Știri
Știri din categoria Statistici
Prima lună din 2026 aduce peste 500 de dosare noi de insolvență la nivel național, semnalând că presiunea asupra mediului de afaceri continuă și în noul an. Chiar dacă ritmul este mai temperat comparativ cu lunile septembrie-decembrie 2025, când se depășeau constant 900 de dosare lunar, ianuarie confirmă că problemele financiare din economie nu s-au disipat odată cu schimbarea calendarului. Vorbim despre o ajustare de ritm, nu despre o inversare a tendinței.
Capitala rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 130 de dosare deschise în ianuarie 2026. Comparativ cu aceeași lună din 2025, când se înregistrau puțin peste 80 de cazuri, creșterea depășește 60%, un salt care nu poate fi ignorat. Bucureștiul concentrează un volum mare de companii din aproape toate sectoarele economice, astfel că orice tensiune financiară se vede rapid în statistici. Evoluția sugerează o presiune crescută asupra fluxurilor de numerar și o dificultate tot mai mare în gestionarea obligațiilor fiscale și comerciale, mai ales în contextul modificărilor de taxe și al costurilor operaționale ridicate.
Trendul ascendent nu este limitat la Capitală. Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad raportează creșteri consistente ale numărului de dosare. În Dolj, saltul este de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 171%. Satu Mare ajunge la 12 dosare, marcând un avans de 140%, iar Timiș înregistrează 21 de cazuri, dublu față de anul trecut. În Arad, creșterea este de 86%, cu 13 dosare deschise. De asemenea, majorări ale numărului de insolvențe se regăsesc și în județe precum Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman sau Vaslui.
În paralel, există și excepții notabile: Caraș-Severin (-83%), Maramureș (-80%), Sălaj (-60%) și Neamț (-43%) arată scăderi față de ianuarie 2025, ceea ce indică o distribuție neuniformă a presiunilor economice la nivel regional.
Top domenii activitate după numărul de dosare:
Potrivit Danielei Colnicianu, Director Vânzări în cadrul RisCo, 2026 se conturează ca un an al alegerilor dificile pentru antreprenori, care vor trebui să prioritizeze strict obiectivele și să analizeze mult mai atent partenerii de business. Impactul politicilor bugetare și al creșterilor de taxe începe deja să se reflecte în modul de operare al firmelor, iar efectele pot ajunge și în piața muncii, atât prin ajustări de personal, cât și printr-un ritm mai precaut al angajărilor.
Recomandate
Numărul dosarelor noi de insolvență a sărit în mai la 864, cu un vârf în București , semn că presiunea pe lichiditate rămâne ridicată în unele sectoare și județe, potrivit datelor RisCo.ro citate de Ziarul Financiar . În luna mai au fost deschise 864 de dosare noi de insolvență la nivel național, față de 500 în aprilie. În București, numărul dosarelor noi a ajuns la 215, de la „peste 100” în aprilie, conform aceleiași surse. Unde se văd cele mai mari creșteri pe județe Datele RisCo.ro indică evoluții puternic diferite de la un județ la altul: Bihor : 50 de dosare noi, +28% față de mai 2025. Ilfov : 50 de dosare, peste +50% . Constanța : 42 de insolvențe noi, de la 20 în mai 2025. Hunedoara : 32 de dosare, +191% . Există și județe cu scăderi Pe de altă parte, sunt județe în care insolvențele au scăzut față de anul trecut, inclusiv: Argeș : scădere „cu până la 25%”; Maramureș : -78% , la 10 dosare; Olt (-11%), Ialomița (-22%), Satu Mare (-13%), Harghita (-43%), Vâlcea (-56%). Sectoarele cele mai expuse: construcții, restaurante și retail nespecializat Pe activități economice, cele mai afectate au fost: lucrările de construcții : creștere de aproximativ 27% a dosarelor deschise în mai 2026; restaurantele : +30% ; comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate : +93% . RisCo.ro mai arată că „lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții” au urcat cu circa 189% , de la 9 dosare în mai 2025 la 26 în mai 2026. Alte creșteri sunt menționate la cultivarea plantelor nepermanente (127%), comerț cu ridicata specializat al altor produse (70%), alte transporturi terestre de călători (25%), respectiv transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (4%). [...]
Creditarea neguvernamentală a accelerat pe componenta în valută , în timp ce împrumuturile în lei au avut un avans modest, potrivit datelor prezentate de Profit , pe baza unui comunicat al Băncii Naționale a României . În luna mai 2026, creditul în lei (66,9% din totalul creditului neguvernamental) s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei (33,% din total) a urcat cu 4,1% — respectiv cu 2% dacă indicatorul este exprimat în euro. Pe comparația anuală (mai 2026 față de mai 2025), creditul neguvernamental a crescut cu 7,7% (dar este în scădere cu 2,8% în termeni reali, adică după ajustarea cu inflația), pe fondul: unei creșteri de 3,2% a componentei în lei (minus 6,9% în termeni reali); unui avans de 18,1% a componentei în valută exprimată în lei (14% dacă este exprimată în euro), conform Agerpres , citată de publicație. Creditul guvernamental și masa monetară: creșteri lunare Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a consemnat în mai 2026, față de aprilie 2026, un avans de 1,7%, până la aproape 283,309 miliarde lei. Comparativ cu mai 2025, acesta s-a majorat cu 8,8% (minus 1,9% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la sfârșitul lunii mai 2026 la 806,089 miliarde lei, în creștere cu 1,6% față de aprilie (1% în termeni reali). Față de mai 2025, M3 s-a majorat cu 7,5% (minus 3% în termeni reali). Depozitele: avans lunar, dar scăderi punctuale la populație în lei Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei. În ritm anual, creșterea este de 7,7% (minus 2,8% în termeni reali), potrivit BNR. Structura depozitelor arată evoluții diferite între lei și valută: Depozite în lei (67,7% din total): +0,8% față de aprilie, până la 462,534 miliarde lei; +7,8% față de mai 2025 (minus 2,7% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației: -0,3% lunar, până la 268,245 miliarde lei; +7,5% anual (minus 3% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare): +2,3% lunar, până la 194,289 miliarde lei; +8,3% anual (minus 2,3% în termeni reali). Depozite în valută (32,3% din total), exprimate în lei: +3,3% lunar, până la 220,832 miliarde lei; în euro, +1,2% până la 42,072 miliarde euro. În ritm anual: +7,5% în lei (3,7% în euro). Depozitele în valută ale populației: +2,7% lunar, până la 150,644 miliarde lei; în euro, +0,6% până la 28,700 miliarde euro. Anual: +8,9% în lei (5,1% în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare: +4,9% lunar, până la 70,187 miliarde lei; în euro, +2,7% până la 13,372 miliarde euro. Anual: +4,5% în lei (0,8% în euro). [...]
Consumul de servicii al populației s-a contractat puternic în aprilie , iar scăderea de două cifre indică o frânare a cererii interne care lovește direct HoReCa, divertismentul și serviciile „amânabile”, potrivit HotNews , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . INS arată că volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Ajustat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, declinul este de 9,5%. Tendința nu este una izolată: pe primele patru luni din 2026, scăderea cumulată este de 9,8% (date brute), respectiv 7,9% (ajustat). Unde se vede retragerea consumatorului Datele pe sectoare conturează o comprimare a cheltuielilor discreționare (cele care pot fi tăiate rapid din buget): Hoteluri și restaurante: -12,9% față de aprilie 2025 Jocuri de noroc și activități recreative: -19,1% (cel mai mare declin dintre categoriile monitorizate) Coafură și activități de înfrumusețare: -13,7% În definiția statistică, „serviciile de piață prestate populației” includ, între altele, cazare și alimentație publică, turism, reparații, recreere, sănătate, învățământ și alte servicii pentru persoane fizice. Excepția: turismul vândut prin agenții Singura categorie pe plus în aprilie a fost cea a agențiilor turistice și tur-operatorilor , cu o creștere de 23,3% față de aprilie 2025. Interpretarea din articol este că acest tip de consum poate fi mai ușor planificat și uneori finanțat în rate, ceea ce îl face mai rezistent decât cheltuielile curente. De ce contează: scăderea e „reală”, nu doar efect de preț Seria INS este exprimată în termeni reali (deflatată cu indici de preț), ceea ce înseamnă că vorbim despre o reducere efectivă a volumului de servicii consumate , nu doar despre o dinamică nominală influențată de inflație. În contextul descris de HotNews , tabloul macro rămâne dificil: salariile reale sunt prezentate ca stagnante, piața muncii dă semne de răcire, iar politica fiscală este în consolidare. Articolul mai notează și intrarea tehnică în recesiune în primul trimestru, cu două trimestre consecutive de contracție a PIB. Ce semnal dă pentru companii Pentru operatorii din servicii orientate către populație, scăderile de volum se traduc, în practică, în cerere mai slabă și presiune pe utilizarea capacităților (de la mese libere în restaurante până la programări mai rare în servicii personale). În același timp, creșterea agențiilor de turism sugerează o polarizare a consumului , între segmente care își permit cheltuieli planificate și cele care reduc cheltuielile de zi cu zi. [...]
Comerțul auto a crescut pe ansamblu în 2026, dar aprilie a adus o frânare puternică față de martie , cu o scădere lunară de 9,5% a cifrei de afaceri (serie brută), potrivit datelor INS citate de Agerpres . În primele patru luni ale anului (1 ianuarie – 30 aprilie 2026), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a urcat cu 0,7% ca serie brută și cu 1,9% ca serie ajustată (corectată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate), față de aceeași perioadă din 2025. Ce a tras în sus piața în primele patru luni Creșterea din intervalul ianuarie–aprilie a fost susținută de: comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule: +1,3% ; comerțul cu autovehicule: +0,8% . În același timp, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au rămas la același nivel, iar segmentul de motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații) a scăzut puternic, cu -16,4% . Aprilie: scădere lunară, dar creștere față de anul trecut Comparativ cu luna martie 2026, în aprilie volumul cifrei de afaceri (serie brută) a scăzut cu 9,5% , pe fondul reducerilor din: piese și accesorii auto: -11,9% ; întreținere și reparare auto: -9,5% ; comerț cu autovehicule: -8,6% . Singura creștere lunară a fost la segmentul motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații): +3,5% . Ca serie ajustată, scăderea din aprilie față de martie a fost de -2,9% . În schimb, raportat la aprilie 2025, aprilie 2026 a consemnat o creștere de +1,4% (serie brută), susținută de: comerțul cu autovehicule: +3,3% ; piese și accesorii auto: +0,4% . Au scăzut: segmentul motociclete: -25,9% ; întreținere și reparare auto: -3,2% . Ca serie ajustată, aprilie 2026 a fost +2,1% peste aprilie 2025. De ce contează Datele INS indică o piață care rămâne pe plus la nivelul primelor patru luni, însă cu o volatilitate ridicată în aprilie: reculul față de luna anterioară sugerează o încetinire pe termen scurt, în special în zona de piese și service, în timp ce comparația anuală rămâne pozitivă pentru vânzările de autovehicule. [...]
În 2025, cheltuielile au înghițit 85,5% din veniturile gospodăriilor , deși venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat cu 13,6% față de 2024, potrivit datelor INS citate de Agerpres . Veniturile totale medii au fost de 9.399 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au ajuns la 8.037 lei. INS arată că veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7% peste 2024, în timp ce veniturile în natură au fost de 566 lei/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei față de anul anterior. Cea mai importantă sursă a veniturilor a rămas munca salariată: salariile brute și alte drepturi salariale au totalizat 6.438 lei/lună/gospodărie și au reprezentat 68,5% din veniturile totale, cu 1,3 puncte procentuale peste 2024. O contribuție relevantă au avut și prestațiile sociale, de 1.879 lei/lună/gospodărie, adică 20% din veniturile totale (față de 20,2% în 2024). Veniturile în natură au avut o pondere de 6% (de la 6,9% în 2024), incluzând atât beneficii în natură pentru salariați și beneficiari de prestații sociale, cât și consumul din resurse proprii, evaluat la 4,8% din total (față de 5,4% în 2024). Diferențe mari între urban și rural În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural; pe persoană, venitul a fost de 4.489 lei, de 1,5 ori peste rural. Structura veniturilor diferă: în urban, salariile au avut o pondere de 74,1% din veniturile totale, cu 14,3 puncte procentuale peste rural, în timp ce în rural a crescut ponderea prestațiilor sociale (cu 2,6 puncte procentuale). Tot în rural, veniturile în natură au cântărit 9,9%, de 2,8 ori mai mult decât în urban. Pe ce s-au dus banii: consum și taxe Cheltuielile bănești medii lunare au urcat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% față de 2024 (și cu 16,4% la nivel de persoană). Separat, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), cu 2,1% mai mult decât în anul anterior. Principalele destinații ale cheltuielilor totale în 2025 au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum plus consum din resurse proprii): 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%); transferurile către administrația publică și privată și către fondurile de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.699 lei/gospodărie (33,6%); cheltuieli legate de producția gospodăriei : 150 lei/gospodărie (1,9%). Și la cheltuieli se vede diferența urban–rural: în urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.123 lei/gospodărie, de peste 1,3 ori mai mari decât în rural, iar pe persoană 3.816 lei/lună, de 1,5 ori peste rural. În urban, ponderea impozitelor și contribuțiilor a fost de 36,7% din cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale peste rural; în rural, consumul din resurse proprii a avut 10,2% din cheltuieli, de 3,8 ori mai mult decât în urban. Educația rămâne la coada cheltuielilor În structura cheltuielilor de consum (clasificarea COICOP), cele mai mari sume au mers către: alimente și băuturi nealcoolice : 1.553 lei/gospodărie (32,1% din cheltuielile totale de consum); locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili : 761 lei/gospodărie (15,7%); îmbrăcăminte și încălțăminte : 379 lei/gospodărie (7,8%); transport : 339 lei/gospodărie (7%). La polul opus, educația a înregistrat cel mai scăzut nivel: 27 lei/gospodărie, adică 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare. [...]
Debitul Dunării la intrarea în România este așteptat să scadă până la 2.700 mc/s, un nivel mult sub media multianuală a lunii iunie, ceea ce poate pune presiune pe activitățile dependente de navigație și pe gestionarea resurselor de apă , potrivit Agerpres , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Prognoza INHGA pentru intervalul 21–28 iunie 2026 indică o scădere a debitului la secțiunea Baziaș până la 2.700 mc/s, în condițiile în care media multianuală a lunii iunie este de 5.900 mc/s. În ultimele 24 de ore, debitul la intrarea în țară a fost staționar, la 3.600 mc/s. Cum evoluează debitele pe sectoarele Dunării În aval de Porțile de Fier , hidrologii anticipează evoluții diferite pe tronsoane: în prima parte a intervalului: debite în scădere pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele și în creștere pe sectorul Zimnicea – Tulcea; în a doua parte a intervalului: debite în scădere pe sectorul Gruia – Galați și relativ staționare pe sectorul Isaccea – Tulcea. INHGA a estimat pentru luna iunie un debit maxim al Dunării de 5.000 mc/s și unul minim de 2.500 mc/s. Râurile interioare: în general staționare, cu excepții în est Pentru râurile interioare, debitele medii zilnice sunt prognozate ca fiind, în general, staționare în săptămâna următoare, cu o excepție: în estul țării, acestea vor fi în scădere în prima parte a intervalului. Totodată, în prima parte a prognozei sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele râuri din zonele de deal și munte, pe fondul precipitațiilor sub formă de aversă, izolat mai însemnate cantitativ. În prognoza trimestrială a INHGA, pentru iunie 2026 regimul hidrologic este indicat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu valori mai mari (50–80%) pe unele bazine hidrografice, între care Vișeu, Iza, Ialomița și Jiu (cu excepțiile menționate de institut), precum și pe anumite sectoare ale Bistriței și Oltului. [...]
