Știri
Știri din categoria Societate
Statul a recuperat definitiv 4.600 de hectare de pădure la Nadăș, după o decizie a instanței care închide un litigiu întins pe două decenii, potrivit TVR Info, care o citează pe ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Miza depășește cazul punctual: hotărârea consolidează poziția statului în disputele privind proprietatea publică asupra resurselor naturale și poate deveni un reper pentru alte dosare în care autoritățile invocă retrocedări contestate.
Diana Buzoianu a anunțat că „4.600 de hectare de pădure au fost recuperate definitiv în instanță”, iar pădurea Nadăș „este, din nou, în proprietatea statului”, după „20 de ani de litigii”.
Într-o postare pe Facebook, ministra a legat cazul de un context mai larg al disputelor privind pădurile, invocând „retrocedări dubioase” și „interese de grup”. Ea a susținut că rezultatul a fost obținut prin „o muncă minuțioasă a echipei juridice și a experților de la Romsilva”, care ar fi demonstrat în instanță dreptul statului.
„După 20 de ani de litigii, pădurea Nadăș este, din nou, în proprietatea statului. (…) A fost nevoie de determinare și de o muncă minuțioasă a echipei juridice și a experților de la Romsilva pentru a demonstra, în instanță, că dreptatea este de partea statului.”
Conform informațiilor citate de Agerpres, Ministerul Mediului ar urma să continue verificările „în fiecare caz” în care există suspiciuni de ilegalitate legate de administrarea resurselor naturale.
„Nu ne oprim aici. Protejarea mediului înseamnă, înainte de toate, protejarea proprietății publice împotriva intereselor de grup.”
Recomandate
AGVPS amenință cu o sesizare la CNCD , după ce i-a cerut ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu , să își retragă declarațiile despre gestionarii fondurilor cinegetice, pe motiv că ar afecta imaginea acestei categorii, potrivit Agronet . Reacția vine în contextul în care Buzoianu a vorbit despre intenția de a modifica Legea vânătorii, susținând că actualul cadru ar favoriza menținerea acelorași administratori ai fondurilor cinegetice și nu ar stimula o competiție reală. Ministrul a făcut referire și la un caz din 2024, de pe fondul cinegetic Mărăști (județul Vrancea). Miza: conflict cu potențial de reglementare și litigiu instituțional Președintele executiv al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), Mugurel Drăgănescu , cere scuze publice și susține că exemplul invocat ar fi un caz izolat, care nu poate fi folosit pentru a caracteriza „întreaga categorie” a gestionarilor fondurilor cinegetice. În același timp, el afirmă că asociațiile de vânătoare au investit „sume importante” în administrarea durabilă a faunei și că nu ar trebui asociate cu fapte pentru care anchetele judiciare „nu sunt încă finalizate”. Drăgănescu mai acuză o confuzie între rolul Ministerului Mediului ca administrator al faunei cinegetice și rolul gestionarilor fondurilor de vânătoare, care își desfășoară activitatea pe baza contractelor de gestiune. Acuzații privind întârzieri la ordinele din Legea vânătorii În declarațiile prezentate, conducerea AGVPS reclamă și întârzieri în emiterea unor ordine prevăzute de Legea vânătorii nr. 407/2006, referitoare la: cotele de recoltă pentru speciile de vânat; nivelul de prevenție pentru urs. Potrivit poziției AGVPS, aceste întârzieri ar fi avut consecințe asupra comunităților rurale și asupra fermierilor afectați de atacurile urșilor. Materialul nu include un punct de vedere al Ministerului Mediului pe aceste acuzații. Ce urmează AGVPS solicită retragerea declarațiilor considerate defăimătoare și prezentarea unor scuze publice către gestionarii fondurilor cinegetice și vânătorii din România. În lipsa unei retractări, organizația spune că intenționează să depună o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocând caracterul discriminatoriu al afirmațiilor ministrului interimar. [...]
Garda de Mediu Timiș își apără controalele din Săcălaz, pe fondul presiunii pentru intensificarea verificărilor la depozite ilegale de deșeuri , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a acuzat instituția că ar fi „ratat” o groapă ilegală vizibilă inclusiv pe Google Maps, potrivit Adevărul . Șefa Gărzii de Mediu Timiș, Luci Mușuroi, respinge criticile și susține că, în ultimii cinci ani, instituția a făcut 35 de controale în localitatea Săcălaz, aplicând amenzi și avertismente în valoare totală de 180.000 de lei. Reacția vine după un control la care au participat ministrul interimar și prefectul de Timiș, Paul Finta, în urma căruia a fost descoperit un depozit ilegal de deșeuri. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mușuroi afirmă că, în urma acțiunilor ulterioare controlului comun, proprietarul terenului a fost identificat și ar fi început să concaseze deșeurile pe amplasament, iar instituția va continua verificările până la respectarea măsurilor de conformare. Disputa: eficiența controalelor, nu existența problemei Comisarul-șef contestă ideea că Garda de Mediu ar fi ignorat depozite mari, susținând că acuzația ministrului nu ar fi susținută de „cifre”, ci de „o percepție greșită”. În același timp, Mușuroi pune accent pe măsurile de conformare, în special în zona de salubrizare, despre care spune că au fost îndeplinite. De cealaltă parte, Diana Buzoianu a criticat eficiența controalelor anterioare, afirmând că depozitul ar fi fost vizibil de ani de zile și că, la un control tematic recent, ar fi fost identificate probleme minore, nu „muntele de deșeuri” din apropiere. „Acum trei luni ați făcut un control tematic și ați găsit trei saci de gunoaie, dar nu ați văzut muntele de deșeuri ilegale de la 500 de metri distanță. Din punctul meu de vedere, ați făcut un control ineficient”, a declarat ministrul. Miza operațională: capacitate limitată de control în teritoriu Un element central al răspunsului Gărzii de Mediu Timiș este deficitul de personal. Mușuroi afirmă că instituția funcționează cu 12 inspectori care acoperă peste 90 de localități, descriind condițiile de lucru ca fiind „deosebit de dificile”. În mesaj, conducerea instituției mai susține că nu este subordonată politic și că refuză presiunile politice, indiferent de partid. Schimbul de replici are loc în contextul în care Ministerul Mediului a anunțat intensificarea controalelor privind depozitările ilegale de deșeuri și verificarea modului în care autoritățile locale și instituțiile de control își îndeplinesc atribuțiile. [...]
ANAR spune că folosirea apei din fântâna proprie rămâne gratuită și fără risc penal , iar zvonurile despre „taxe” sau „închisoare” sunt false, potrivit Mediafax . Precizarea vine în contextul unui proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a generat interpretări eronate în spațiul public. Administrația Națională „Apele Române ” arată că cetățenii pot folosi în continuare apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei – băut, udat, adăpatul animalelor – „fără să aibă nevoie de obținerea unui aviz de gospodărire a apelor”, în condițiile prevăzute de Legea apelor . Pragul tehnic invocat de ANAR: 0,2 litri pe secundă Autoritatea precizează că utilizarea este permisă „la liber” dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă, echivalentul a aproximativ: 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră, până la 17,28 metri cubi pe zi (în funcționare continuă). ANAR susține că acest nivel este „considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării”. Ce vizează, de fapt, proiectul de lege Potrivit ANAR, proiectul de lege aflat în dezbatere publică „nu introduce taxe pentru apa utilizată în gospodării și nu transformă folosirea apei din fântâni într-o infracțiune”. Instituția mai afirmă că persoanele fizice care folosesc apa pentru uz casnic nu au de plătit „taxe, tarife, contribuții sau penalități” și nu riscă închisoarea pentru folosirea apei din fântâna proprie. În schimb, proiectul propus de Ministerul Mediului, care transpune o directivă europeană, ar viza „exclusiv faptele grave împotriva mediului” și captările ilegale de apă realizate în scopuri comerciale, cu efecte semnificative asupra resurselor de apă, inclusiv prin deteriorarea calitativă și cantitativă a acestora. [...]
Risc de blocaj în spitale dacă veniturile medicilor scad , avertizează fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete , pe fondul discuțiilor despre salarizare și plata gărzilor, potrivit Mediafax . Rogobete a spus duminică seară, la B1, că diminuarea veniturilor în sistemul medical „creează o stare de pericol” și poate împinge personalul medical să plece în străinătate, în condițiile în care există oferte mai atractive în Europa de Vest. El a dat ca exemplu o posibilă pierdere de „4.000 de lei pe lună” pentru un medic, pe care o consideră anormală. Miza: păstrarea personalului medical și funcționarea spitalelor În intervenția sa, Rogobete a legat riscul unui nou val de plecări de mai multe probleme pe care le enumeră în sistem: legea salarizării, veniturile, „neplata gărzilor” (orele suplimentare din turele de noapte și weekend), „neangajările în spital” și dificultăți structurale mai vechi. „Noi, dacă ne mai jucăm mult cu focul, cu doctorii și cu legea salarizării și cu veniturile lor și cu neplata gărzilor și cu neangajările în spital (...) vom avea al doilea cel mai mare exod al medicilor și revenim la perioada 2014-2015.” El a mai susținut că tensiunile din iulie au dus la declanșarea unei greve generale în sănătate , pe care o descrie ca semnal al unei nemulțumiri profunde, nu ca o revendicare minoră. Contextul invocat: precedentul 2014–2015 și presiunea ofertelor externe Fostul ministru a comparat situația actuală cu perioada 2014–2015, când, potrivit afirmațiilor sale, au existat plecări masive către spitale din străinătate. În argumentația lui, diferențele de venit și condiții de muncă din Vest pot accelera migrația medicilor dacă în România apar tăieri sau întârzieri la plată. Articolul nu oferă date oficiale despre numărul de medici care ar putea pleca sau despre o decizie concretă de reducere a veniturilor; avertismentul este formulat ca risc, în funcție de evoluția politicilor de salarizare și de gestionarea gărzilor și a angajărilor. [...]
Institutul de Lingvistică atrage atenția că forma corectă este „croasant”, nu „croissant” , pe fondul disputei online despre merdenele și patiserii, potrivit Adevărul . Instituția spune că, într-un „duel al patiseriilor”, miza nu ar trebui să devină ortografia și recomandă consultarea dicționarului atunci când apar îndoieli. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti ” a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că, în limba română, produsul de patiserie se scrie „croasant”, iar pluralul este „croasante”, conform DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române). Lingviștii au insistat că împrumutul a fost adaptat și „a primit cetățenie română”, chiar dacă rețeta și referințele culturale rămân franțuzești. „În limba română, produsul cu pricina este croasant, nu croissant. Iar dacă foamea e mare, pluralul este croasante. Așa spune DOOM.” „Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română.” Contextul: de la „unt vs. margarină” la reacții în lanț Intervenția lingviștilor vine după un val de reacții pornit de la ironiile lui Edmond Niculușcă , cofondator al proiectului La Mița Biciclista, la adresa merdenelelor de la patiseria din Piața Amzei și a celor care aleg acest produs. Discuția a escaladat după comparații între merdeneaua cu margarină și produse realizate cu unt, percepute de mulți internauți drept jignitoare. În urma reacțiilor, pe Facebook a fost creat un eveniment intitulat „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, cu îndemnuri ca bucureștenii să cumpere o merdenea „de la Nea Mihai” și să o mănânce în fața clădirii cunoscute. Ulterior, reprezentanții La Mița Biciclista și-au cerut scuze public, admițând că modul de transmitere al mesajului dintr-un videoclip a fost greșit. Ce rămâne după „scandal”: o regulă de limbă, nu o tabără Institutul precizează că nu se pronunță în disputa „unt versus margarină” și nici nu „numără caloriile”, ci „literele”. Mesajul central: indiferent de preferințele culinare sau de tabăra aleasă în polemică, forma recomandată în română este „croasant”, iar pentru nelămuriri soluția este consultarea dicționarului. [...]
Un conflict de imagine declanșat online a readus în prim-plan o afacere locală veche din București , după ce un videoclip cu Nicușor Dan mâncând o merdenea la patiseria lui Nea Mihai din Piața Amzei a redevenit viral pe fondul scandalului recent, potrivit Adevărul . Episodul arată cât de repede se poate transforma o critică publică într-o mobilizare de susținere care influențează direct percepția asupra unui business. Patiseria din Piața Amzei funcționează din 1985 și este descrisă ca un loc cunoscut de mai multe generații de bucureșteni. În imaginile devenite virale, Nicușor Dan, pe atunci candidat la alegerile prezidențiale din 2025, este întrebat dacă merdeneaua e bună și răspunde nonverbal, dând din cap afirmativ, în timp ce continuă să mănânce. Cum a pornit controversa și de ce contează pentru un business local Scandalul a început după ce Edmond Niculușcă, administrator și cofondator al localului La Mița Biciclista , a publicat un videoclip cu comentarii critice la adresa merdenelelor de la Nea Mihai și a clienților care cumpără de acolo. Postarea a generat „sute de reacții”, multe critice la adresa lui Niculușcă, iar o parte dintre comentarii au apărat patiseria ca element de „tradiție culinară” a Bucureștiului. Ulterior, Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că materialul „a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei” și că își asumă greșeala, cerându-i iertare lui Nea Mihai. Reacții publice: de la vedete la politicieni și branduri În spațiul public au apărut reacții din mai multe zone: Actorul Mihai Bendeac a postat o secvență dintr-un sketch mai vechi, legat de o patiserie, pe care a conectat-o ironic la subiect. Loredana Groza a scris că mănâncă merdenele la Nea Mihai „din 86” și a descris patiseria ca un reper care „a hrănit generații”. Dan Teodorescu (Taxi) i-a transmis lui Edmond Niculușcă un mesaj ironic, amestecând referințe în franceză cu subiectul merdenelei. Ciprian Ciucu a comentat că nu își imaginează Bucureștiul fără merdenele, dar că „e loc și pentru croissant”. Deputata PNL Alina Gorghiu a spus că a stat la coadă și a apreciat produsul, adăugând o observație despre „o oră la sală” după. AQUA Carpatica a intervenit cu un mesaj cu tentă ironică, făcând trimitere la disputa „merdenea vs. croissant”. Mesajul lui Nea Mihai: accent pe comunitate, nu pe conflict După valul de susținere, Nea Mihai a transmis un mesaj de mulțumire celor care i-au scris și l-au încurajat, insistând că pentru ei Piața Amzei înseamnă „familie, muncă, oameni și o comunitate” și că nu își doresc „războaie, rivalități sau polemici”, ci respect reciproc. În paralel, articolul trimite și la un material separat despre contextul disputei din Piața Amzei, respectiv patiseria din Piața Amzei , precum și la mesajul lui Nea Mihai după scandal . [...]
