Știri
Știri din categoria Societate
România atrage tot mai mulți americani care vor să se relocheze, pe fondul interesului în creștere pentru Europa de Est și al avantajelor de cost și siguranță, potrivit Adevărul. Dincolo de percepția publică, fenomenul începe să se vadă și în activitatea firmelor care oferă servicii de relocare, semnalând o cerere mai mare pentru mutarea și stabilirea legală în România.
Interesul nu se limitează la destinațiile clasice din Uniunea Europeană (Franța, Italia, Spania, Portugalia). Experții citați de CNN observă o orientare tot mai pronunțată către țări mai puțin frecventate din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, alături de Bulgaria, Slovacia, Polonia, Albania și Estonia.
Un indicator de context este sondajul Gallup din 2025, citat în material, potrivit căruia unul din cinci americani spune că, ideal, ar emigra dacă ar avea ocazia. În același timp, numărul tinerelor care vor să plece ar fi de patru ori mai mare față de un sondaj similar din 2014.
În paralel, unele țări foarte populare din vestul Europei își înăspresc reglementările privind imigrația, în timp ce state din Europa de Est ar oferi opțiuni considerate mai atractive, inclusiv stimulente fiscale și condiții mai flexibile pentru obținerea cetățeniei, potrivit experților citați.
Dragoș Poede, director executiv al Door to Romania (companie care sprijină persoane și firme să se relocheze în fostul bloc estic), spune că firma sa din București a văzut în ultimele 18 luni o creștere de cinci ori a numărului de clienți din SUA interesați să se mute: de la aproximativ 200 la circa 1.000, conform declarațiilor pentru CNN preluate de Adevărul.
Poede pune interesul pentru România pe factori „de zi cu zi”, precum siguranța în spațiile publice, accesul la sănătate, educația, nivelul taxelor, mediul de afaceri și costul scăzut al vieții. În material se menționează și că unii clienți invocă un sentiment de insecuritate în SUA „din motive politice”.
„Ei înțeleg că visul american nu mai este ce a fost.”
Articolul dă exemplul lui Antoni Scarano, un newyorkez care a revenit în România după ce și-a regăsit familia biologică. În mai 2024, după demersuri pentru acte de identitate, permis de ședere și redobândirea cetățeniei române, s-a mutat împreună cu soția sa într-un sat din județul Sibiu.
În același context, Ted Baumann, director pentru diversificare globală la International Living, afirmă că România se numără printre țările care „ies în evidență” la acceptarea revendicărilor de origine, deoarece politicile nu ar impune o limită de generații, iar cererile care vizează străbunici sau generații mai îndepărtate ar fi aprobate în mod obișnuit.
Pentru România, creșterea interesului se traduce într-un impact operațional imediat: mai multe solicitări pentru servicii de relocare și pentru proceduri administrative (ședere, acte, cetățenie), într-un moment în care competiția între destinații europene se mută și către piețe mai puțin „aglomerate” decât vestul UE. Materialul nu oferă date oficiale agregate despre numărul total de americani relocați în România, ci indică trendul prin sondaje și exemple punctuale din piață.
Recomandate
BNS cere reforme rapide ale legislației muncii și protecției sociale, pe fondul riscului ridicat de sărăcie în România, în contextul primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, potrivit Economica . Confederația sindicală spune că strategia europeană „confirmă” o problemă semnalată de ani: în multe state membre, inclusiv România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. BNS leagă scăderea puterii de cumpărare de inflația persistentă și de extinderea formelor atipice de muncă, precum contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară, care ar alimenta „sărăcia în muncă”. Un punct central al documentului european, potrivit BNS, este rolul negocierilor colective: statele cu acoperire ridicată a contractelor colective de muncă ar avea niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest context, confederația cere accelerarea consolidării dialogului social și un rol „real” pentru partenerii sociali în definirea politicilor salariale și sociale. Ce reforme consideră BNS prioritare BNS enumeră un set de măsuri pe care le consideră urgente, cu impact direct asupra pieței muncii și a politicilor sociale: aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat , astfel încât să acopere costurile reale ale unui trai decent; modificarea legislației privind dialogul social, pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă; reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile; extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile; transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, pentru acces la hrană, educație și servicii medicale de calitate. Amendamente propuse: de la internshipuri neplătite la pensii multipilon Confederația afirmă că a elaborat și va transmite amendamente la proiectul de strategie, inclusiv: recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar actori ai dialogului social; introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programe finanțate din fonduri europene; evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie; eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite; implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon. În comunicatul citat, BNS susține că pentru România impactul noii strategii va fi „major”, în condițiile în care țara continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar atingerea obiectivelor europene ar impune reforme „profunde” legislative și instituționale. „Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. (…) România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin , citat în comunicat. [...]
România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]
Noua lege a salarizării ar urma să înghețe veniturile a peste 400.000 de bugetari în următorii ani, pe măsură ce o parte dintre angajații din sectorul public au în prezent câștiguri peste nivelurile prevăzute în noile grile, potrivit HotNews , care citează calcule Profit.ro. Miza economică este că o proporție semnificativă din aparatul public ar putea rămâne fără creșteri de venit pe o perioadă îndelungată, nu prin tăieri nominale, ci prin „alinierea” treptată la grilele din lege: salariile rămân la nivelul actual până când grilele le „ajung din urmă”. Cine este vizat și de ce se ajunge la înghețare Conform estimării la nivelul Executivului , 33–35% dintre angajații statului au în acest moment venituri mai mari decât cele prevăzute în grilele noii legi. Pentru aceștia, veniturile ar urma să fie înghețate „pentru perioade care pot ajunge și la mai mulți ani”, până când nivelurile din grile cresc suficient cât să egaleze veniturile actuale. În termeni practici, înghețarea apare ca un mecanism de tranziție: noua grilă stabilește un nivel-țintă, iar cei care sunt deja peste acel nivel nu mai primesc majorări până la convergență. Ce urmează Articolul indică faptul că dimensiunea fenomenului este calculată de Profit.ro și că există o estimare internă la nivel guvernamental privind ponderea angajaților afectați, însă nu oferă detalii despre categoriile profesionale concrete sau calendarul exact al înghețării pentru fiecare segment. Pentru aceste elemente, rămâne de văzut forma finală și modul de aplicare al noii legi a salarizării. [...]
Viitura de pe pârâul Jepi a impus intervenții cu utilaje și echipe mixte în Bușteni , în condițiile în care autoritățile încearcă să limiteze efectele operaționale ale ploilor abundente asupra infrastructurii locale și a gospodăriilor, potrivit Agerpres . Intervenția vizează decolmatarea pârâului Jepi, după ce o viitură puternică s-a format în urma ploii abundente din cursul după-amiezii de duminică. Miza imediată este restabilirea scurgerii apei și reducerea riscului de noi acumulări sau revărsări în zonele afectate. Ce resurse sunt mobilizate în teren Primăria Bușteni a transmis, într-o postare pe Facebook, că acțiunile de decolmatare continuă, iar în zona pârâului Jepi lucrează: trei buldoexcavatoare; echipe Salvamont; Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență; angajați ai Primăriei Bușteni; reprezentanți ai instituțiilor implicate. Intervenții paralele: evacuarea apei din gospodării În același timp, pompierii continuă acțiunile de evacuare a apei acumulate în gospodăriile din Bușteni, pe fondul aceluiași episod de vreme severă. Agerpres nu oferă, în această știre, o estimare a pagubelor sau un termen pentru finalizarea intervențiilor. [...]
ANAR spune că folosirea apei din fântâna proprie rămâne gratuită și fără risc penal , iar zvonurile despre „taxe” sau „închisoare” sunt false, potrivit Mediafax . Precizarea vine în contextul unui proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a generat interpretări eronate în spațiul public. Administrația Națională „Apele Române ” arată că cetățenii pot folosi în continuare apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei – băut, udat, adăpatul animalelor – „fără să aibă nevoie de obținerea unui aviz de gospodărire a apelor”, în condițiile prevăzute de Legea apelor . Pragul tehnic invocat de ANAR: 0,2 litri pe secundă Autoritatea precizează că utilizarea este permisă „la liber” dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă, echivalentul a aproximativ: 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră, până la 17,28 metri cubi pe zi (în funcționare continuă). ANAR susține că acest nivel este „considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării”. Ce vizează, de fapt, proiectul de lege Potrivit ANAR, proiectul de lege aflat în dezbatere publică „nu introduce taxe pentru apa utilizată în gospodării și nu transformă folosirea apei din fântâni într-o infracțiune”. Instituția mai afirmă că persoanele fizice care folosesc apa pentru uz casnic nu au de plătit „taxe, tarife, contribuții sau penalități” și nu riscă închisoarea pentru folosirea apei din fântâna proprie. În schimb, proiectul propus de Ministerul Mediului, care transpune o directivă europeană, ar viza „exclusiv faptele grave împotriva mediului” și captările ilegale de apă realizate în scopuri comerciale, cu efecte semnificative asupra resurselor de apă, inclusiv prin deteriorarea calitativă și cantitativă a acestora. [...]
Numărul sesizărilor de incidente anti-ucraineană raportate în Polonia crește și ar putea atinge circa 360 în 2026 , pe fondul tensiunilor politice și al ostilității amplificate online, potrivit Kyiv Post , care citează date și evaluări preluate de presa poloneză. Ucrainenii au depus 267 de sesizări în 2024 și 275 în 2025, iar dacă ritmul actual se menține, totalul ar putea ajunge la aproximativ 360 până la finalul acestui an, potrivit cotidianului polonez Rzeczpospolita . Poliția a precizat că aceste cifre reflectă plângeri depuse de presupuse victime, nu infracțiuni confirmate după anchetă. Un caz care a atras atenția la nivel național a avut loc în Bielsko-Biała, în sudul Poloniei, unde un bărbat de 54 de ani a insultat două fete ucrainene de 11 ani într-un autobuz. Acesta a fost reținut, acuzat că le-a insultat public din cauza naționalității și concediat din postul de șofer. Ostilitatea online și tensiunile politice, factori de amplificare Creșterea incidentelor vine într-un moment în care relațiile polono-ucrainene s-au deteriorat, inclusiv pe fondul unei dispute legate de decizia Kievului de a denumi o unitate militară de elită după o mișcare de rezistență ucraineană din Al Doilea Război Mondial, asociată cu uciderea a aproximativ 100.000 de civili polonezi. Potrivit materialului, disputa a escaladat politic, iar președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras lui Volodîmîr Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. În paralel, conținutul anti-ucrainean s-a răspândit pe internet, iar cercetători citați de Rzeczpospolita au identificat 94.000 de postări anti-ucrainene între aprilie și iulie 2025, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din Polonia. Aceste postări ar fi generat peste 32 de milioane de afișări. De ce contează: riscuri pentru coeziunea socială și pentru relația bilaterală Uniunea Ucrainenilor din Polonia afirmă că ostilitatea tinde să crească în jurul alegerilor, disputelor politice și aniversărilor istorice sensibile și leagă fenomenul de campanii de dezinformare rusești care urmăresc să divizeze Polonia și Ucraina. Sociologul Jacek Kucharczyk susține că numărul real al incidentelor este probabil mai mare decât cel din statistici, deoarece unele victime se tem să contacteze poliția. [...]
