Știri
Știri din categoria Societate
Institutul de Lingvistică atrage atenția că forma corectă este „croasant”, nu „croissant”, pe fondul disputei online despre merdenele și patiserii, potrivit Adevărul. Instituția spune că, într-un „duel al patiseriilor”, miza nu ar trebui să devină ortografia și recomandă consultarea dicționarului atunci când apar îndoieli.
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că, în limba română, produsul de patiserie se scrie „croasant”, iar pluralul este „croasante”, conform DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române). Lingviștii au insistat că împrumutul a fost adaptat și „a primit cetățenie română”, chiar dacă rețeta și referințele culturale rămân franțuzești.
„În limba română, produsul cu pricina este croasant, nu croissant. Iar dacă foamea e mare, pluralul este croasante. Așa spune DOOM.”
„Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română.”
Intervenția lingviștilor vine după un val de reacții pornit de la ironiile lui Edmond Niculușcă, cofondator al proiectului La Mița Biciclista, la adresa merdenelelor de la patiseria din Piața Amzei și a celor care aleg acest produs. Discuția a escaladat după comparații între merdeneaua cu margarină și produse realizate cu unt, percepute de mulți internauți drept jignitoare.
În urma reacțiilor, pe Facebook a fost creat un eveniment intitulat „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, cu îndemnuri ca bucureștenii să cumpere o merdenea „de la Nea Mihai” și să o mănânce în fața clădirii cunoscute. Ulterior, reprezentanții La Mița Biciclista și-au cerut scuze public, admițând că modul de transmitere al mesajului dintr-un videoclip a fost greșit.
Institutul precizează că nu se pronunță în disputa „unt versus margarină” și nici nu „numără caloriile”, ci „literele”. Mesajul central: indiferent de preferințele culinare sau de tabăra aleasă în polemică, forma recomandată în română este „croasant”, iar pentru nelămuriri soluția este consultarea dicționarului.
Recomandate
Un conflict de imagine declanșat online a readus în prim-plan o afacere locală veche din București , după ce un videoclip cu Nicușor Dan mâncând o merdenea la patiseria lui Nea Mihai din Piața Amzei a redevenit viral pe fondul scandalului recent, potrivit Adevărul . Episodul arată cât de repede se poate transforma o critică publică într-o mobilizare de susținere care influențează direct percepția asupra unui business. Patiseria din Piața Amzei funcționează din 1985 și este descrisă ca un loc cunoscut de mai multe generații de bucureșteni. În imaginile devenite virale, Nicușor Dan, pe atunci candidat la alegerile prezidențiale din 2025, este întrebat dacă merdeneaua e bună și răspunde nonverbal, dând din cap afirmativ, în timp ce continuă să mănânce. Cum a pornit controversa și de ce contează pentru un business local Scandalul a început după ce Edmond Niculușcă, administrator și cofondator al localului La Mița Biciclista , a publicat un videoclip cu comentarii critice la adresa merdenelelor de la Nea Mihai și a clienților care cumpără de acolo. Postarea a generat „sute de reacții”, multe critice la adresa lui Niculușcă, iar o parte dintre comentarii au apărat patiseria ca element de „tradiție culinară” a Bucureștiului. Ulterior, Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că materialul „a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei” și că își asumă greșeala, cerându-i iertare lui Nea Mihai. Reacții publice: de la vedete la politicieni și branduri În spațiul public au apărut reacții din mai multe zone: Actorul Mihai Bendeac a postat o secvență dintr-un sketch mai vechi, legat de o patiserie, pe care a conectat-o ironic la subiect. Loredana Groza a scris că mănâncă merdenele la Nea Mihai „din 86” și a descris patiseria ca un reper care „a hrănit generații”. Dan Teodorescu (Taxi) i-a transmis lui Edmond Niculușcă un mesaj ironic, amestecând referințe în franceză cu subiectul merdenelei. Ciprian Ciucu a comentat că nu își imaginează Bucureștiul fără merdenele, dar că „e loc și pentru croissant”. Deputata PNL Alina Gorghiu a spus că a stat la coadă și a apreciat produsul, adăugând o observație despre „o oră la sală” după. AQUA Carpatica a intervenit cu un mesaj cu tentă ironică, făcând trimitere la disputa „merdenea vs. croissant”. Mesajul lui Nea Mihai: accent pe comunitate, nu pe conflict După valul de susținere, Nea Mihai a transmis un mesaj de mulțumire celor care i-au scris și l-au încurajat, insistând că pentru ei Piața Amzei înseamnă „familie, muncă, oameni și o comunitate” și că nu își doresc „războaie, rivalități sau polemici”, ci respect reciproc. În paralel, articolul trimite și la un material separat despre contextul disputei din Piața Amzei, respectiv patiseria din Piața Amzei , precum și la mesajul lui Nea Mihai după scandal . [...]
Un val de solidaritate online a transformat Patiseria Amzei într-un punct de presiune operațională , cu timpi de așteptare de peste o oră și cozi formate încă de dimineață, potrivit Antena 3 . Episodul vine după „scandalul merdenelelor” din ultimele zile, care a amplificat vizibilitatea patiseriei în mediul online. Patiseria a devenit, pentru o parte dintre clienți, un simbol al „micilor afaceri de familie”, iar unii dintre cei prezenți au spus că au venit explicit ca reacție la valul de comentarii apărute pe rețelele sociale. În paralel, proprietarul, cunoscut ca „Nea Mihai”, a transmis primul mesaj de la începutul controverselor, afirmând că nu își dorește „războaie, rivalități sau polemici”. Cozi de peste o oră și cumpărături „de susținere” Antena 3 relatează că unii clienți au așteptat aproape o oră pentru a cumpăra produse, iar alții au indicat timpi de așteptare de aproximativ o jumătate de oră. Într-un caz, un cuplu a spus că a stat circa o oră și jumătate la coadă pentru două merdenele. Printre cei prezenți s-a aflat și influencerul Backpack Your Life, care a cumpărat 15 merdenele, explicând că le duce cadou la o petrecere. Un copil venit cu mama lui a spus că a văzut clipurile de pe TikTok și a vrut să își formeze singur o părere, considerând „urât” ce s-a spus despre patiserie în materialul care a declanșat scandalul. Reacții publice: scuze și intervenții în spațiul public În același context, reprezentantul restaurantului care a generat polemica pe rețelele sociale și-a cerut scuze, spunând că nu se aștepta ca videoclipul să aibă o asemenea turnură. Patiseria a câștigat rapid tracțiune în online, iar, potrivit aceleiași surse, numărul urmăritorilor s-a dublat. Mesajul Loredanei Groza și ecoul politic Cântăreața Loredana Groza a publicat pe Instagram un mesaj de susținere pentru „Nea Mihai”, evocând relația ei de lungă durată cu locul și apreciind rezistența afacerii în timp. Artista i-a transmis și un mesaj direct patronului, spunând că abia așteaptă să treacă din nou prin Amzei „la o merdenea”. În discuție a intervenit și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care a apreciat scuzele lui Edmond Niculușcă, administratorul și co-fondatorul localului La Mița Biciclista , comentând că „nu îmi imaginez Bucureștiul fără merdenele, dar e loc și pentru croissant”. Pentru Patiseria Amzei, efectul imediat al controversei pare să fie o creștere bruscă a cererii, care se vede direct în timpii de așteptare și în aglomerația de la punctul de vânzare, pe fondul unei popularități accelerate în mediul online. [...]
După 6 ani și jumătate de documentare în 13 țări, doi jurnaliști spun că diaspora pleacă din motive concrete de funcționare a statului, nu din „statistici” sau vot. Într-un interviu acordat HotNews , Elena Stancu și Cosmin Bumbuț descriu, pe baza întâlnirilor directe cu comunități românești din Europa, un tablou în care deciziile de plecare sunt legate de corupție, abuz și blocaje sociale, iar instituțiile românești apar absente din efortul de a înțelege fenomenul. Cei doi au urmărit viața românilor din Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Elveția, stând „între câteva zile și 6 luni” lângă familii și comunități. Ei spun că, la un moment dat, au fost contactați de „o agenție care lucra pentru Guvernul Marii Britanii ” pentru a explica „cum trăiesc românii din Anglia”, în timp ce „Guvernul României nu ne-a căutat niciodată”. Ce motive invocă românii pentru plecare, din exemplele culese Interviul pune accent pe motive recurente, ilustrate prin cazuri punctuale: medici care le-au spus că au plecat pentru că nu au vrut „să dea șpagă la angajare”; îngrijitoare („badante”) românce în Italia care preferă viața de acolo „decât să fie bătute acasă, în România”; un român care a încercat să se înscrie în PNL Constanța, a fost luat în derâdere („Ia uite, un rom liberal”), a plecat și a ajuns ulterior consilier local în Newcastle (Marea Britanie). De ce contează: ruptura diaspora–țară și lipsa unei înțelegeri instituționale Interviul este plasat în contextul unei societăți „scindate” între diaspora și țară, dar și în interiorul României. Din relatarea celor doi, miza nu este doar una de percepție publică, ci de capacitate administrativă: dacă statul nu colectează și nu folosește sistematic astfel de informații, rămâne fără feedback real despre cauzele plecării și despre ce ar trebui schimbat pentru a reduce migrația. Materialul se bazează pe „întâlniri cu oameni și în povești de destine”, nu pe statistici, iar concluziile prezentate rămân în această cheie narativă: exemplele indică probleme structurale (corupție la angajare, violență domestică, excludere socială), dar interviul nu oferă date agregate care să cuantifice amploarea fiecărui motiv. [...]
Portugalia a interzis acoperirea integrală a feței în spațiul public , printr-o lege care introduce amenzi și excepții clare, cu efect direct asupra regulilor de identificare și a obligațiilor de conformare în locuri și servicii deschise publicului, potrivit Daily Mail . Președintele Antonio Jose Seguro a promulgat actul normativ promovat de zona politică de dreapta și de extrema dreaptă, justificând măsura prin nevoia de a proteja identitatea umană și comunicarea. În declarația citată de publicație, acesta a spus: „Fața trebuie considerată un element central al identității și comunicării umane.” Legea, descrisă de presa locală drept „ legea burqa ”, a fost adoptată în Parlament în iulie cu voturile coaliției de guvernare de dreapta și ale extremei drepte, în timp ce partidele de stânga au votat împotrivă. Textul interzice purtarea unor articole vestimentare concepute să ascundă fața sau să împiedice identificarea în spații publice și interzice, de asemenea, constrângerea unei persoane să își acopere fața din motive legate de gen, religie, vârstă sau origine. Amenzi și excepții: ce se schimbă în practică Pentru încălcarea legii sunt prevăzute amenzi între 150 și 3.000 de euro (aprox. 750–15.000 lei). Sunt prevăzute excepții pentru situații precum motive de sănătate, profesionale, artistice sau legate de vreme, precum și în anumite spații și contexte: lăcașuri de cult, misiuni diplomatice și avioane. Din perspectivă operațională, cadrul introduce o regulă generală de „față vizibilă” în spațiul public, dar lasă loc unor derogări punctuale, ceea ce poate conta pentru operatori care gestionează accesul publicului (de la instituții la transport și organizatori de evenimente), în măsura în care sunt nevoiți să aplice reguli de identificare. Dispută politică și criticile privind drepturile femeilor Daily Mail notează că măsura este văzută pe scară largă ca vizând femeile musulmane care poartă văl integral. În același timp, activiști pentru drepturi au atras de mult timp atenția că astfel de interdicții pot eroda drepturile femeilor, prin impunerea unor reguli despre cum ar trebui să se îmbrace. Seguro a recunoscut, potrivit sursei, că subiectul are „o mare sensibilitate socială și culturală”. Context regional: discuții similare în Insulele Baleare În paralel, guvernul din Insulele Baleare (Spania) ar lua în calcul o interdicție totală a burkăi și niqabului, inițiativă propusă inițial de Vox și Partidul Popular local, în timp ce mai multe formațiuni de opoziție au votat împotrivă, potrivit aceleiași surse. Daily Mail relatează că Vox a propus inclusiv amenzi de până la 25.000 de lire sterline pentru utilizări repetate sau pentru impunerea purtării asupra minorilor ori a femeilor aflate sub tutelă, precum și pedepse mai dure pentru constrângere — însă aceste elemente țin de dezbaterea din Spania, nu de legea deja promulgată în Portugalia. [...]
Garda Națională de Mediu a închis definitiv un „centru de reabilitare” ilegal și a depus sesizare penală , după ce a găsit animale sălbatice ținute în condiții neconforme și fără autorizație, într-o localitate din județul Dâmbovița, la circa 90 km de București, potrivit HotNews . Cazul ridică o problemă de reglementare și control: un amplasament cu risc pentru public a funcționat în afara cadrului legal, cu animale periculoase. Comisarii anunță că sesizarea penală vizează International Wildlife Foundation , organizație care ar fi construit și operat ilegal un astfel de „centru”. În incintă, inspectorii au descoperit, de-a lungul timpului, lei, tigri și urși ținuți în condiții insalubre. „Astăzi am închis definitiv un centru improvizat care a ținut exemplare de animale sălbatice în condiții mizere, total neconforme. Am îndepărtat un pericol pentru animalele care au fost ținute în spații care nu îndeplineau condițiile minime, de multe ori fără apă și hrană chiar, dar și un pericol pentru oamenii care se întâmpla să viziteze acest amplasament total ilegal.” Ce au constatat comisarii: lipsă de autorizație, condiții improprii și animale ascunse Pe lista faptelor reținute de Garda Națională de Mediu se află: funcționare fără autorizație de mediu; spații insalubre și inadecvate pentru animale; pericol grav pentru vizitatori; animale moarte și ascunse. Publicația notează că, în urma unor controale desfășurate anul trecut, comisarii au găsit un leu mascul adăpostit fără condițiile minime prevăzute de lege și doi pui de tigru lăsați în libertate. Tot atunci, o femelă de babuin era expusă publicului imobilizată în lesă, fără spațiu adecvat, hrană sau apă. Inspectorii au mai descoperit cadavrul unui pui de tigru ascuns într-o ladă frigorifică, iar celălalt pui ar fi fost mutat ilegal într-o clinică, fără notificarea autorităților. Amenzi și dosar penal În total, comisarii au aplicat sancțiuni de 220.000 de lei și au depus o sesizare penală. Potrivit declarației comisarului general Andrei Corlan, intervenția a fost realizată cu implicarea procurorului de caz de la Curtea de Apel Ploiești și cu sprijinul unor parteneri, inclusiv din societatea civilă, pentru a pune animalele în siguranță și a închide amplasamentul. [...]
Într-un an și opt luni, Poliția a sancționat 1.912 șoferi pentru agresivitate în trafic pe baza sesizărilor cetățenilor , transmise prin aplicația e-SAR , potrivit datelor IGPR prezentate de Economica . Miza practică a mecanismului introdus prin OUG 84/2024 este că probele video încărcate de participanții la trafic pot duce la amendă și la suspendarea permisului, fără ca polițistul să fi fost prezent la fața locului. În intervalul 27 octombrie 2024 – 30 iunie 2026, Poliția Rutieră a primit 2.292 de sesizări „corecte și complete” prin e-SAR privind abateri încadrate ca agresivitate în trafic. Dintre acestea, 1.569 au fost înregistrate între 27 octombrie 2024 și 31 decembrie 2025, iar 723 în prima jumătate din 2026. Unde s-au dat cele mai multe sancțiuni Cele mai multe sancțiuni aplicate ca urmare a sesizărilor din e-SAR au fost raportate în: București: 424 sancțiuni Brigada Autostrăzi: 275 Iași: 180 Timiș: 121 Ilfov: 95 Constanța: 84 Cluj: 65 Brașov: 62 Sibiu: 56 Prahova: 51 Argeș: 42 Bacău: 39 Buzău: 34 Dolj: 31 Vâlcea: 27 Neamț: 26 Giurgiu: 26 Galați: 24 Maramureș: 23 Dâmbovița: 22 Ce înseamnă „comportament agresiv” și ce sancțiuni se aplică Lista de comportamente considerate agresive include, între altele: schimbarea repetată a benzilor pentru a depăși un șir de vehicule, „lipirea” de un alt vehicul pentru intimidare, frânarea bruscă fără motiv, folosirea repetată a claxonului sau a luminilor pentru a forța eliberarea benzii, mersul cu spatele pentru intimidare ori derapajul controlat intenționat. Pentru agresivitate în trafic, sancțiunea este de 4–5 puncte de amendă și reținerea permisului pentru 30 de zile , conform OUG 195/2002 (Codul rutier), în forma citată în articol. Economica notează că punctul de amendă a ajuns la 216,25 lei de la 1 iulie 2026 , ca urmare a majorării salariului minim brut; astfel, amenda pentru această abatere se traduce printr-un cost mai mare decât în perioadele anterioare. Cum funcționează e-SAR și ce obligații are cel care reclamă Sesizarea se face online, după crearea unui cont pe platforma MAI, iar utilizatorul completează un formular și încarcă o înregistrare audio-video sau video. În sesizare sunt cerute obligatoriu date de identificare (inclusiv CNP), date de contact, data/ora/locul faptei, declarație pe propria răspundere privind veridicitatea și semnătura, plus un număr de înmatriculare într-un format valid, potrivit ordinului MAI menționat. Un element important al procedurii: după trimitere, sesizarea nu poate fi anulată sau actualizată , iar stadiul soluționării poate fi urmărit în aplicație. Verificarea este făcută de poliția rutieră. Contextul legal: OUG 84/2024 a fost oficializată la 29 iunie 2024 și a creat cadrul prin care șoferii pot fi sancționați pentru agresivitate în trafic pe baza înregistrărilor transmise de alți participanți la trafic; aplicația e-SAR a fost operaționalizată la 27 octombrie 2024. [...]
