Știri
Știri din categoria Statistici
Scumpirea din energie împinge în sus costurile din industrie: prețurile producției industriale au crescut cu aproape 13% în iunie 2026 față de iunie 2025, iar industria energetică a raportat cele mai mari majorări, de 24,47%, potrivit datelor citate de Economica.
Pe marile grupe industriale, energia a fost principalul motor al creșterilor de preț, cu un avans de 24,47% (iunie 2026 vs iunie 2025). În restul grupelor, scumpirile au fost mai temperate, dar tot consistente, ceea ce indică presiuni de cost pe lanțul de producție.
Comparativ cu iunie 2025, evoluțiile pe marile grupe industriale au fost:
Indicele prețurilor producției industriale pe secțiuni și diviziuni arată, potrivit aceleiași surse, creșteri de:
Față de luna precedentă, în iunie 2026 prețurile producției industriale (cumulate pe piața internă și externă) au crescut cu 0,8%, semn că presiunile de preț au continuat și pe termen scurt, nu doar în comparația anuală.
Recomandate
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
Producția industrială a României a scăzut cu 3,3% în primele cinci luni din 2026 , pe fondul contracției din industria prelucrătoare și cea extractivă, ceea ce indică o presiune persistentă asupra sectorului care generează o parte importantă din valoarea adăugată și exporturi, potrivit datelor INS citate de Economica . În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, față de aceeași perioadă din 2025, producția industrială (serie brută) s-a diminuat cu 3,3%, în condițiile în care industria prelucrătoare a scăzut cu 4,5%, iar industria extractivă cu 1,8%. Singura evoluție pozitivă a venit din segmentul de energie (producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat), care a crescut cu 4,1%, conform informațiilor transmise de Agerpres . Ajustat sezonier, scăderea rămâne: -3,1% la cinci luni Pe seria ajustată (care elimină influențele sezoniere), producția industrială a fost mai redusă cu 3,1% în primele cinci luni din 2026. Dinamica a fost trasă în jos tot de: industria prelucrătoare: -4,3%; industria extractivă: -1,8%. În același timp, segmentul de energie a consemnat o creștere de 3,6%. Mai 2026: creștere lunară pe seria brută, dar recul pe seria ajustată În luna mai 2026, față de aprilie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 3,1%, susținută de: industria prelucrătoare: +4,7%; industria extractivă: +1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie a scăzut cu 7,7%. Pe seria ajustată, producția industrială a scăzut cu 2,8% de la o lună la alta, ca urmare a diminuărilor din toate cele trei sectoare: energie (-3,2%), industria prelucrătoare (-2,4%) și industria extractivă (-1,1%). Comparativ cu mai 2025, scăderea este mai abruptă Față de luna mai 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 7,3%, pe fondul scăderilor din: industria prelucrătoare: -7,9%; industria extractivă: -5,0%; energie: -3,8%. Pe seria ajustată, scăderea anuală a fost de 5,3%, determinată de industria prelucrătoare (-5,5%), industria extractivă (-4,8%) și energie (-3,1%). [...]
Așteptările de scumpiri rămân ridicate în economie, cu cele mai puternice semnale în construcții și retail , potrivit datelor publicate de Economedia , care citează ancheta de conjunctură din iunie a Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada iunie–august 2026. În paralel, managerii indică o activitate în general stabilă în industrie, dar cu semne de răcire în servicii și comerț. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri Estimările managerilor arată creșteri de prețuri în toate sectoarele analizate, însă amplitudinea diferă: Construcții: prețurile lucrărilor sunt așteptate să aibă o „dinamică accentuată”, cu sold conjunctural +45% . Comerț cu amănuntul: managerii anticipează creștere accentuată a prețurilor , sold conjunctural +41% . Industria prelucrătoare: prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, sold conjunctural +25% . Servicii: prețurile de vânzare/facturare sunt estimate în creștere, sold conjunctural +16% . Activitatea și cererea: stabilitate în industrie, slăbiciune în servicii Pe partea de volum de activitate, semnalele sunt mixte: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a producției, sold conjunctural +1% . Construcții: tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a cifrei de afaceri, sold conjunctural -14% . Servicii: scădere a cererii de servicii, sold conjunctural -24% . Piața muncii: stabilitate în construcții, scăderi în servicii În privința forței de muncă, managerii indică: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -3% . Construcții: relativă stabilitate, sold conjunctural +2% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a numărului de salariați, sold conjunctural -7% . Servicii: scădere a numărului de salariați, sold conjunctural -29% . Datele sugerează că, pentru următoarele trei luni, companiile se așteaptă la presiuni de cost și prețuri în creștere , chiar și în sectoare unde cererea sau cifra de afaceri sunt anticipate în scădere, ceea ce poate complica deciziile de bugetare și politica de preț în a doua parte a verii. [...]
Prognoza ANM indică o lună cu temperaturi peste normal și ploi puține , cu un risc crescut de stres termic și presiune pe consumul de apă și energie, mai ales în vestul țării, potrivit HotNews . Estimările pe patru săptămâni arată abateri pozitive de temperatură la nivel național și un regim pluviometric (cantitatea de precipitații) deficitar în prima parte a intervalului. Cum arată „anomaliile” pe următoarele patru săptămâni Prognoza este prezentată ca medii săptămânale ale abaterilor de temperatură și precipitații față de perioada de referință 2006–2025, cu actualizare la 3 august 2026. ANM precizează că acest tip de produs nu surprinde fenomenele extreme de scurtă durată. Pe săptămâni, tabloul este următorul: 3–10 august 2026: temperaturi medii peste normal în toată țara, cu abatere mai accentuată în vest; precipitații deficitare la nivel național, mai ales în regiunile intracarpatice. 10–17 august 2026: temperaturi peste normal în sud-vest, vest, nord-vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații deficitare în vest și nord-vest, iar în celelalte regiuni în jurul normalului. 17–24 august 2026: temperaturi peste normal în vest, sud-vest, nord și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în jurul normalului la nivel național. 24–31 august 2026: temperaturi ușor peste normal în vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în limite normale în toată țara. Avertizarea de caniculă: ITU peste pragul critic și nopți tropicale În paralel cu estimările pe patru săptămâni, ANM a emis o avertizare de mai multe zile cu temperaturi ridicate, iar valul de căldură intens din vest, sud-vest, centru și nord urmează să se extindă în sud și est. În avertizarea valabilă până pe 6 august, ANM indică: „Temperaturile maxime se vor încadra între 27…30 de grade pe litoral și în jurul a 40 de grade în Câmpia de Vest. Nopțile vor fi tropicale (cu minime de 20…25 de grade) [...] iar din noaptea de marți spre miercuri (4 / 5 august) în cea mai mare parte a țării”. Meteorologii mai notează că indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși pragul critic de 80 de unități, asociat cu disconfort termic accentuat. De ce contează: presiune pe resurse în special în vest Elementul dominant din prognoză este combinația dintre temperaturi peste normal și deficit de precipitații la începutul intervalului, cu un impact potențial mai puternic în vest (unde abaterea termică este indicată ca fiind mai accentuată). În practică, acest tip de configurație meteo tinde să amplifice consumul de apă și energie și să crească riscul de secetă, însă materialul ANM citat nu cuantifică efectele economice. Pentru detalii despre avertizările de caniculă, HotNews trimite și la materialul: HotNews . [...]
Rezervele valutare ale BNR au coborât la 63,23 miliarde euro la final de iulie , după ce ieșirile din lună au depășit intrările, potrivit Economica . Mișcarea contează în special prin prisma plăților de datorie publică în valută și a tamponului de lichiditate externă al României. În iulie, intrările au fost de 988 milioane de euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni. Ieșirile au totalizat 1,251 miliarde de euro. Din acestea, aproximativ 697 milioane de euro au reprezentat plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, la care s-au adăugat modificări ale rezervelor minime în valută și alte operațiuni. Aurul a rămas constant, dar valoarea depinde de prețurile internaționale BNR arată că rezerva de aur s-a menținut la 103,6 tone, iar în condițiile evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a fost de 11,742 miliarde de euro. Per total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au ajuns la 74,972 miliarde de euro la 31 iulie 2026, față de 75,259 miliarde de euro la 30 iunie 2026. Ce urmează: scadențe în august de circa 1,468 miliarde euro Pentru luna august 2026, BNR indică plăți scadente în contul datoriei publice denominate în valută (directe sau garantate de Ministerul Finanțelor) de aproximativ 1,468 miliarde de euro, un nivel care poate menține presiunea pe dinamica rezervelor în perioada imediat următoare. [...]
România are cel mai mare consum mediu de alcool din lume, un indicator care pune presiune pe politicile publice de sănătate și pe reglementarea pieței , potrivit datelor citate de Antena 3 . Pentru anul 2022 (cele mai recente date disponibile în 2026), consumul mediu este estimat la 17,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor într-un an, conform World Population Review . România conduce astfel un clasament în care următoarele poziții sunt ocupate de Georgia (15,5 litri), Letonia (14,7 litri), Republica Moldova (14,1 litri) și Cehia (13,7 litri). Europa de Est domină clasamentul Datele indică o concentrare a consumului ridicat în Europa de Est. În categoria țărilor cu peste 11 litri anual pe cap de locuitor sunt menționate și Lituania, Polonia, Bulgaria, Belarus, Ungaria, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În același timp, Statele Unite au un consum de 9,8 litri de alcool pur pe persoană, peste media globală, iar printre statele dezvoltate cu valori ridicate sunt enumerate Canada, Marea Britanie, Australia, Germania și Franța, în jurul pragului de 10 litri anual. La polul opus, consumul este descris ca fiind mult mai redus în numeroase state din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde legislația și normele religioase limitează sau interzic alcoolul; Iran, Pakistan, Kuweit, Egipt și Indonezia sunt date ca exemple de țări cu valori apropiate de zero. Ce explică diferențele și de ce contează pentru reglementare Potrivit specialiștilor citați, nivelul consumului este influențat de tradiții și obiceiuri locale, accesibilitatea băuturilor alcoolice, nivelul de trai, taxele aplicate, politicile de sănătate publică și restricțiile impuse de autorități. În general, statele cu venituri ridicate tind să aibă un consum mai mare, dar sunt menționate și excepții, precum Singapore sau unele state din Golf, unde consumul rămâne redus din motive culturale, religioase sau legislative. Medicii avertizează că un consum ridicat crește riscul unor afecțiuni grave (inclusiv boli cardiovasculare și hepatice), al anumitor tipuri de cancer și al accidentelor, în special rutiere. În acest context, articolul notează că majoritatea statelor reglementează vânzarea și consumul prin taxe, limite de vârstă și alte măsuri de sănătate publică. [...]
