Știri
Știri din categoria Statistici
În 2025, cheltuielile au înghițit 85,5% din veniturile gospodăriilor, deși venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat cu 13,6% față de 2024, potrivit datelor INS citate de Agerpres. Veniturile totale medii au fost de 9.399 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au ajuns la 8.037 lei.
INS arată că veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7% peste 2024, în timp ce veniturile în natură au fost de 566 lei/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei față de anul anterior. Cea mai importantă sursă a veniturilor a rămas munca salariată: salariile brute și alte drepturi salariale au totalizat 6.438 lei/lună/gospodărie și au reprezentat 68,5% din veniturile totale, cu 1,3 puncte procentuale peste 2024.
O contribuție relevantă au avut și prestațiile sociale, de 1.879 lei/lună/gospodărie, adică 20% din veniturile totale (față de 20,2% în 2024). Veniturile în natură au avut o pondere de 6% (de la 6,9% în 2024), incluzând atât beneficii în natură pentru salariați și beneficiari de prestații sociale, cât și consumul din resurse proprii, evaluat la 4,8% din total (față de 5,4% în 2024).
În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural; pe persoană, venitul a fost de 4.489 lei, de 1,5 ori peste rural. Structura veniturilor diferă: în urban, salariile au avut o pondere de 74,1% din veniturile totale, cu 14,3 puncte procentuale peste rural, în timp ce în rural a crescut ponderea prestațiilor sociale (cu 2,6 puncte procentuale). Tot în rural, veniturile în natură au cântărit 9,9%, de 2,8 ori mai mult decât în urban.
Cheltuielile bănești medii lunare au urcat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% față de 2024 (și cu 16,4% la nivel de persoană). Separat, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), cu 2,1% mai mult decât în anul anterior.
Principalele destinații ale cheltuielilor totale în 2025 au fost:
Și la cheltuieli se vede diferența urban–rural: în urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.123 lei/gospodărie, de peste 1,3 ori mai mari decât în rural, iar pe persoană 3.816 lei/lună, de 1,5 ori peste rural. În urban, ponderea impozitelor și contribuțiilor a fost de 36,7% din cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale peste rural; în rural, consumul din resurse proprii a avut 10,2% din cheltuieli, de 3,8 ori mai mult decât în urban.
În structura cheltuielilor de consum (clasificarea COICOP), cele mai mari sume au mers către:
La polul opus, educația a înregistrat cel mai scăzut nivel: 27 lei/gospodărie, adică 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare.
Recomandate
Raportul pensionari/salariați rămâne ridicat, 8 la 10 , iar diferențele teritoriale sunt mari: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 15 la 10 în Teleorman, potrivit datelor INS citate de Economica . Indicatorul este relevant pentru presiunea pe bugetul public și pentru piața muncii, în condițiile în care numărul de pensionari rămâne stabil de la un trimestru la altul. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,577 milioane persoane în trimestrul I 2026, cu o diferență de sub o mie de persoane față de trimestrul precedent. Față de trimestrul I din anul anterior, numărul mediu de pensionari a crescut cu 20.000 persoane, iar categoria asigurărilor sociale de stat a crescut cu 34.000 persoane. Pensia medie: scădere trimestrială, ușoară creștere anuală Pensia medie lunară (brut), calculată pentru toate categoriile de pensionari (asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.), a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale (raportat la inflație) a fost de 97,3%, ceea ce indică o diminuare a puterii de cumpărare față de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, pensia medie lunară și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut cu 0,6%, respectiv cu 0,4%. Structura pensionarilor și diferențe mari între județe Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 93% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. În interiorul acestui grup, ponderea principală o au pensionarii pentru limită de vârstă (80,7%), urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș (9,6%) și de pensionarii cu pensii de invaliditate (8,1%). Pensia anticipată și anticipată parțial are o pondere de 1,6%. La pensiile pentru limită de vârstă, sunt 1,791 milioane bărbați și 2,178 milioane femei; majoritatea au stagiu complet de cotizare: 1,455 milioane bărbați (81,2% din totalul bărbaților pensionari pentru limită de vârstă) și 1,747 milioane femei (80,2%). Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.820 lei, iar pensia medie nominală netă a fost 2.699 lei. Pensia medie nominală netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 57,9% din câștigul salarial mediu net (față de 57,8% în trimestrul precedent). Diferențele teritoriale rămân pronunțate: ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă a pensiei medii de asigurări sociale de stat este de 1.343 lei, de la 2.232 lei în Botoșani (minim) la 3.575 lei în Municipiul București (maxim). Alte valori menționate: 2.273 lei în Vrancea, 2.284 lei în Giurgiu, respectiv 3.502 lei în Hunedoara și 3.330 lei în Brașov. Diferențe între femei și bărbați și beneficiarii indemnizației sociale Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei a fost mai mică decât cea a bărbaților la toate categoriile de pensii. La pensia pentru limită de vârstă, pensia femeilor a reprezentat 62,9% din cea a bărbaților. Cea mai mare discrepanță apare la pensiile pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de cotizare (56%), iar cele mai apropiate valori sunt la pensia de invaliditate gradul II: 1.066 lei pentru femei, față de 1.318 lei pentru bărbați. În trimestrul I 2026, numărul total al beneficiarilor OUG nr. 6/2009 privind indemnizația socială a fost de 886.900 persoane, dintre care: 842.900 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat (18,4% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat); 40.100 persoane provenite din fostul sistem pentru agricultori (35,5% din totalul pensionarilor agricultori); 3.900 persoane din sistemul militar (1,7% din totalul pensionarilor militari). [...]
Revizuirea INS arată o economie fără creștere, cu consumul în recul , după ce PIB-ul din T1 2026 a fost recalculat la stagnare față de trimestrul anterior și la o scădere anuală de 1,2%, potrivit Economedia . Ajustarea schimbă imaginea inițială, în care datele provizorii indicau un minus de 0,2% față de T4 2025. Institutul Național de Statistică precizează că seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată în 13 mai 2026. Pe datele ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru T1 2026 a fost de 497,820 miliarde lei la prețuri curente, iar în termeni reali a scăzut cu 1,1% față de T1 2025. Comparativ cu trimestrul anterior, nivelul PIB nu s-a modificat. Pe seria brută, PIB-ul a fost estimat la 403,915 miliarde lei, în scădere reală de 1,2% față de T1 2025. Consumul a tras în jos dinamica PIB INS indică o contracție a cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației de 1,8%, cu o contribuție de -1,2% la modificarea PIB. Și consumul final individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1%. Consumul final colectiv al administrației publice a avut un volum mai mic cu 0,4% și, conform datelor prezentate, nu a contribuit la creșterea PIB. Sectoare: construcțiile au compensat parțial, serviciile și comerțul au apăsat În structura pe ramuri, datele INS arată contribuții pozitive punctuale, dar majoritatea sectoarelor au avut efect negativ asupra modificării PIB în interval de un an. Contribuții pozitive menționate: Construcțiile : contribuție +0,4%, pondere 5,3% în formarea PIB, volum de activitate +7,9%; Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii : contribuție +0,3%, pondere 2,8%, volum +11,6%. Contribuții negative principale: Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuție -0,8%, pondere 22,5%, volum -3,1%; Informații și comunicații : contribuție -0,3%, pondere 8,1%, volum -4,1%; Activități profesionale, științifice și tehnice; servicii administrative și suport : contribuție -0,3%, pondere 6,1%, volum -3,9%; Industria : contribuție -0,2%, pondere 15,8%, volum -1,2%; Administrație publică, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială : contribuție -0,2%, pondere 14,6%, volum -1,3%; Tranzacții imobiliare : contribuție -0,1%, pondere 7,5%, volum -1,9%. Agricultura, intermedierile financiare și asigurările „nu au contribuit la creșterea PIB”, iar impozitele nete pe produs (pondere 11,6%) nu au contribuit nici ele, în condițiile în care volumul lor a scăzut cu 0,6%. De ce contează revizuirea Schimbarea de la un minus trimestrial (estimarea anterioară) la stagnare nu modifică însă mesajul principal al setului de date: economia intră în 2026 cu scădere anuală și cu consumul populației în contracție , ceea ce ridică presiunea pe perspectivele de creștere din restul anului, mai ales într-un context în care, potrivit aceleiași publicații, mai multe instituții și bănci au revizuit în jos prognozele pentru 2026, invocând riscul de recesiune. [...]
Debitul Dunării la intrarea în România este așteptat să scadă până la 2.700 mc/s, un nivel mult sub media multianuală a lunii iunie, ceea ce poate pune presiune pe activitățile dependente de navigație și pe gestionarea resurselor de apă , potrivit Agerpres , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Prognoza INHGA pentru intervalul 21–28 iunie 2026 indică o scădere a debitului la secțiunea Baziaș până la 2.700 mc/s, în condițiile în care media multianuală a lunii iunie este de 5.900 mc/s. În ultimele 24 de ore, debitul la intrarea în țară a fost staționar, la 3.600 mc/s. Cum evoluează debitele pe sectoarele Dunării În aval de Porțile de Fier , hidrologii anticipează evoluții diferite pe tronsoane: în prima parte a intervalului: debite în scădere pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele și în creștere pe sectorul Zimnicea – Tulcea; în a doua parte a intervalului: debite în scădere pe sectorul Gruia – Galați și relativ staționare pe sectorul Isaccea – Tulcea. INHGA a estimat pentru luna iunie un debit maxim al Dunării de 5.000 mc/s și unul minim de 2.500 mc/s. Râurile interioare: în general staționare, cu excepții în est Pentru râurile interioare, debitele medii zilnice sunt prognozate ca fiind, în general, staționare în săptămâna următoare, cu o excepție: în estul țării, acestea vor fi în scădere în prima parte a intervalului. Totodată, în prima parte a prognozei sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele râuri din zonele de deal și munte, pe fondul precipitațiilor sub formă de aversă, izolat mai însemnate cantitativ. În prognoza trimestrială a INHGA, pentru iunie 2026 regimul hidrologic este indicat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu valori mai mari (50–80%) pe unele bazine hidrografice, între care Vișeu, Iza, Ialomița și Jiu (cu excepțiile menționate de institut), precum și pe anumite sectoare ale Bistriței și Oltului. [...]
România a redus puternic decalajul față de UE la veniturile reale, dar rămâne mult sub media europeană , cu un venit median de 2,8 ori mai mic decât media Uniunii, față de 6,5 ori în 2016, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . În ultimii 15 ani, veniturile reale ale românilor au crescut cu 160%, arată Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România), pe baza calculelor realizate din date Eurostat . În același timp, între 2010 și 2025, valoarea mediană a veniturilor reale (ajustate cu inflația) ale europenilor a crescut cu 25%, ceea ce plasează România drept țara cu cea mai accelerată evoluție a veniturilor reale în intervalul analizat. Un element important pentru interpretarea datelor este definiția indicatorului: venitul median nu este același lucru cu salariul median. Acesta include mai multe tipuri de venituri, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru a înțelege nivelul de trai la nivelul populației, nu doar dinamica pieței muncii. De ce contează: reducerea diferenței față de media UE indică o convergență economică mai rapidă decât în trecut, însă faptul că venitul median rămâne de aproape trei ori mai mic arată că apropierea de standardul european de trai este încă incompletă, chiar și după o perioadă de creșteri reale accelerate. [...]
România a avut în aprilie cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE , un semnal de accelerare a activității din sector după scăderea din martie, potrivit datelor citate de Economica . În aprilie 2026, față de martie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,8% în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri au fost în România (10,3%) și Ungaria (6,9%). Pentru România, avansul de 10,3% vine după o scădere de 0,6% în martie. Cum arată dinamica anuală: România, din nou în top În ritm anual (aprilie 2026 comparativ cu aprilie 2025), lucrările de construcții au urcat cu 0,9% în zona euro și cu 1,5% în UE. Cele mai mari creșteri anuale au fost în Slovenia (31,6%) și România (23,8%). În cazul României, creșterea de 23,8% din aprilie a venit după un avans de 8,3% în martie. Detaliile INS: ce a tras în sus volumul lucrărilor în aprilie Datele prezentate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în România, în aprilie 2026 față de martie 2026, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 14%, cu avansuri pe componente: reparații capitale: +17,3%; întreținere și reparații curente: +17,1%; construcții noi: +12,6%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost: clădiri rezidențiale: +15,8%; construcții inginerești: +13,9%; clădiri nerezidențiale: +12,9%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul a crescut cu 10,2%, pe fondul: construcții noi: +13,4%; reparații capitale: +12,9%; întreținere și reparații curente: +6,3%. Pe obiecte, seria ajustată indică: clădiri nerezidențiale: +12,8%; construcții inginerești: +12,2%; clădiri rezidențiale: +8,6%. Ce indică datele pe termen mai lung În aprilie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții (serie brută) a crescut, pe total, cu 20,7%. Creșterile au fost vizibile atât pe elemente de structură (construcții noi +24,4%, întreținere și reparații curente +21,2%, reparații capitale +3,9%), cât și pe obiecte (construcții inginerești +27,5%, clădiri nerezidențiale +17%, clădiri rezidențiale +8,8%). În seria ajustată, creșterea anuală totală a fost de 20,3%, cu avansuri la construcții noi (+28%), întreținere și reparații curente (+19,8%) și reparații capitale (+5,9%). Pe obiecte, au crescut construcțiile inginerești (+26,0%), clădirile nerezidențiale (+21,1%) și clădirile rezidențiale (+10,8%). [...]
Spania își consolidează revenirea turistică, cu 26,5 milioane de vizitatori străini în ianuarie–aprilie , un ritm care susține direct veniturile din servicii și presiunea pe infrastructura din marile destinații, potrivit Antena 3 . În primele patru luni ale anului, Spania a înregistrat o creștere anuală de 3,4% a sosirilor internaționale, până la 26,5 milioane de turiști străini, în pofida „incertitudinilor globale generate de războiul din Orientul Mijlociu”, conform VnExpress, citat de Antena 3. Un punct de inflexiune a fost luna aprilie: datele Institutului Național de Statistică al Spaniei arată 9,1 milioane de turiști internaționali, cu 5,2% mai mulți față de aprilie anul trecut. Materialul notează că, după un început de an mai lent, sectorul și-a recăpătat ritmul odată cu sezonul de primăvară, iar aprilie a adus „cea mai puternică creștere anuală din ultimele 12 luni”. Ce explică accelerarea din aprilie Analiștii citați de Euronews pun evoluția pe seama unei combinații de factori: redresarea călătoriilor pe distanțe lungi, în special din continentul american; revenirea călătoriilor de afaceri; interes mai mare pentru destinații percepute drept sigure și stabile, pe fondul incertitudinilor geopolitice. Context: poziția Spaniei în clasamentul global Spania rămâne a doua cea mai vizitată țară din lume, după Franța. Anul trecut, Spania a primit 96,8 milioane de turiști străini, cu 3,2% mai mulți decât în 2024, în timp ce Franța a atras 105 milioane de vizitatori internaționali, potrivit datelor prezentate în articol. [...]
