Știri
Știri din categoria Societate
Românii ajung să petreacă până la aproape trei luni pe an online, iar specialiștii avertizează că această utilizare „problematică” se vede direct în atenție, somn și capacitatea de concentrare, potrivit Digi24, care citează un studiu realizat la comanda ANCOM.
Datele indică o medie de 4 ore și 19 minute pe zi petrecute pe internet. Transpus în timp cumulat, asta înseamnă peste 30 de ore pe săptămână, mai mult de 5 zile într-o lună și aproximativ două luni într-un an, iar pentru cei mai tineri se ajunge la aproape trei luni anual.
Un element important din studiu este că utilizarea internetului este, în principal, orientată spre activități cu potențial mare de „captare” a timpului: 96% dintre respondenți spun că folosesc internetul pentru comunicare, 92% pentru divertisment și 92% pentru social media.
Psihologul Adina Burghel face distincția între utilizarea frecventă și cea problematică și avertizează asupra unor consecințe concrete: toleranță mai scăzută la activități care cer atenție susținută, răbdare și efort mental, dar și afectarea somnului, mai ales când telefonul este folosit înainte de culcare.
Un semnal de alarmă, potrivit explicațiilor din material, apare atunci când o persoană simte că nu se mai poate opri din utilizare, deși își propune acest lucru.
Pentru copii și adolescenți, în discuție intră și problema controlului și a validării prin rețele sociale. Mihai Gafencu, președintele „Salvați Copiii” Timiș, atrage atenția asupra expunerii timpurii la mecanismele de validare de tip „like”, menționând vârste de 10–12 ani ca fiind prea mici pentru astfel de „validări false”.
Cercetarea a fost realizată la comanda ANCOM în august și septembrie 2026, prin interviuri online. Au răspuns 1.450 de persoane cu vârsta de cel puțin 14 ani, care au utilizat platforme online în ultimele 12 luni.
Recomandate
Percepția că „a fost mai greu înainte” domină opinia publică și poate influența așteptările sociale și economice , arată datele publicate de INSCOP , pe baza unui sondaj INSCOP Research realizat la solicitarea Informat.ro și relatat de Digi24. Potrivit rezultatelor, șase din zece români consideră că generația părinților lor a avut o viață mai grea decât generația actuală. În același timp, peste jumătate dintre respondenți spun că, în prezent, toate categoriile de vârstă se confruntă cu dificultăți aproximativ egale . Un alt rezultat relevant pentru modul în care este privită mobilitatea socială: 51,4% dintre cei chestionați cred că tinerii de astăzi au mai multe oportunități de reușită decât generațiile anterioare. În forma publicată pe site-ul INSCOP, materialul nu include detalii despre metodologie (eșantion, marjă de eroare, perioadă de culegere), astfel că interpretarea fină a diferențelor între grupuri sau în timp nu poate fi făcută pe baza acestui rezumat. [...]
Reforma anunțată de Guvern riscă să redeseneze administrația locală în Ținutul Pădurenilor , unde cinci comune ar trebui comasate ca să treacă pragul de 1.500 de locuitori avut în vedere de autorități, arată o analiză publicată de Adevărul . Miza nu este doar una statistică: vorbim despre localități îmbătrânite, cu sate răsfirate pe munte și servicii publice tot mai greu de susținut. Cele șapte comune din Ținutul Pădurenilor (Munții Poiana Ruscă, județul Hunedoara) au împreună sub 4.000 de locuitori, răspândiți pe aproape 570 km², ceea ce înseamnă o densitate medie de aproximativ șapte locuitori/km². În unele comune, densitatea coboară sub cinci locuitori/km². Pragul de 1.500 de locuitori: cum ar arăta comasarea Potrivit recensământului din 2021, doar comuna Ghelari depășea 1.500 de locuitori (1.501), însă publicația notează că cifra este probabil mai mare decât populația actuală, pe fondul declinului demografic. Între 2011 și 2021, Ghelari a pierdut aproape un sfert din populație, iar localitatea a rămas marcată de închiderea exploatării miniere (definitivă de circa două decenii), inclusiv prin blocuri ridicate în anii ’80, rămase în mare parte pustii. În afara Ghelariului, celelalte șase comune însumează 2.459 de locuitori. Pentru a trece pragul de 1.500 de locuitori „din proiectul reformei administrative”, articolul indică necesitatea comasării a cinci comune mici: Bătrâna (88 locuitori, oficial) Bunila (247) Lelese (339) Cerbăl (403) Toplița (624) Împreună, acestea ar ajunge la 1.701 locuitori, dar ar forma o comună întinsă, cu sate dispersate pe culmi și văi, la zeci de kilometri distanță unele de altele — un detaliu care complică administrarea și accesul la servicii. Depopulare accelerată și îmbătrânire: presiune pe servicii și pe guvernanța locală Declinul demografic este descris ca structural și de durată: urbanizarea și industrializarea din a doua parte a secolului XX au împins forța de muncă spre orașele Hunedoara și Deva, iar după 1990 migrația externă a accelerat golirea satelor. În ultimii ani, au fost modernizate șosele pentru conectarea zonei cu Hunedoara și Deva și pentru legături între sate, însă tendința demografică a rămas negativă. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Hunedoara (PATJ) indică Munții Poiana Ruscă drept una dintre zonele cele mai afectate de scăderea populației, îmbătrânire și natalitate redusă. Studiul socio-demografic citat în material arată ponderi foarte ridicate ale populației vârstnice (date la 1 ianuarie 2024), cu valori record în: Bătrâna: 46,36% Bunila: 44,3% Cerbăl: 42,44% Documentul mai arată că, între recensămintele din 2011 și 2021, populația județului Hunedoara a scăzut cu 13,6%, iar în unele comune montane declinul a fost mult mai puternic: Bătrâna (-30,71%) și Ghelari (-24,31%). În plus, în Bunila și Cerbăl, populația tânără reprezenta circa 6%, iar în mai mulți ani comunele Bătrâna, Bunila, Lelese și Cerbăl nu au înregistrat nașteri, potrivit aceluiași studiu. Ce urmează: calendarul reformei și riscurile specifice zonei Problema administrării comunelor foarte mici a revenit în prim-plan odată cu reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern în toamna lui 2026. La 30 octombrie 2026, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat că proiectul de comasare a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să fie aplicat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară, cu acordul administrațiilor și al cetățenilor; ulterior: comasare obligatorie, cu efecte aplicate la alegerile locale din 2028. La nivel național, ministrul a indicat 429 de comune cu până la 1.500 de locuitori (identificate pe baza datelor de populație din 2023), iar pentru unirea voluntară ar urma să existe stimulente, inclusiv investiții și facilități fiscale. În Ținutul Pădurenilor, însă, articolul avertizează asupra unei dificultăți suplimentare: comunele cu populație foarte redusă administrează teritorii montane întinse, iar legăturile dintre sate sunt adesea grele. În acest context, comasarea poate rezolva o condiție numerică, dar poate crea presiuni operaționale noi asupra accesului la administrație și servicii publice, într-o regiune deja afectată de dispariția școlilor, magazinelor și punctelor medicale din multe sate. [...]
Indexarea pensiilor din 2027 ar putea adăuga circa 9,6 mld. lei la cheltuielile bugetare , potrivit unei simulări preliminare invocate de ministrul Muncii, Florin Manole , relatează Ziarul Financiar . Oficialul spune că va propune aplicarea formulei prevăzute de lege, iar cifrele nu sunt finale. Manole a declarat, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, că va înainta premierului și ministrului Finanțelor propunerea de indexare a pensiilor pe baza formulei legale. Simularea preliminară indică o majorare de aproximativ 7,3%, cu un impact bugetar estimat la 9,6 miliarde de lei. Ministrul a respins scenariul înghețării pensiilor în 2027 și a precizat că, la acest moment, nu există un plan de împărțire a majorării în două sau mai multe tranșe. Ajutoare în decembrie: 300–500 lei, în funcție de venit Pentru luna decembrie, ministrul a spus că sprijinul pentru pensionari va fi virat odată cu pensia. Ajutoarele reprezintă jumătate din sumele stabilite la începutul anului și se acordă în funcție de venitul lunar: 500 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei; 400 de lei pentru pensii între 1.501 și 2.000 de lei; 300 de lei pentru pensii între 2.001 și 3.000 de lei. Salariul minim: discuții în noiembrie, fără confirmarea unei creșteri de 600 lei brut În privința salariului minim, Manole a indicat că o eventuală majorare va fi decisă în Consiliul Național Tripartit (Guvern–sindicate–patronate), cu discuții programate în noiembrie. El a arătat că, teoretic, salariul minim poate fi majorat de la 1 ianuarie 2027, însă programul de guvernare prevede o indexare într-un interval de 12 luni. În spațiul public a fost vehiculată o creștere de 600 de lei brut, variantă pe care ministrul nu a confirmat-o. Legea salarizării unitare: negocieri reluate în 2027 Ministrul Muncii a mai anunțat că negocierile privind legea salarizării unitare vor fi reluate la începutul anului viitor, după centralizarea datelor despre nivelurile salariale din instituțiile publice. Potrivit acestuia, noua formulă nu ar urma să genereze scăderi salariale, în special în domenii precum Sănătatea și Educația, obiectivul declarat fiind corectarea inechităților din sistemul public. [...]
Autoritățile din Franța și Germania au trecut la măsuri mai dure împotriva protestatarilor mascați , pe fondul escaladării violențelor la manifestațiile tinerilor: la Paris au fost ciocniri cu poliția, iar la Köln un marș a fost anulat din cauza participanților cu măști și fumigene, potrivit HotNews . Sâmbătă, 31 octombrie, au avut loc proteste în mai multe orașe din Franța și Germania, alimentate de nemulțumiri legate de costul vieții, finanțarea educației și politicile de mediu. În Franța, la manifestațiile de sâmbătă au participat cel puțin 320.000 de persoane, conform Ministerului de Interne, citat de The Guardian, sub nivelul raportat în sâmbetele precedente (410.000, respectiv 550.000 pe 17 octombrie). Franța: ciocniri la finalul marșului din Paris și intervenții cu gaze lacrimogene În Paris, violențele au izbucnit când marșul a ajuns la destinația finală, după ce manifestanții plecaseră din zona Porte de Bagnolet . Potrivit relatărilor citate, unii protestatari au desprins pietre din pavaj cu ciocane și le-au aruncat spre polițiști, iar demonstranții au aruncat cel puțin un dispozitiv incendiar. Forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. Intervenții cu gaze lacrimogene au avut loc și la Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, precum și la Toulouse. Tensiuni au fost raportate și la finalul marșului de la Marsilia, potrivit Reuters. Germania: marș anulat la Köln din cauza măștilor și fumigenelor La Köln, poliția germană a anulat marșul organizat de grupul „Gen Z regelt” („Generația Z rezolvă”), invocând prezența protestatarilor mascați și folosirea fumigenelor. Potrivit agenției germane DPA, un purtător de cuvânt al poliției a precizat că demonstrația urma să continue „sub forma unui miting static”. În aceeași zi au mai fost organizate manifestații și în alte orașe germane, inclusiv Berlin, Hamburg, Frankfurt și Dresda. Avertisment în Franța: amendă pentru mascarea identității cu „pretextul” Halloweenului În Franța, ministrul de Interne Laurent Nuñez a avertizat că folosirea costumelor pentru a ascunde identitatea „în scopuri rău intenționate” poate fi sancționată cu o amendă de 150 de euro (aprox. 750 lei). „Folosirea Halloweenului ca pretext nu constituie un motiv legitim pentru a-ți acoperi fața în spațiile publice”, a declarat oficialul francez. Măsurile și deciziile de sâmbătă indică o înăsprire a controlului asupra protestelor în care apar elemente de anonimizare (măști) și obiecte pirotehnice, pe fondul riscului de violențe și al presiunii asupra forțelor de ordine. [...]
Iluminatul festiv din București va fi aprins pe 27 noiembrie și va rămâne până după 7 ianuarie , iar montajul decorațiunilor a început deja, noaptea, pentru a nu afecta traficul, potrivit Mediafax , care citează o postare a Primăriei Municipiului București (PMB). Compania Municipală Iluminat Public București a început luni seară montarea decorațiunilor de Crăciun, folosind instalațiile pe care le are deja în depozite. Lucrările se desfășoară pe timpul nopții, pentru a limita impactul asupra circulației. PMB estimează că, în această iarnă, principalele bulevarde ale Capitalei vor fi împodobite cu aproximativ 6 milioane de luminițe. Unde se montează decorațiunile În primele două nopți, echipele au lucrat pe Bulevardul Lascăr Catargiu și Șoseaua Kiseleff, iar montajul continuă pe Șoseaua Kiseleff, în noaptea de miercuri, conform Primăriei. Ulterior, instalațiile urmează să fie montate treptat pe: Șoseaua Aviatorilor Calea Victoriei Bulevardul Regina Elisabeta Bulevardul Magheru Bulevardul I.C. Brătianu Piața Romană Piața Constituției Ce include iluminatul și calendarul de funcționare Primăria spune că decorurile vor include plase și șiruri de lumini, „țurțuri strălucitori” și globuri gigant, cu diametrul de 80 cm. Iluminatul festiv va fi aprins pe 27 noiembrie, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun din Piața Constituției . Luminițele vor rămâne aprinse până în luna ianuarie, după sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). [...]
Franța se pregătește pentru proteste naționale care pot bloca activitatea și tensiona bugetul public , pe fondul extinderii manifestațiilor elevilor și al anunțatei alăturări a unor activiști „vestele galbene”, potrivit Al Jazeera . Miza imediată pentru guvern este dublă: gestionarea ordinii publice și evitarea unei escaladări sociale într-un moment în care executivul încearcă să reducă deficitul și să țină sub control datoria. Protestele au început la mijlocul lui septembrie, la un liceu din Creteil (suburbie a Parisului), unde elevii au reclamat clădiri degradate, clase supraaglomerate, lipsa profesorilor și un sistem educațional perceput ca profund inegal. Mobilizarea s-a extins între timp la mii de licee din țară, iar în stradă au intrat și profesori, sindicate și studenți. Extinderea mișcării și riscul de coordonare la nivel național Pentru sâmbătă, o parte dintre activiștii „vestelor galbene” – rămași din protestele din 2018 legate de costul vieții – au făcut apel să se alăture manifestațiilor elevilor. Jerome Rodrigues, un activist proeminent, a transmis într-un mesaj video că revendicările diferitelor categorii sociale „pot converge”. Autoritățile așteaptă să vadă dacă aceste apeluri se vor transforma într-o mobilizare amplă și coordonată. Ministrul de Interne Laurent Nunez a spus că se așteaptă la o prezență „destul de semnificativă”. Ordine publică: sute de răniți în rândul poliției și acuzații privind folosirea forței Guvernul descrie tulburările drept unele dintre cele mai violente din ultimele decenii și afirmă că peste 900 de polițiști au fost răniți de la începutul protestelor. Criticii susțin însă că violențele sunt comise de o minoritate și riscă să acopere revendicările majorității. În paralel, executivul este criticat pentru reacția față de proteste, inclusiv pentru reținerea a mii de minori și folosirea forței împotriva tinerilor. Potrivit unor relatări publicate în această săptămână, peste 6.700 de copii au fost duși în custodia poliției de la mijlocul lui septembrie. Avocați specializați în drepturile omului au vorbit despre „răni de tip militar” în cazul unor adolescenți, inclusiv un elev de 15 ani care și-a pierdut o mână după explozia unei grenade asurzitoare la Lens și un tânăr de 16 ani care și-a pierdut vederea la Tours, în urma unei răni provocate de un glonț de cauciuc. Deși Franța a suspendat folosirea grenadelor asurzitoare pentru demonstrațiile elevilor, Nunez a spus vineri că a autorizat utilizarea lor în cazul a ceea ce a numit „violență urbană”. Presiunea bugetară: educație, servicii publice și consolidare fiscală Dincolo de revendicările din educație, protestele încep să reflecte anxietăți mai largi într-o țară confruntată cu presiuni fiscale, stagnare economică și nemulțumire socială în creștere. Premierul Sebastian Lecornu a descris contextul drept unul de „perma-criză”, invocând războaie, inflație și probleme legate de puterea de cumpărare. Guvernul a încercat să reducă tensiunea prin: renunțarea la planuri de creștere a unor taxe de înscriere în învățământul superior; promisiunea de a trimite 3.000 de profesori suplinitori în licee; lansarea unui sondaj național online pentru elevi. Un profesor de literatură franceză, Mathieu Roger-Lacan, a spus că măsurile nu atacă problema de fond – un sistem care nu reușește să ofere șanse egale – și a avertizat că soluțiile structurale „costă bani”. El a indicat și distribuția resurselor: un raport guvernamental publicat săptămâna aceasta arată că 32% din bugetul ministerului educației pentru anul viitor ar urma să meargă către pensiile funcționarilor publici retrași. De ce contează: deficit mare, datorie ridicată și un buget politic exploziv Protestele vin într-un moment dificil pentru guvern, prins între cererile pentru servicii publice mai bine finanțate și nevoia de a reduce datoria. Deficitul a fost de 152,5 miliarde euro (aprox. 762,5 miliarde lei) anul trecut, echivalentul a 5,1% din PIB, peste media UE de 3,1%. Datoria publică a urcat la 115,6% din PIB, a treia cea mai mare din UE, după Grecia și Italia. Bugetul propus pentru 2027 urmărește reducerea deficitului prin limitarea cheltuielilor și măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și limitarea creșterilor de pensii. Întrebarea, în acest context, este dacă economiile pot fi obținute fără a alimenta și mai mult furia publică. În plan politic, proiectul de buget urmează să fie dezbătut într-un parlament profund divizat, pe măsură ce partidele se poziționează pentru alegerile prezidențiale din 2027, care vor marca finalul mandatului lui Emmanuel Macron . [...]
