Știri
Știri din categoria Societate
Pentru tinerii din România, primul loc de muncă devine tot mai greu de găsit, potrivit Știrile ProTV, care notează că aproape 30% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani nu lucrează, iar situația este mai apăsătoare în mediul rural.
În ansamblu, la finalul anului trecut erau peste o jumătate de milion de români fără slujbă. Datele citate de publicație arată că, în ultimul trimestru din 2025, rata șomajului la nivel național a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3% față de trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă aproximativ 513.000 de persoane fără loc de muncă, cei mai mulți în mediul rural.
Un factor invocat în material este schimbarea structurii cererii de pe piața muncii. Unele companii au redus posturile destinate începătorilor după implementarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială, iar specialiștii în resurse umane spun că o parte dintre joburile de început au fost automatizate. În paralel, unele firme ar evita să angajeze persoane fără experiență.
Din explicațiile oferite de un specialist în resurse umane citat de Știrile ProTV reiese și o diferență între tinerii din orașe și cei din localități mai mici sau din rural: cei din marile orașe ar intra mai devreme în contact cu munca prin activități care le cresc șansele de angajare, în timp ce în zonele rurale ar exista o dependență mai mare de forme de asistență socială, inclusiv șomaj.
În material sunt menționate câteva elemente care, în practică, pot face diferența la primul job:
Recomandate
România intră într-o presiune structurală pe servicii sociale și sănătate, pe fondul lipsei de personal pentru îngrijirea vârstnicilor , arată datele citate de Adevărul : există aproximativ un lucrător formal în îngrijirea de lungă durată la 100 de persoane de peste 65 de ani, față de circa cinci la 100, media statelor OECD. România avea aproape 3,9 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, adică 20,5% din populația rezidentă, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC) și publicat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie). Estimările citate în barometru indică o creștere a ponderii acestei grupe de vârstă până la aproximativ 31% în 2050. Personal puțin și finanțare redusă: decalaj față de OECD Diferența față de statele OECD nu este doar de resursă umană, ci și de bani. România alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru îngrijirea de lungă durată, comparativ cu 1,7% în medie în OECD, conform datelor citate în barometru. În acest context, familia rămâne principala sursă de sprijin pentru seniori, însă modelul devine fragil când copiii adulți sunt plecați în alt oraș sau în străinătate. Îmbătrânire „pe cont propriu”: seniori singuri și copii departe Aproximativ 1,35 milioane de persoane de peste 65 de ani locuiau singure în 2025. Barometrul notează că locuirea singură nu înseamnă automat nevoie de îngrijire, dar schimbarea structurii gospodăriilor și distanța dintre generații modifică felul în care se asigură sprijinul atunci când autonomia scade. În mediul urban, aproape 29% dintre seniori nu își au copiii în apropiere. Transferurile de bani și comunicarea la distanță pot menține legătura, dar nu pot înlocui sprijinul care presupune prezență fizică (însoțire la medic, cumpărături, ajutor în gospodărie). Singurătatea, un risc social măsurabil în orașe Cercetarea realizată pentru barometru indică faptul că, în mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 sunt estimați cu un nivel foarte ridicat de singurătate. Autorii precizează că aceste date sunt reprezentative pentru populația vârstnică urbană și nu sunt extrapolate automat la întreaga populație de peste 65 de ani din România. Tot în urban, 59% dintre seniori spun că ar accepta programe de sprijin, potrivit cercetării. Ce măsuri sunt propuse și ce ar urma să schimbe Printre soluțiile avansate de Alianța Binelui Comun în barometru se află: extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor mobile; dezvoltarea transportului social, în special în mediul rural; introducerea unui pachet minim garantat de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu nevoi reduse și moderate; dezvoltarea forței de muncă din îngrijirea de lungă durată; sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc vârstnici, în condițiile în care aceștia acoperă deja o parte importantă din îngrijire. Analiza mai propune mecanisme de identificare timpurie a vulnerabilității (inclusiv screening prin medicina de familie și servicii sociale) și contactarea proactivă a vârstnicilor după evenimente care cresc riscul de izolare sau pierdere a autonomiei (decesul partenerului, externare din spital, cădere, diminuarea capacității de autoservire). Pe termen mai lung, barometrul avansează ideea unei evidențe anuale, printr-un indice național și județean, care să urmărească indicatori precum locuirea singură, izolarea, autonomia și accesul la servicii. [...]
Via Transilvanica a ajuns să traverseze 400 de comunități și, odată cu recunoașterea ca traseu pedestru de interes național, capătă un cadru legal care protejează accesul și marcajele , un pas cu efect direct asupra siguranței turiștilor și a funcționării rutei, potrivit Ziarul Financiar . Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, spune că nu există comunități care să considere proiectul dăunător și descrie traseul drept „drumul care unește”. La Via Transilvanica Business Fest , inițiativă a fundației Deloitte și a asociației Tășuleasa Social, Ușeriu a insistat că proiectele sociale funcționează doar dacă sunt conectate la „cadrul larg al societății”, de la educație la mediul în care trăiesc oamenii. „Sunt 400 de comunităţi pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să zică că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce uneşte, drumul care uneşte.“ Ce înseamnă statutul de „interes național” pentru traseu Via Transilvanica este un traseu montan de 1.600 de kilometri, care poate fi parcurs în aproximativ 60 de zile. Proiectul a fost inițiat în 2018, iar în acest an a devenit traseu pedestru de interes național, ceea ce aduce, conform informațiilor din articol, un plus de siguranță pentru turiști. În practică, cadrul legal menționat în material prevede că este interzisă blocarea accesului sau distrugerea marcajelor, elemente esențiale pentru utilizarea rutei. „Orice primar putea să oprească proiectul acesta. Să zică: «Gata, nu mai vreau pe aici».“ Extinderea: ținta de 5.000 km și zonele vizate Fondatorul Tășuleasa Social afirmă că organizația vrea să ducă proiectul și în alte zone istorice ale României și că există deja „scouting” (evaluări preliminare pe teren) în: Țara Oașului Maramureșul istoric Valea Jiului Ușeriu spune că o rețea de 5.000 de kilometri „ar fi excelent” și că România ar putea concura cu rute mari din SUA, argumentând că, deși nu are teritorii la fel de întinse, are un teritoriu „foarte interesant” și „foarte bogat”. Context: Tășuleasa Social și miza comunitară Alin Ușeriu și fratele său, Tibi Ușeriu, au fondat Asociația Tășuleasa Social în 2000, într-o perioadă în care voluntariatul era perceput ca un concept „străin”, potrivit articolului. Ușeriu leagă evoluția proiectelor sociale de acceptarea comunității și de capacitatea de a opri sau ajusta inițiativele dacă nu funcționează local. „Noi, de la bun început, am ştiut că socialul nu poate să fie închistat undeva ca singurul lucru care trebuie rezolvat.“ [...]
Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal , dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul . Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit . Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții. În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”. Diferența de venit, dar fără concluzii despre salarii în România În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal. Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România. [...]
Percepția că „a fost mai greu înainte” domină opinia publică și poate influența așteptările sociale și economice , arată datele publicate de INSCOP , pe baza unui sondaj INSCOP Research realizat la solicitarea Informat.ro și relatat de Digi24. Potrivit rezultatelor, șase din zece români consideră că generația părinților lor a avut o viață mai grea decât generația actuală. În același timp, peste jumătate dintre respondenți spun că, în prezent, toate categoriile de vârstă se confruntă cu dificultăți aproximativ egale . Un alt rezultat relevant pentru modul în care este privită mobilitatea socială: 51,4% dintre cei chestionați cred că tinerii de astăzi au mai multe oportunități de reușită decât generațiile anterioare. În forma publicată pe site-ul INSCOP, materialul nu include detalii despre metodologie (eșantion, marjă de eroare, perioadă de culegere), astfel că interpretarea fină a diferențelor între grupuri sau în timp nu poate fi făcută pe baza acestui rezumat. [...]
Reforma anunțată de Guvern riscă să redeseneze administrația locală în Ținutul Pădurenilor , unde cinci comune ar trebui comasate ca să treacă pragul de 1.500 de locuitori avut în vedere de autorități, arată o analiză publicată de Adevărul . Miza nu este doar una statistică: vorbim despre localități îmbătrânite, cu sate răsfirate pe munte și servicii publice tot mai greu de susținut. Cele șapte comune din Ținutul Pădurenilor (Munții Poiana Ruscă, județul Hunedoara) au împreună sub 4.000 de locuitori, răspândiți pe aproape 570 km², ceea ce înseamnă o densitate medie de aproximativ șapte locuitori/km². În unele comune, densitatea coboară sub cinci locuitori/km². Pragul de 1.500 de locuitori: cum ar arăta comasarea Potrivit recensământului din 2021, doar comuna Ghelari depășea 1.500 de locuitori (1.501), însă publicația notează că cifra este probabil mai mare decât populația actuală, pe fondul declinului demografic. Între 2011 și 2021, Ghelari a pierdut aproape un sfert din populație, iar localitatea a rămas marcată de închiderea exploatării miniere (definitivă de circa două decenii), inclusiv prin blocuri ridicate în anii ’80, rămase în mare parte pustii. În afara Ghelariului, celelalte șase comune însumează 2.459 de locuitori. Pentru a trece pragul de 1.500 de locuitori „din proiectul reformei administrative”, articolul indică necesitatea comasării a cinci comune mici: Bătrâna (88 locuitori, oficial) Bunila (247) Lelese (339) Cerbăl (403) Toplița (624) Împreună, acestea ar ajunge la 1.701 locuitori, dar ar forma o comună întinsă, cu sate dispersate pe culmi și văi, la zeci de kilometri distanță unele de altele — un detaliu care complică administrarea și accesul la servicii. Depopulare accelerată și îmbătrânire: presiune pe servicii și pe guvernanța locală Declinul demografic este descris ca structural și de durată: urbanizarea și industrializarea din a doua parte a secolului XX au împins forța de muncă spre orașele Hunedoara și Deva, iar după 1990 migrația externă a accelerat golirea satelor. În ultimii ani, au fost modernizate șosele pentru conectarea zonei cu Hunedoara și Deva și pentru legături între sate, însă tendința demografică a rămas negativă. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Hunedoara (PATJ) indică Munții Poiana Ruscă drept una dintre zonele cele mai afectate de scăderea populației, îmbătrânire și natalitate redusă. Studiul socio-demografic citat în material arată ponderi foarte ridicate ale populației vârstnice (date la 1 ianuarie 2024), cu valori record în: Bătrâna: 46,36% Bunila: 44,3% Cerbăl: 42,44% Documentul mai arată că, între recensămintele din 2011 și 2021, populația județului Hunedoara a scăzut cu 13,6%, iar în unele comune montane declinul a fost mult mai puternic: Bătrâna (-30,71%) și Ghelari (-24,31%). În plus, în Bunila și Cerbăl, populația tânără reprezenta circa 6%, iar în mai mulți ani comunele Bătrâna, Bunila, Lelese și Cerbăl nu au înregistrat nașteri, potrivit aceluiași studiu. Ce urmează: calendarul reformei și riscurile specifice zonei Problema administrării comunelor foarte mici a revenit în prim-plan odată cu reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern în toamna lui 2026. La 30 octombrie 2026, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat că proiectul de comasare a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să fie aplicat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară, cu acordul administrațiilor și al cetățenilor; ulterior: comasare obligatorie, cu efecte aplicate la alegerile locale din 2028. La nivel național, ministrul a indicat 429 de comune cu până la 1.500 de locuitori (identificate pe baza datelor de populație din 2023), iar pentru unirea voluntară ar urma să existe stimulente, inclusiv investiții și facilități fiscale. În Ținutul Pădurenilor, însă, articolul avertizează asupra unei dificultăți suplimentare: comunele cu populație foarte redusă administrează teritorii montane întinse, iar legăturile dintre sate sunt adesea grele. În acest context, comasarea poate rezolva o condiție numerică, dar poate crea presiuni operaționale noi asupra accesului la administrație și servicii publice, într-o regiune deja afectată de dispariția școlilor, magazinelor și punctelor medicale din multe sate. [...]
Indexarea pensiilor din 2027 ar putea adăuga circa 9,6 mld. lei la cheltuielile bugetare , potrivit unei simulări preliminare invocate de ministrul Muncii, Florin Manole , relatează Ziarul Financiar . Oficialul spune că va propune aplicarea formulei prevăzute de lege, iar cifrele nu sunt finale. Manole a declarat, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, că va înainta premierului și ministrului Finanțelor propunerea de indexare a pensiilor pe baza formulei legale. Simularea preliminară indică o majorare de aproximativ 7,3%, cu un impact bugetar estimat la 9,6 miliarde de lei. Ministrul a respins scenariul înghețării pensiilor în 2027 și a precizat că, la acest moment, nu există un plan de împărțire a majorării în două sau mai multe tranșe. Ajutoare în decembrie: 300–500 lei, în funcție de venit Pentru luna decembrie, ministrul a spus că sprijinul pentru pensionari va fi virat odată cu pensia. Ajutoarele reprezintă jumătate din sumele stabilite la începutul anului și se acordă în funcție de venitul lunar: 500 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei; 400 de lei pentru pensii între 1.501 și 2.000 de lei; 300 de lei pentru pensii între 2.001 și 3.000 de lei. Salariul minim: discuții în noiembrie, fără confirmarea unei creșteri de 600 lei brut În privința salariului minim, Manole a indicat că o eventuală majorare va fi decisă în Consiliul Național Tripartit (Guvern–sindicate–patronate), cu discuții programate în noiembrie. El a arătat că, teoretic, salariul minim poate fi majorat de la 1 ianuarie 2027, însă programul de guvernare prevede o indexare într-un interval de 12 luni. În spațiul public a fost vehiculată o creștere de 600 de lei brut, variantă pe care ministrul nu a confirmat-o. Legea salarizării unitare: negocieri reluate în 2027 Ministrul Muncii a mai anunțat că negocierile privind legea salarizării unitare vor fi reluate la începutul anului viitor, după centralizarea datelor despre nivelurile salariale din instituțiile publice. Potrivit acestuia, noua formulă nu ar urma să genereze scăderi salariale, în special în domenii precum Sănătatea și Educația, obiectivul declarat fiind corectarea inechităților din sistemul public. [...]
