Știri
Știri din categoria Societate
România atrage tot mai mulți americani care vor să se relocheze, pe fondul interesului în creștere pentru Europa de Est și al avantajelor de cost și siguranță, potrivit Adevărul. Dincolo de percepția publică, fenomenul începe să se vadă și în activitatea firmelor care oferă servicii de relocare, semnalând o cerere mai mare pentru mutarea și stabilirea legală în România.
Interesul nu se limitează la destinațiile clasice din Uniunea Europeană (Franța, Italia, Spania, Portugalia). Experții citați de CNN observă o orientare tot mai pronunțată către țări mai puțin frecventate din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, alături de Bulgaria, Slovacia, Polonia, Albania și Estonia.
Un indicator de context este sondajul Gallup din 2025, citat în material, potrivit căruia unul din cinci americani spune că, ideal, ar emigra dacă ar avea ocazia. În același timp, numărul tinerelor care vor să plece ar fi de patru ori mai mare față de un sondaj similar din 2014.
În paralel, unele țări foarte populare din vestul Europei își înăspresc reglementările privind imigrația, în timp ce state din Europa de Est ar oferi opțiuni considerate mai atractive, inclusiv stimulente fiscale și condiții mai flexibile pentru obținerea cetățeniei, potrivit experților citați.
Dragoș Poede, director executiv al Door to Romania (companie care sprijină persoane și firme să se relocheze în fostul bloc estic), spune că firma sa din București a văzut în ultimele 18 luni o creștere de cinci ori a numărului de clienți din SUA interesați să se mute: de la aproximativ 200 la circa 1.000, conform declarațiilor pentru CNN preluate de Adevărul.
Poede pune interesul pentru România pe factori „de zi cu zi”, precum siguranța în spațiile publice, accesul la sănătate, educația, nivelul taxelor, mediul de afaceri și costul scăzut al vieții. În material se menționează și că unii clienți invocă un sentiment de insecuritate în SUA „din motive politice”.
„Ei înțeleg că visul american nu mai este ce a fost.”
Articolul dă exemplul lui Antoni Scarano, un newyorkez care a revenit în România după ce și-a regăsit familia biologică. În mai 2024, după demersuri pentru acte de identitate, permis de ședere și redobândirea cetățeniei române, s-a mutat împreună cu soția sa într-un sat din județul Sibiu.
În același context, Ted Baumann, director pentru diversificare globală la International Living, afirmă că România se numără printre țările care „ies în evidență” la acceptarea revendicărilor de origine, deoarece politicile nu ar impune o limită de generații, iar cererile care vizează străbunici sau generații mai îndepărtate ar fi aprobate în mod obișnuit.
Pentru România, creșterea interesului se traduce într-un impact operațional imediat: mai multe solicitări pentru servicii de relocare și pentru proceduri administrative (ședere, acte, cetățenie), într-un moment în care competiția între destinații europene se mută și către piețe mai puțin „aglomerate” decât vestul UE. Materialul nu oferă date oficiale agregate despre numărul total de americani relocați în România, ci indică trendul prin sondaje și exemple punctuale din piață.
Recomandate
Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară. Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții. Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea: 55% – acțiuni mai degrabă nejustificate 32% – acțiuni justificate 13% – nu știu / nu răspund Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență. Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare. [...]
Aproape jumătate dintre români consideră România o țară nesigură , potrivit Adevărul , care citează „Barometrul Securității Naționale” realizat de INSCOP Research. În același timp, respondenții indică mai des corupția și instabilitatea economică drept amenințări decât un atac militar. Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie 2026 și 3–13 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Din perspectiva securității naționale, 17,9% dintre respondenți au spus că România este „foarte sigură”, 33,2% „mai degrabă sigură”, 27% „mai degrabă nesigură”, iar 19,4% „foarte nesigură”, conform INSCOP. Sociologul Valentin Fulger leagă această împărțire aproape egală de începutul unei erodări a percepției de siguranță, pe fondul mai multor factori invocați în analiza citată de publicație. „Corupția apare ca un fenomen endemic”, susține sociologul Valentin Fulger, potrivit materialului citat, argumentând că aceasta a contribuit la decredibilizarea instituțiilor și la un sentiment de vulnerabilizare politică și economică. În interpretarea sociologului, la această stare contribuie și elemente de context extern și intern: prelungirea războiului din Iran și avertizările Iranului către România în legătură cu folosirea bazelor de către americani, dar și temeri legate de scumpiri la carburanți, cu efecte în lanț asupra prețurilor. Totodată, sunt menționate survolul dronelor la graniță și reacțiile considerate slabe ale autorităților, care ar putea fi interpretate ca vulnerabilități în zona de securitate militară. În privința principalelor pericole indicate de respondenți, sondajul plasează pe primele locuri: corupția (35,3%); dezinformarea și manipularea opiniei publice (19,4%); instabilitatea economică (18,7%); un atac militar sau o agresiune externă (5,8%); influența politică străină (5,3%). Datele mai arată diferențe între grupuri socio-demografice și electorale: România este percepută ca mai sigură mai ales de votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară și locuitori din București și din urbanul mare, în timp ce percepția de nesiguranță este mai prezentă la votanții AUR, femei, persoane peste 60 de ani, cu educație primară și în mediul rural. În planul orientării externe, 76,8% dintre respondenți spun că România ar trebui să se orienteze către Vest (UE, SUA și NATO), în scădere față de decembrie 2024 (87,5%), iar 10,1% indică o orientare către Est (Rusia și China). Sondajul mai arată că 84,4% nu susțin ieșirea din NATO, în timp ce 22,2% spun că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. [...]
Ministrul Sănătății spune că șpaga în spitale încă există , deși fenomenul s-ar fi redus față de anii trecuți, potrivit Gândul . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 28 martie 2026, într-un interviu. Alexandru Rogobete a afirmat că primește mesaje de la pacienți, aparținători și colegi din sistem, inclusiv de la cadre medicale care reclamă faptul că sunt „băgați în aceeași oală” din cauza celor care acceptă bani sau alte foloase. Declarațiile ministrului și apelul către instituțiile de control Ministrul a spus că nu intenționează să ascundă problema și a descris șpaga ca pe un fenomen care „s-a redus mult, dar nu a dispărut”. El a indicat că, în comparație cu situația de acum 10 ani, amploarea ar fi „mult mai jos”. „Da, este un fenomen şi nu-l voi ascunde (șpaga în spitale -n.r.). Îmi scriu pacienţi, îmi scriu aparţinători, îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi că sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală. Fenomenul s-a redus mult, dar nu a dispărut. Încă există, dar s-a redus mult. Dacă stăm să comparăm cu acum 10 ani de zile, fenomenul este mult mai jos. Dar eu fac apel la instituţiile statului responsabile de monitorizarea şi controlul acestor fenomene să se alăture Ministerului Sănătăţii şi să ne ajute să reducem fenomenul şi mai mult.” Declarația a fost făcută la Prima TV și este redată de Gândul, care îl citează pe News.ro. În intervenție, Rogobete a cerut sprijinul instituțiilor statului cu atribuții de monitorizare și control pentru a reduce în continuare acest tip de practici. Un alt subiect ridicat: curentul antivaccinist În același context, Rogobete a mai afirmat că în România curentul antivaccinist ar fi la „cote extrem de mari”, în special pe rețelele de socializare, unde ar exista grupări „antivacciniste” și „antimedicină”, care ar dezinforma. Ministrul a susținut că Ministerul Sănătății raportează periodic astfel de cazuri și că o parte dintre conținuturile semnalate ar fi fost „date jos” sau blocate, fără a oferi în materialul citat detalii despre platforme, proceduri sau rezultate cuantificabile. [...]
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că România e printre cele mai sigure țări din lume , potrivit Antena 3 CNN , care citează atât o platformă internațională de date, cât și o postare a ministrului pe Facebook. Declarația a fost făcută sâmbătă și este susținută, în articol, de datele de pe numbeo.com, o platformă care agregă indicatori despre costul și calitatea vieții, inclusiv percepții privind criminalitatea. Conform Numbeo , România ar fi plasată mai bine la capitolul criminalitate decât Franța, Irlanda, Germania, Belgia, Spania și Anglia. În același timp, platforma indică faptul că situația infracționalității din Bulgaria și Republica Moldova este percepută ca fiind mai gravă decât cea din România, în timp ce Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Cehia și Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. Printre țările cu cea mai mare criminalitate, potrivit platformei citate, se află Papua Noua Guinee, Venezuela și Haiti. Predoiu a legat această poziționare de activitatea Ministerului Afacerilor Interne în combaterea criminalității organizate, invocând un set de cifre pentru ultimul an, inclusiv percheziții, acțiuni operative, grupuri infracționale destructurate și cantități de droguri confiscate, precum și măsuri de sprijin pentru polițiști (laboratoare de analiză, registru național automatizat, dezvoltarea poliției canine și suplimentarea polițiștilor antidrog). „13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziții domiciliare într-un an la suspecți de infracțiuni grave. (...) Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure țări din lume”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook. [...]
Pentru tinerii din România, primul loc de muncă devine tot mai greu de găsit , potrivit Știrile ProTV , care notează că aproape 30% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani nu lucrează, iar situația este mai apăsătoare în mediul rural. În ansamblu, la finalul anului trecut erau peste o jumătate de milion de români fără slujbă. Datele citate de publicație arată că, în ultimul trimestru din 2025, rata șomajului la nivel național a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3% față de trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă aproximativ 513.000 de persoane fără loc de muncă, cei mai mulți în mediul rural. Un factor invocat în material este schimbarea structurii cererii de pe piața muncii. Unele companii au redus posturile destinate începătorilor după implementarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială, iar specialiștii în resurse umane spun că o parte dintre joburile de început au fost automatizate. În paralel, unele firme ar evita să angajeze persoane fără experiență. Din explicațiile oferite de un specialist în resurse umane citat de Știrile ProTV reiese și o diferență între tinerii din orașe și cei din localități mai mici sau din rural: cei din marile orașe ar intra mai devreme în contact cu munca prin activități care le cresc șansele de angajare, în timp ce în zonele rurale ar exista o dependență mai mare de forme de asistență socială, inclusiv șomaj. În material sunt menționate câteva elemente care, în practică, pot face diferența la primul job: experiență acumulată prin muncă sezonieră (de exemplu, pe timpul verii); stagii de practică (internship); proiecte de voluntariat; acces mai rapid la oportunități în orașele mari, comparativ cu orașele mici și mediul rural. [...]
Aducerea Sfintei Lumini a fost mutată pe un zbor privat, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , iar distribuția în țară a fost organizată în regim operativ, cu preluare la Otopeni și trimitere către eparhii, potrivit HotNews . Avionul cu delegația patriarhală a aterizat sâmbătă seară, în jurul orei 19.00, pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București. Sfânta Lumină a fost împărțită la aeroport delegaților eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române prezenți, urmând ca, prin protopopiate, centrele eparhiale să o distribuie către fiecare parohie. În cursul serii, Lumina urma să fie primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel. Schimbare de logistică: zbor privat din Tel Aviv Publicația notează că Sfânta Lumină a ajuns în România cu o cursă specială, în Sâmbăta Mare. Site-ul de aviație BoardingPass, citat de HotNews, a relatat că transportul dintre Tel Aviv și București s-a făcut cu un avion privat. BoardingPass a indicat și diferența față de anii anteriori: de această dată ar fi fost folosit un avion deținut de o companie aeriană din Turcia, nu aeronava utilizată în alți ani. Tot BoardingPass a menționat anterior că sâmbătă nu a zburat niciun avion din România spre Israel. Context: conflictul din regiune și planul de rezervă Patriarhia Română a transmis că Sfânta Lumină „s-a pogorât” în Biserica Sfântului Mormânt la ora 14:13 și că arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urma să o aducă pentru a fi oferită delegaților eparhiilor la Otopeni. În același context, HotNews relatează că, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu început la 28 februarie, Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost închisă pentru 40 de zile. Patriarhia a invocat și posibilitatea unei situații de forță majoră, precizând anterior că, dacă aducerea luminii de la Ierusalim nu ar fi fost posibilă, la Catedrala Patriarhală a fost păstrată aprinsă lumină sfântă de anul trecut (plan de rezervă). Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în România a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în 2009. [...]
