832 euro În termeni nominali, un angajat cu salariul mediu rămâne cu de peste patru ori mai mulți bani în Luxemburg decât în România sau Ungaria, conform datelor Eurostat prezentate în material. România, aproape de ultimul loc la venitul net anual La polul opus, Ungaria are un venit net anual de 12.967 de euro, iar România este „foarte aproape”, cu 13.233 de euro. În grupul statelor cu cele mai mici venituri nete se mai regăsesc: Grecia – 15.050 euro Slovacia – 15.686 euro Polonia – 16.163 euro Sub pragul de 20.000 de euro anual se află și Letonia, Croația, Lituania, Cehia și Portugalia, potrivit aceleiași surse. Ajustarea la puterea de cumpărare reduce diferențele, dar nu le elimină Diferențele dintre țări se diminuează când veniturile sunt ajustate la puterea de cumpărare (PPS – standardul puterii de cumpărare, un indicator care ține cont de nivelul prețurilor). Raportul dintre cea mai bine și cea mai slab remunerată țară scade de la 4,2 ori (nominal) la 2,3 ori (după ajustare), iar media UE este de 26.346 de euro. Luxemburg rămâne lider și în PPS, cu 40.846 de euro, însă ultimul loc este ocupat de Grecia, cu 17.509 euro. Materialul notează că România și Polonia sunt printre țările care urcă cel mai mult în clasamentele ajustate la puterea de cumpărare, pe fondul costurilor de trai mai reduse, deși salariile nominale rămân mici. Efectul politicilor pentru familii: Germania iese în față Clasamentul se schimbă și în funcție de situația familială. Pentru un cuplu cu doi copii și un singur venit, în Germania câștigul net anual crește cu 53%, de la 31.000 la 47.424 de euro, potrivit datelor Eurostat citate. Creșteri importante sunt menționate și pentru Polonia (39%), Belgia (37%) și Austria (33%). În schimb, majorările sunt mai reduse în Spania (13%), Franța (26%) și Italia (25%), iar cele mai mici creșteri apar în Cipru (6%), Finlanda (7%) și Suedia (8%). [...]
Revizuirea Eurostat pune zona euro și UE pe minus în T1 2026, iar România rămâne fără creștere trimestrială , potrivit datelor citate de Economedia . Ajustările contează pentru companii și investitori fiindcă schimbă fotografia de ansamblu a cererii și a ciclului economic în Europa, într-un moment în care România apare cu o dinamică mai slabă decât media UE pe termen de un an. Eurostat a revizuit în scădere evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior: zona euro a coborât cu 0,2% (de la +0,1% estimat inițial), iar Uniunea Europeană cu 0,1% (de la +0,2% inițial). În ritm anual (T1 2026 față de T1 2025), creșterea a fost de 0,3% în zona euro și 0,7% în UE, ambele sub estimările inițiale (0,8%, respectiv 1%). România: stagnare trimestrială, scădere anuală și minus la ocupare Pentru România, Eurostat indică stagnare în T1 2026 față de trimestrul anterior, după o scădere de 1,9% în T4 2025. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,1% în T1 2026, după un declin de 1,4% în trimestrul precedent. Pe piața muncii, Eurostat arată că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil în UE, față de trimestrul anterior. România se află însă între statele cu cele mai mari scăderi ale ocupării, cu minus 1% (alături de Irlanda, minus 0,8%, și Portugalia, minus 0,4%). La nivelul UE, Eurostat estimează 221,2 milioane persoane ocupate, dintre care 176,3 milioane în zona euro. Diferențe mari între statele membre În rândul statelor membre, cele mai puternice creșteri trimestriale ale PIB-ului au fost raportate în Danemarca (1,9%), Estonia (1,1%) și Malta (1,1%). La polul opus, Irlanda a avut o contracție de 12,1%, revizuită semnificativ față de datele inițiale, care indicau un avans de 2%. Context: ce arată datele INS despre T1 2026 Separat de estimările Eurostat, Institutul Național de Statistică a publicat anterior date potrivit cărora economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni din 2026 față de T1 2025 și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier; INS a revizuit în sus estimarea pentru T1 (de la -1,7% la -1,2%). Detalii în materialul Economedia: „Date noi de la INS: Economia a stagnat în trimestrul 1 față de precedentele trei luni și a scăzut cu 1,2% față de T1 2025” . INS mai indică un PIB estimat pentru T1 2026 de 403,915 miliarde de lei (serie brută, prețuri curente) și 497,820 miliarde de lei (date ajustate sezonier, prețuri curente), cu scăderi reale de 1,2% (serie brută) și 1,1% (ajustat sezonier) față de T1 2025, în timp ce față de trimestrul anterior „nu s-a modificat” pe seria ajustată sezonier. [...]
China își reduce deficitul din comerțul cu servicii, pe fondul avansului exporturilor : în primele patru luni din 2026, schimburile totale au urcat cu 4,9% față de anul trecut, iar deficitul s-a restrâns cu aproape 140 miliarde yuani, potrivit datelor citate de Global Times , pe baza informațiilor Ministerului Comerțului (MOFCOM). În perioada ianuarie–aprilie, comerțul Chinei cu servicii a totalizat 2,49 trilioane yuani (aprox. 1,51 trilioane lei). Exporturile au crescut cu 15%, la 985 miliarde yuani (aprox. 597 miliarde lei), în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,8%, la 1,5 trilioane yuani (aprox. 910 miliarde lei). Deficitul comercial pe servicii a ajuns la 515,32 miliarde yuani (aprox. 313 miliarde lei), în scădere cu 139,74 miliarde yuani față de aceeași perioadă din 2025. Ce a tras în sus exporturile: servicii „intensive în cunoștințe” și călătorii MOFCOM arată că serviciile intensive în cunoștințe au reprezentat 44,4% din comerțul total cu servicii în primele patru luni. Schimburile din această categorie au însumat 1,10418 trilioane yuani (aprox. 670 miliarde lei), în creștere cu 5,1% an/an, iar exporturile au avansat cu 11,7%, la 544,09 miliarde yuani (aprox. 330 miliarde lei). În interiorul segmentului, cele mai rapide creșteri au fost raportate la: servicii culturale și de divertisment pentru persoane fizice: +39,5%; redevențe din proprietate intelectuală: +20,8%. Separat, exporturile de servicii de călătorie au urcat cu 30,4% an/an, la 147,15 miliarde yuani (aprox. 89 miliarde lei), cel mai rapid ritm dintre primele cinci categorii de export de servicii ale Chinei. Pe partea de importuri, serviciile de transport au crescut cu 24,9%, la 316,45 miliarde yuani (aprox. 192 miliarde lei), cel mai puternic avans dintre primele cinci categorii de import. Context: măsuri pentru turism și rol mai mare al serviciilor în planificarea economică MOFCOM leagă dinamica exporturilor de călătorie de măsuri de politică publică anterioare, inclusiv un pachet anunțat pe 16 martie, care vizează consolidarea brandului turistic național, marketing extern mai țintit, extinderea ofertei pentru turismul de intrare și îmbunătățirea calității serviciilor. În paralel, publicația notează că sectorul serviciilor este împins mai aproape de centrul agendei de „dezvoltare de înaltă calitate” la începutul perioadei celui de-al 15-lea plan cincinal (2026–2030), cu referiri la aranjamente incluse în schița planului și în raportul de lucru al guvernului, potrivit agenției Xinhua. Tot Xinhua indică faptul că, în trimestrul I 2026, valoarea adăugată a serviciilor a reprezentat 61,7% din PIB-ul Chinei, cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul din urmă cu un an. [...]
Numărul dosarelor noi de insolvență a sărit în mai la 864, cu un vârf în București , semn că presiunea pe lichiditate rămâne ridicată în unele sectoare și județe, potrivit datelor RisCo.ro citate de Ziarul Financiar . În luna mai au fost deschise 864 de dosare noi de insolvență la nivel național, față de 500 în aprilie. În București, numărul dosarelor noi a ajuns la 215, de la „peste 100” în aprilie, conform aceleiași surse. Unde se văd cele mai mari creșteri pe județe Datele RisCo.ro indică evoluții puternic diferite de la un județ la altul: Bihor : 50 de dosare noi, +28% față de mai 2025. Ilfov : 50 de dosare, peste +50% . Constanța : 42 de insolvențe noi, de la 20 în mai 2025. Hunedoara : 32 de dosare, +191% . Există și județe cu scăderi Pe de altă parte, sunt județe în care insolvențele au scăzut față de anul trecut, inclusiv: Argeș : scădere „cu până la 25%”; Maramureș : -78% , la 10 dosare; Olt (-11%), Ialomița (-22%), Satu Mare (-13%), Harghita (-43%), Vâlcea (-56%). Sectoarele cele mai expuse: construcții, restaurante și retail nespecializat Pe activități economice, cele mai afectate au fost: lucrările de construcții : creștere de aproximativ 27% a dosarelor deschise în mai 2026; restaurantele : +30% ; comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate : +93% . RisCo.ro mai arată că „lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții” au urcat cu circa 189% , de la 9 dosare în mai 2025 la 26 în mai 2026. Alte creșteri sunt menționate la cultivarea plantelor nepermanente (127%), comerț cu ridicata specializat al altor produse (70%), alte transporturi terestre de călători (25%), respectiv transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (4%). [...]
Revizuirea INS arată o economie fără creștere, cu consumul în recul , după ce PIB-ul din T1 2026 a fost recalculat la stagnare față de trimestrul anterior și la o scădere anuală de 1,2%, potrivit Economedia . Ajustarea schimbă imaginea inițială, în care datele provizorii indicau un minus de 0,2% față de T4 2025. Institutul Național de Statistică precizează că seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată în 13 mai 2026. Pe datele ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru T1 2026 a fost de 497,820 miliarde lei la prețuri curente, iar în termeni reali a scăzut cu 1,1% față de T1 2025. Comparativ cu trimestrul anterior, nivelul PIB nu s-a modificat. Pe seria brută, PIB-ul a fost estimat la 403,915 miliarde lei, în scădere reală de 1,2% față de T1 2025. Consumul a tras în jos dinamica PIB INS indică o contracție a cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației de 1,8%, cu o contribuție de -1,2% la modificarea PIB. Și consumul final individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1%. Consumul final colectiv al administrației publice a avut un volum mai mic cu 0,4% și, conform datelor prezentate, nu a contribuit la creșterea PIB. Sectoare: construcțiile au compensat parțial, serviciile și comerțul au apăsat În structura pe ramuri, datele INS arată contribuții pozitive punctuale, dar majoritatea sectoarelor au avut efect negativ asupra modificării PIB în interval de un an. Contribuții pozitive menționate: Construcțiile : contribuție +0,4%, pondere 5,3% în formarea PIB, volum de activitate +7,9%; Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii : contribuție +0,3%, pondere 2,8%, volum +11,6%. Contribuții negative principale: Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuție -0,8%, pondere 22,5%, volum -3,1%; Informații și comunicații : contribuție -0,3%, pondere 8,1%, volum -4,1%; Activități profesionale, științifice și tehnice; servicii administrative și suport : contribuție -0,3%, pondere 6,1%, volum -3,9%; Industria : contribuție -0,2%, pondere 15,8%, volum -1,2%; Administrație publică, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială : contribuție -0,2%, pondere 14,6%, volum -1,3%; Tranzacții imobiliare : contribuție -0,1%, pondere 7,5%, volum -1,9%. Agricultura, intermedierile financiare și asigurările „nu au contribuit la creșterea PIB”, iar impozitele nete pe produs (pondere 11,6%) nu au contribuit nici ele, în condițiile în care volumul lor a scăzut cu 0,6%. De ce contează revizuirea Schimbarea de la un minus trimestrial (estimarea anterioară) la stagnare nu modifică însă mesajul principal al setului de date: economia intră în 2026 cu scădere anuală și cu consumul populației în contracție , ceea ce ridică presiunea pe perspectivele de creștere din restul anului, mai ales într-un context în care, potrivit aceleiași publicații, mai multe instituții și bănci au revizuit în jos prognozele pentru 2026, invocând riscul de recesiune. [...]
