Știri
Știri din categoria Societate
Pentru tinerii din România, primul loc de muncă devine tot mai greu de găsit, potrivit Știrile ProTV, care notează că aproape 30% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani nu lucrează, iar situația este mai apăsătoare în mediul rural.
În ansamblu, la finalul anului trecut erau peste o jumătate de milion de români fără slujbă. Datele citate de publicație arată că, în ultimul trimestru din 2025, rata șomajului la nivel național a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3% față de trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă aproximativ 513.000 de persoane fără loc de muncă, cei mai mulți în mediul rural.
Un factor invocat în material este schimbarea structurii cererii de pe piața muncii. Unele companii au redus posturile destinate începătorilor după implementarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială, iar specialiștii în resurse umane spun că o parte dintre joburile de început au fost automatizate. În paralel, unele firme ar evita să angajeze persoane fără experiență.
Din explicațiile oferite de un specialist în resurse umane citat de Știrile ProTV reiese și o diferență între tinerii din orașe și cei din localități mai mici sau din rural: cei din marile orașe ar intra mai devreme în contact cu munca prin activități care le cresc șansele de angajare, în timp ce în zonele rurale ar exista o dependență mai mare de forme de asistență socială, inclusiv șomaj.
În material sunt menționate câteva elemente care, în practică, pot face diferența la primul job:
Recomandate
BNS cere reforme rapide ale legislației muncii și protecției sociale, pe fondul riscului ridicat de sărăcie în România, în contextul primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, potrivit Economica . Confederația sindicală spune că strategia europeană „confirmă” o problemă semnalată de ani: în multe state membre, inclusiv România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. BNS leagă scăderea puterii de cumpărare de inflația persistentă și de extinderea formelor atipice de muncă, precum contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară, care ar alimenta „sărăcia în muncă”. Un punct central al documentului european, potrivit BNS, este rolul negocierilor colective: statele cu acoperire ridicată a contractelor colective de muncă ar avea niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest context, confederația cere accelerarea consolidării dialogului social și un rol „real” pentru partenerii sociali în definirea politicilor salariale și sociale. Ce reforme consideră BNS prioritare BNS enumeră un set de măsuri pe care le consideră urgente, cu impact direct asupra pieței muncii și a politicilor sociale: aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat , astfel încât să acopere costurile reale ale unui trai decent; modificarea legislației privind dialogul social, pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă; reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile; extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile; transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, pentru acces la hrană, educație și servicii medicale de calitate. Amendamente propuse: de la internshipuri neplătite la pensii multipilon Confederația afirmă că a elaborat și va transmite amendamente la proiectul de strategie, inclusiv: recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar actori ai dialogului social; introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programe finanțate din fonduri europene; evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie; eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite; implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon. În comunicatul citat, BNS susține că pentru România impactul noii strategii va fi „major”, în condițiile în care țara continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar atingerea obiectivelor europene ar impune reforme „profunde” legislative și instituționale. „Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. (…) România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin , citat în comunicat. [...]
Într-un an și opt luni, Poliția a sancționat 1.912 șoferi pentru agresivitate în trafic pe baza sesizărilor cetățenilor , transmise prin aplicația e-SAR , potrivit datelor IGPR prezentate de Economica . Miza practică a mecanismului introdus prin OUG 84/2024 este că probele video încărcate de participanții la trafic pot duce la amendă și la suspendarea permisului, fără ca polițistul să fi fost prezent la fața locului. În intervalul 27 octombrie 2024 – 30 iunie 2026, Poliția Rutieră a primit 2.292 de sesizări „corecte și complete” prin e-SAR privind abateri încadrate ca agresivitate în trafic. Dintre acestea, 1.569 au fost înregistrate între 27 octombrie 2024 și 31 decembrie 2025, iar 723 în prima jumătate din 2026. Unde s-au dat cele mai multe sancțiuni Cele mai multe sancțiuni aplicate ca urmare a sesizărilor din e-SAR au fost raportate în: București: 424 sancțiuni Brigada Autostrăzi: 275 Iași: 180 Timiș: 121 Ilfov: 95 Constanța: 84 Cluj: 65 Brașov: 62 Sibiu: 56 Prahova: 51 Argeș: 42 Bacău: 39 Buzău: 34 Dolj: 31 Vâlcea: 27 Neamț: 26 Giurgiu: 26 Galați: 24 Maramureș: 23 Dâmbovița: 22 Ce înseamnă „comportament agresiv” și ce sancțiuni se aplică Lista de comportamente considerate agresive include, între altele: schimbarea repetată a benzilor pentru a depăși un șir de vehicule, „lipirea” de un alt vehicul pentru intimidare, frânarea bruscă fără motiv, folosirea repetată a claxonului sau a luminilor pentru a forța eliberarea benzii, mersul cu spatele pentru intimidare ori derapajul controlat intenționat. Pentru agresivitate în trafic, sancțiunea este de 4–5 puncte de amendă și reținerea permisului pentru 30 de zile , conform OUG 195/2002 (Codul rutier), în forma citată în articol. Economica notează că punctul de amendă a ajuns la 216,25 lei de la 1 iulie 2026 , ca urmare a majorării salariului minim brut; astfel, amenda pentru această abatere se traduce printr-un cost mai mare decât în perioadele anterioare. Cum funcționează e-SAR și ce obligații are cel care reclamă Sesizarea se face online, după crearea unui cont pe platforma MAI, iar utilizatorul completează un formular și încarcă o înregistrare audio-video sau video. În sesizare sunt cerute obligatoriu date de identificare (inclusiv CNP), date de contact, data/ora/locul faptei, declarație pe propria răspundere privind veridicitatea și semnătura, plus un număr de înmatriculare într-un format valid, potrivit ordinului MAI menționat. Un element important al procedurii: după trimitere, sesizarea nu poate fi anulată sau actualizată , iar stadiul soluționării poate fi urmărit în aplicație. Verificarea este făcută de poliția rutieră. Contextul legal: OUG 84/2024 a fost oficializată la 29 iunie 2024 și a creat cadrul prin care șoferii pot fi sancționați pentru agresivitate în trafic pe baza înregistrărilor transmise de alți participanți la trafic; aplicația e-SAR a fost operaționalizată la 27 octombrie 2024. [...]
Mutarea flirtului în online riscă să erodeze „mușchiul” relaționării față în față , iar efectul nu se vede doar în întâlnirile romantice, ci în felul în care oamenii își gestionează vulnerabilitatea și respingerea, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Discuția a pornit din comunitatea r/DatingRO de pe Reddit, unde utilizatorii au descris o scădere a interacțiunilor spontane în viața reală, pe fondul dependenței de ecrane, al aplicațiilor de dating și al temerii de a nu fi interpretați greșit. În dezbaterea online, mai mulți participanți au spus că oamenii „se uită doar în telefon”, iar ocaziile de a începe o conversație par mai rare. Alții au pus accent pe normele sociale: teama de a fi perceput drept „ciudat” sau intruziv îi face pe mulți să evite inițiativa, chiar și atunci când intenția este benignă. De ce „varianta comodă” câștigă: explicația psihologică Psihologul Olga Ghițac susține că tehnologia nu a schimbat fundamental natura umană, ci a amplificat o preferință existentă: alegerea căii cu cost emoțional mai mic. În logica aceasta, mesajele și interacțiunile mediate de ecran reduc expunerea și disconfortul care apar în conversațiile directe. „Nu cred că telefoanele sunt cauza principală, ci mai degrabă au amplificat un mecanism care există în natura umană.” Specialista explică și un mecanism familiar: oamenii își „repetă” mental conversații dificile, dar în fața interlocutorului emoțiile pot bloca exprimarea, ceea ce împinge comunicarea spre mesaje, nu pentru că ar fi „mai bună”, ci pentru că este mai confortabilă. Complimentul, între politețe și frica de a fi intruziv Un alt motiv invocat în discuția de pe Reddit este riscul ca un gest să fie interpretat greșit, mai ales de către bărbați, care au indicat teama de a fi percepuți drept insistenți sau nepotriviți. Psihologul atrage atenția că problema nu este complimentul sau invitația în sine, ci modul în care sunt făcute și capacitatea de a accepta un refuz. „Granița nu este dată de compliment sau de invitația în sine, ci de felul în care sunt făcute.” În această cheie, evitarea totală a inițiativei poate deveni o retragere generală din interacțiuni, nu o formă de respect. „Paradoxul alegerii” și relațiile tratate ca un catalog Aplicațiile de dating precum Tinder sau Bumble sunt descrise în articol ca un factor care schimbă așteptările: impresia că există mereu „o opțiune mai bună” la un gest distanță poate face decizia mai dificilă și satisfacția mai mică. Olga Ghițac leagă fenomenul de „paradoxul alegerii” – concept psihologic potrivit căruia prea multe opțiuni pot complica alegerea și pot reduce mulțumirea față de rezultat. În plus, mediul digital ar cultiva nerăbdarea și așteptarea recompenselor rapide, în timp ce relațiile reale cer timp și disponibilitate de a-l descoperi pe celălalt dincolo de prima impresie. Ce se pierde când interacțiunea reală nu mai e exersată Miza, potrivit psihologului, apare când „scurtătura” digitală nu mai completează relațiile din viața reală, ci le înlocuiește. În cabinet, spune ea, vede tot mai des oameni care își doresc o relație, dar evită contexte în care ar putea cunoaște pe cineva; pe măsură ce evitarea crește, crește și anxietatea, iar încrederea în abilitățile sociale scade. Articolul invocă și concluzii din Harvard Study of Adult Development , un studiu desfășurat pe parcursul a peste 80 de ani, care indică izolarea socială ca factor de risc major și pune accent pe calitatea relațiilor ca predictor al unei vieți sănătoase și satisfăcătoare. Recomandări practice: miză mai mică, exercițiu și reglaj fiziologic Pentru cei care simt că „s-au dezobișnuit” de interacțiuni, Olga Ghițac recomandă reducerea presiunii puse pe rezultat: nu orice întâlnire trebuie să ducă la o relație, uneori scopul este doar o conversație plăcută. Ca exercițiu, sugerează acceptarea unor ieșiri chiar și fără „scântei” imediate, pentru a observa propriile blocaje într-un context cu miză mică. Pentru momentele de anxietate în timpul discuției, specialista propune o tehnică de respirație: inspir de 4 secunde și expir de 6–8 secunde, pentru a reduce reacția de stres. Iar în privința respingerii, recomandarea centrală este schimbarea perspectivei: refuzul nu ar fi un verdict asupra valorii personale, ci un semn de incompatibilitate între două persoane. „Să folosim tehnologia pentru a ne apropia de oameni, nu pentru a ne ascunde în spatele ei.” [...]
Garda de Mediu Timiș își apără controalele din Săcălaz, pe fondul presiunii pentru intensificarea verificărilor la depozite ilegale de deșeuri , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a acuzat instituția că ar fi „ratat” o groapă ilegală vizibilă inclusiv pe Google Maps, potrivit Adevărul . Șefa Gărzii de Mediu Timiș, Luci Mușuroi, respinge criticile și susține că, în ultimii cinci ani, instituția a făcut 35 de controale în localitatea Săcălaz, aplicând amenzi și avertismente în valoare totală de 180.000 de lei. Reacția vine după un control la care au participat ministrul interimar și prefectul de Timiș, Paul Finta, în urma căruia a fost descoperit un depozit ilegal de deșeuri. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mușuroi afirmă că, în urma acțiunilor ulterioare controlului comun, proprietarul terenului a fost identificat și ar fi început să concaseze deșeurile pe amplasament, iar instituția va continua verificările până la respectarea măsurilor de conformare. Disputa: eficiența controalelor, nu existența problemei Comisarul-șef contestă ideea că Garda de Mediu ar fi ignorat depozite mari, susținând că acuzația ministrului nu ar fi susținută de „cifre”, ci de „o percepție greșită”. În același timp, Mușuroi pune accent pe măsurile de conformare, în special în zona de salubrizare, despre care spune că au fost îndeplinite. De cealaltă parte, Diana Buzoianu a criticat eficiența controalelor anterioare, afirmând că depozitul ar fi fost vizibil de ani de zile și că, la un control tematic recent, ar fi fost identificate probleme minore, nu „muntele de deșeuri” din apropiere. „Acum trei luni ați făcut un control tematic și ați găsit trei saci de gunoaie, dar nu ați văzut muntele de deșeuri ilegale de la 500 de metri distanță. Din punctul meu de vedere, ați făcut un control ineficient”, a declarat ministrul. Miza operațională: capacitate limitată de control în teritoriu Un element central al răspunsului Gărzii de Mediu Timiș este deficitul de personal. Mușuroi afirmă că instituția funcționează cu 12 inspectori care acoperă peste 90 de localități, descriind condițiile de lucru ca fiind „deosebit de dificile”. În mesaj, conducerea instituției mai susține că nu este subordonată politic și că refuză presiunile politice, indiferent de partid. Schimbul de replici are loc în contextul în care Ministerul Mediului a anunțat intensificarea controalelor privind depozitările ilegale de deșeuri și verificarea modului în care autoritățile locale și instituțiile de control își îndeplinesc atribuțiile. [...]
Guvernul deblochează 6.850,75 de posturi în sănătate, permițând spitalelor și ambulanței să pornească recrutările potrivit Economica . Măsura are un impact operațional direct: unitățile sanitare și serviciile de ambulanță pot lansa „fără întârziere” procedurile de angajare, într-un context de presiune pe resursa umană. Din total, 6.452 de posturi sunt alocate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) , iar 398,75 de posturi revin Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ) . Cum se împart posturile și unde se vede efectul imediat Ministerul Sănătății arată că cea mai mare parte a posturilor deblocate vizează asistenții medicali și personalul auxiliar , considerate categorii esențiale pentru funcționarea spitalelor și a serviciilor de ambulanță. Structura comunicată este: 2.593 posturi pentru asistenți medicali; 2.567 posturi pentru personal medical auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.); 1.433,75 posturi pentru medici; 257 posturi pentru farmacişti, biologi, biochimişti şi fizicieni. Ce spune Ministerul Sănătății și ce urmează Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a încadrat decizia ca o intervenție necesară pentru stabilizarea resursei umane și continuitatea actului medical: „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate şi pentru asigurarea continuităţii actului medical în unităţile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susţinerea personalului medical şi pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă şi fermă.” Decizia adoptată marți, conform informațiilor citate, permite declanșarea imediată a recrutărilor în spitale și la ambulanță; sursa nu oferă un calendar detaliat pentru ocuparea efectivă a posturilor. [...]
Un incident cu urs în Sibiu a declanșat intervenția de urgență și RO-Alert , după ce o ursoaică a fost semnalată luni dimineață pe străzi circulate din oraș, potrivit HotNews , care citează ISU Sibiu și publicația locală Turnul Sfatului . Autoritățile au transmis la ora 04:55 un mesaj RO-Alert prin care populația era avertizată că animalul se află pe Bulevardul General Vasile Milea și era îndemnată să evite zona, să rămână în locuințe și să nu se apropie de urs. „A fost semnalată prezența unui urs în municipiul Sibiu, strada General Vasile Milea. Evitați zona, rămâneți în locuințe! Păstrați distanța față de animal și nu încercați să vă fotografiați cu acesta sau să îl hrăniți”, se arată în mesajul RO-Alert. Cum a fost gestionată intervenția Prezența ursoaicei a fost semnalată printr-un apel la 112, iar la fața locului au fost trimise de urgență un echipaj de jandarmi și un echipaj SMURD, potrivit ISU Sibiu. Animalul a traversat rapid zona centrală, iar în jurul orei 05:20 a fost semnalat în curtea Colegiului Pedagogic „Andrei Șaguna”, din cartierul Hipodrom, conform Turnul Sfatului . Inspectoratul de Jandarmi Sibiu a anunțat că a direcționat un echipaj la fața locului și a informat instituțiile cu atribuții în domeniu. În zonă au fost prezenți și un vânător, precum și un medic veterinar, în timp ce echipa de intervenție a monitorizat animalul, care încerca să găsească o cale de ieșire, inclusiv săpând pe sub gard. Capturare și ce urmează După mai multe încercări ratate, ursoaica a fost tranchilizată în jurul orei 06:45. Conform informațiilor citate, animalul urmează să fie transportat la Grădina Zoologică. [...]
