Știri
Știri din categoria Societate
Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal, dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul.
Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit. Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții.
În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”.
În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal.
Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România.
Recomandate
Agresarea unei echipe TV în timpul protestului fermierilor ridică din nou problema siguranței jurnaliștilor pe teren , după ce o reporteră și un operator Realitatea Plus au fost îmbrânciți și împiedicați să filmeze marți, în Piața Victoriei , în contextul în care manifestația a degenerat în violențe, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc în timpul transmisiunii, când mai mulți manifestanți au încercat să blocheze filmarea și au agresat verbal și fizic echipa. Un protestatar i-a strigat jurnalistei: „Nu ne mai filma, că ne bagi la pușcărie, ești prost la cap?” Împiedicarea filmării și agresiune fizică Conform relatării, reportera prezenta „imaginea de ansamblu” și i-a cerut operatorului să filmeze pietrele desprinse și aruncate de unii protestatari spre forțele de ordine. În acel moment, un manifestant cu mască i-ar fi spus: „Fără violență nu se poate” Ulterior, un bărbat cu gluga trasă și fața acoperită cu un fular s-a apropiat și a dus palma spre camera de filmat. Jurnalista i-a cerut să-l lase pe operator și l-a întrebat dacă este fermier, afirmând totodată că în protest ar exista „persoane infiltrate”. Într-un alt episod, un manifestant i-a dat peste microfon, a înjurat-o și i-a „dezmembrat” microfonul, încercând apoi să i-l smulgă și să-l trântească de pământ. Intervenția unui participant și urmările Un bărbat care purta cască și avea un ghiozdan cu însemnele unei platforme de livrare de mâncare s-a interpus între jurnalistă și agresori și a îndrumat-o dinspre grupul respectiv. Echipa a fost huiduită, iar operatorul a relatat, după ce și-a strigat colega: „Au început să dea în mine” Potrivit Digi24, echipa Realitatea Plus a ajuns la spital. [...]
Sesizarea la CNCD deschide un posibil dosar de discriminare cu miză de guvernanță la Metrorex , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, l-a reclamat pe liderul Sindicatului Liber Metrou, Marian Artimon, pentru declarații considerate misogine, potrivit Adevărul . Cazul mută disputa din zona retoricii publice în cea a reglementării, unde o eventuală sancțiune ar putea seta un precedent privind discursul discriminatoriu al persoanelor cu rol decizional în instituții și companii publice. Buzoianu a anunțat sesizarea într-un mesaj video publicat luni seară pe Facebook. Ea susține că gravitatea declarațiilor este amplificată de faptul că Artimon este și consilier general PSD în Consiliul General al Municipiului București, poziție din care „ia decizii care afectează sute de mii de femei din București”. Ce reclamă ministrul și de ce contează instituțional Ministrul interimar afirmă că problema nu este doar opinia personală a liderului sindical, ci riscul ca o astfel de mentalitate să influențeze decizii publice. „Problema nu este că dumneavoastră, domnul Marian Artimon, sunteți misogin. Problema este că dumneavoastră luați decizii cu această mentalitate pentru sute de mii de femei din București”, a declarat Diana Buzoianu. Buzoianu mai spune că Artimon ar fi trebuit să demisioneze după declarațiile făcute și că PSD ar fi trebuit să-i retragă sprijinul politic, motiv pentru care a apelat la CNCD, invocând existența unei „legislații foarte clare” privind discriminarea. Declarațiile care au declanșat sesizarea Reacția ministrului vine după o conferință de presă de miercurea trecută, în care Marian Artimon a criticat administrarea Metrorex și a pus problemele companiei pe seama faptului că „sunt cam multe femei” în poziții de decizie. „Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou”, a afirmat Artimon, adăugând că s-ar fi ajuns să se „conducă economic, în loc să se conducă tehnic”. În aceeași intervenție, Artimon a făcut și o afirmație referitoare la conducerea din minister: „Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus acesta. Context: conducerea Metrorex și pasul următor Potrivit informațiilor de pe site-ul Metrorex, compania este condusă din septembrie 2023 de directorul general Mariana Miclăuș, iar funcția de director financiar este ocupată de Ioana Diaconu. Diana Buzoianu spune că așteaptă ca CNCD să analizeze sesizarea și să decidă dacă declarațiile lui Marian Artimon constituie discriminare. Dacă instituția constată încălcarea legislației, cazul poate avea consecințe de reglementare și de practică instituțională, prin modul în care sunt sancționate declarațiile discriminatorii venite de la persoane cu rol public și influență în decizie. [...]
Ministerul de Interne cere actualizarea legislației și investiții în tehnologii antidronă pentru intervențiile de urgență , pe fondul unor riscuri tot mai diverse – de la incendii de amploare la inundații și utilizarea dronelor – potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , la ceremonia de Ziua Pompierilor, organizată la Monumentul Eroilor Pompieri din București. Predoiu a vorbit despre evoluția structurilor de intervenție după integrarea pompierilor în Sistemul Național pentru Situații de Urgență, susținând că această schimbare a redus riscurile în misiuni, a scurtat timpii de intervenție și a crescut șansele de supraviețuire pentru persoanele salvate. La eveniment au participat, între alții, secretarul de stat Raed Arafat, conducerea MAI, șefi de arme, veterani și reprezentanți ai instituțiilor partenere, conform Ministerului de Interne. Dronele, un risc nou care împinge spre reguli și achiziții În discurs, ministrul a inclus dronele între „noile provocări”, alături de incendii de mare anvergură (inclusiv de pădure), dezastre naturale și inundații. În acest context, Predoiu a indicat două direcții de acțiune: măsuri legislative , care să stabilească „responsabilități clare”, cu implicarea Parlamentului; procurarea și introducerea de tehnologii antidronă pentru echiparea structurilor de intervenție, prin decizii la nivel guvernamental. „Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a afirmat Cătălin Predoiu. Dotări finanțate și cu bani europeni, plus presiune pentru digitalizare Predoiu a legat modernizarea de accesul la fonduri europene, argumentând că fără „calea europeană și euroatlantică” dotările nu ar fi fost posibile „într-un timp atât de scurt”. El a susținut, totodată, că dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență au ajuns să fie „un model în Europa”, studiat inclusiv în structuri europene și NATO specializate pe astfel de riscuri. Ministrul a mai spus că este necesară continuarea digitalizării și concentrarea eforturilor în centre regionale , pentru creșterea eficienței și reducerea riscurilor pentru personalul de intervenție. Peste 400.000 de intervenții în acest an În final, Predoiu a indicat volumul de activitate al pompierilor, vorbind despre „ peste 400.000 de intervenții în situații de urgență ” în acest an și despre „miile de vieți salvate an de an”. El a amintit și misiunile externe ale pompierilor români în Franța, Grecia și Serbia, despre care a spus că au contribuit la prestigiul României. Mesajul președintelui: protecția civilă, parte a securității naționale Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj în care a descris riscurile drept „tot mai complexe și mai greu de anticipat”, invocând, între altele, războiul din vecinătatea României, incendiile de vegetație, inundațiile, fenomenele meteo extreme, accidentele tehnologice și amenințările la adresa infrastructurilor critice, potrivit Administrației Prezidențiale . Șeful statului a cerut dezvoltarea unei „culturi moderne a rezilienței” și a pledat pentru continuarea investițiilor în pregătire, infrastructură și tehnologii, menționând explicit inteligența artificială, dronele, sistemele de avertizare timpurie și comunicațiile ca instrumente ale protecției civile moderne. [...]
MAI cere legislație și tehnologie antidronă pentru intervenții mai rapide în contextul în care România s-a confruntat în această vară cu incidente cu drone aproape săptămânal, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , în discursul de Ziua Pompierilor, unde a legat modernizarea sistemului de urgență de apariția unor riscuri noi. De ce contează: presiune pentru adaptarea cadrului legal și a dotărilor Predoiu a avertizat că structurile de intervenție trebuie să se pregătească pentru amenințări emergente, între care a enumerat dronele, incendiile de mare amploare, incendiile de pădure asociate cu dezastre naturale și inundațiile. În cazul dronelor, ministrul a spus că este nevoie de o legislație adaptată și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și echiparea structurilor cu tehnologii antidronă. „Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a declarat Cătălin Predoiu. Context: IGSU și Sistemul Național pentru Situații de Urgență, prezentate ca „model în Europa” În același discurs, ministrul a susținut că dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență reprezintă „un model în Europa”, despre care afirmă că este studiat de structuri europene și de structuri NATO specializate în gestionarea riscurilor. Predoiu a pus transformările de după 1989 și integrarea pompierilor alături de paramedici, aviație și structuri de intervenții tehnice pe seama reducerii riscurilor, scurtării timpilor de intervenție și creșterii șanselor de supraviețuire. O parte importantă a dezvoltării dotărilor a fost atribuită viziunii secretarului de stat Raed Arafat și fondurilor europene. Operațional: modernizare continuă și misiuni externe fără afectarea capacității interne Ministrul a cerut continuarea modernizării prin inovare, reorganizare, noi dotări logistice și consolidarea culturii organizaționale, invocând și nivelul de încredere publică: „nouă din zece români” ar avea încredere în profesia de pompier, potrivit afirmațiilor sale. Totodată, Predoiu a menționat misiunile externe ale pompierilor români din această vară în Franța, Grecia și Serbia, precizând că acestea nu au pus în pericol capacitatea României de a interveni pe plan intern. La final, el a mulțumit pentru activitate și pentru „peste 400.000 de intervenții” înregistrate în acest an, conform aceleiași surse. [...]
Garda de Mediu a aplicat amenzi de 795.000 de lei după episoadele de miros puternic din București și Ilfov, indicând drept surse probabile depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina , potrivit Adevărul . Operatorul stației de la Glina, Apa Nova , contestă concluziile și spune că nu există dovezi tehnice care să lege activitatea stației de disconfortul olfactiv reclamat de locuitori. Mirosul a fost resimțit în nopțile de 17 și 18 august, iar autoritățile au primit peste 1.300 de sesizări, o parte importantă venind din sudul și sud-estul Capitalei, inclusiv din Sectorul 4. În urma reclamațiilor, Garda Națională de Mediu a făcut 55 de controale în București și Ilfov. Ce măsuri au luat autoritățile și ce urmează Pe lângă amenzile totale de 795.000 de lei, inspectorii au dispus trei sistări de activitate, au formulat o sesizare penală și au confiscat un utilaj. Pentru cele două obiective considerate „cele mai probabile surse” ale mirosului – depozitul de la Vidra și stația de la Glina – au fost stabilite 22 de măsuri de conformare, care ar urma să fie verificate ulterior de inspectori. Publicația notează că Garda de Mediu nu vorbește despre o sursă identificată cu certitudine, ci despre două obiective indicate ca fiind cele mai probabile, pe baza sesizărilor și a constatărilor din teren. Apa Nova: „nu este susținută de date tehnice” Apa Nova respinge asocierea stației de epurare Glina cu mirosul din 17–18 august și califică drept „nefundamentate tehnic” concluziile autorității. Compania susține că nu există măsurători care să demonstreze o legătură de cauzalitate și afirmă că analizele pentru apa epurată și pentru apa din râul Dâmbovița ar fi indicat valori în limitele legislației europene. „Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile (...). Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv.” Operatorul anunță că va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție și că va pune la dispoziția autorităților date și argumente tehnice, inclusiv buletine de analiză și „determinări de noxe profesionale” (măsurători ale concentrațiilor de substanțe nocive în aer, în mediul de lucru). [...]
Presiunea pe venit îi împinge pe tineri să accepte joburi în afara studiilor , arată datele citate de Economedia dintr-un sondaj eJobs România : majoritatea celor între 18 și 24 de ani spun că ar face acest compromis pentru a-și asigura un venit lunar, pe fondul unei piețe mai competitive și al nemulțumirilor legate de salariile de început. Potrivit sondajului, 51,2% dintre respondenți afirmă că independența financiară este prioritatea lor și ar accepta un loc de muncă fără legătură cu studiile. Alți 36,6% ar lucra temporar într-un domeniu diferit, în timp ce continuă să caute un job potrivit pregătirii, iar 10,6% preferă să aștepte până găsesc un post în domeniul pentru care s-au pregătit. Piață mai dificilă: experiență cerută și competiție în creștere Aproximativ trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că le este mai greu decât anul trecut să își găsească un job. Principala barieră indicată este cerința de experiență anterioară, inclusiv pentru pozițiile de junior, menționată de 58,6% dintre respondenți. În topul problemelor mai apar salariile considerate prea mici în raport cu costul vieții și lipsa feedback-ului din partea angajatorilor. Chiar dacă joburile entry-level (de început de carieră) reprezintă în continuare mai mult de jumătate din pozițiile disponibile, competiția s-a intensificat: numărul aplicărilor a fost cu 28% mai mare în perioada ianuarie–august 2026 față de același interval din 2025, potrivit Anei Călugăru, Head of Communications la eJobs România. Salariile de început, sub presiunea costului vieții În același timp, 58,6% dintre tineri consideră că salariile oferite candidaților aflați la început de carieră nu acoperă nevoile de bază. Conform Salario, comparatorul salarial al eJobs, salariul mediu net pentru pozițiile entry-level este de aproximativ 4.000 de lei. Sondajul eJobs a fost realizat în iulie–august 2026, pe un eșantion de 1.100 de candidați cu vârste între 18 și 24 de ani. [...]
