Știri
Știri din categoria Societate
Muzeul Satului Bănățean din Timișoara își folosește spațiul ca platformă pentru producători locali, printr-un eveniment care combină degustări și ateliere și care urmărește să împingă publicul spre consum de alimente din zonă și spre turism rural de tip „slow travel”, potrivit Agerpres.
Evenimentul „Banat Brunch de primăvară” are loc duminică, între orele 11:00 și 15:00, la Muzeul Satului Bănățean, în colaborare cu Asociația My Banat. Organizatorii îl descriu ca o invitație de început de sezon, menită să îi apropie pe timișeni de locurile și comunitățile rurale prezentate în cadrul muzeului.
Managerul Muzeului Satului Bănățean, Radu Trifan, spune că parcul etnografic devine „un loc viu”, aducând împreună, în jurul celor 36 de case și gospodării din muzeu, mici producători locali certificați, reprezentanți ai punctelor gastronomice locale (structuri autorizate care oferă mâncare gătită în regim local), meșteri artizani și meșteșugari din județele Timiș, Caraș-Severin și Arad.
„Parcul etnografic devine astfel un loc viu, aducând în jurul celor 36 de case și gospodării din muzeu exact oamenii care dau viață obiceiurilor cotidiene ale Banatului: mici producători locali certificați, reprezentanți ai punctelor gastronomice locale, meșteri artizani și meșteșugari din județele Timiș, Caraș Severin și Arad.”
Evenimentul nu va avea „formula clasică” a unui brunch, dar include elemente de bucătărie regională, iar invitații își vor promova produsele prin ateliere interactive și degustări.
Printre exemplele menționate se numără:
Vor mai participa producători și meșteșugari din localități precum Foeni, Jurești, Sintești, Curtea, Secusigiu, Sânandrei, Otelec și Parța.
Programul începe la ora 11:00 și include tururi ghidate, degustări și ateliere tematice, între care:
La ora 14:00 este programat atelierul de făcut pâine în cuptorul din gospodăria bănățeană, cu Emilia Popa. Organizatorii precizează că toate atelierele sunt gratuite, iar participarea se face pe baza biletului de intrare la muzeu.
În logica evenimentului, miza este dublă: să crească interesul pentru satele din regiune ca opțiune de vacanțe „slow travel” și să întărească ideea consumului de mâncare locală, „a alimentelor care nu călătoresc”, prin contact direct cu producătorii și cu punctele gastronomice locale.
Recomandate
Moreni scoate sălile de jocuri de noroc din oraș de la 31 decembrie, după ce primăria estimează că anual „pleacă” din zonă 9–10 milioane de euro (aprox. 45–50 milioane lei) către păcănele și pariuri , potrivit Economica . Măsura este prezentată de primarul Gabriel Purcaru ca o decizie cu miză economică locală, pe fondul unui impact redus în taxe și beneficii pentru comunitate. Edilul spune că în municipiu funcționează 68 de aparate tip „păcănele”, iar media anuală „a unui aparat” ar fi de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) cheltuiți în sălile de jocuri. Pe acest calcul, ar rezulta 6,8 milioane de euro (aprox. 34 milioane lei) care ies anual din Moreni doar prin aparate, la care se adaugă „peste 2,5 milioane de euro” (aprox. 12,5 milioane lei) din pariuri sportive, din Moreni și localitățile limitrofe. Argumentul economic: bani cheltuiți local, taxe plătite în altă parte Primarul afirmă că activitatea nu ar fi adus beneficii bugetare locale, invocând faptul că firmele care operează sălile au sedii în București, Prahova și Târgoviște, astfel că „nici măcar taxele pentru salarii” nu ar fi fost plătite în Moreni. În același timp, el susține că sălile au generat „numai probleme și deservicii” pentru localitate. Impact operațional: locuri de muncă și o excepție pentru Loteria Română În sălile de jocuri de noroc din Moreni ar lucra 54 de angajați, dintre care 26 ar fi din localitate, potrivit declarațiilor edilului. Primăria a anunțat însă o excepție pentru două locații ale Loteriei Române, dar doar pentru jocul „tradițional” cu bilet „6 din 49”. În aceste puncte, spune primarul, vor fi eliminate pariurile sportive și aparatele tip „păcănele”, iar excepția ar avea ca scop păstrarea a patru locuri de muncă, ocupate de persoane din Moreni, „foarte aproape de vârsta de pensionare”. Când intră în vigoare și ce urmează Decizia de eliminare a sălilor de jocuri de noroc din Moreni ar urma să intre în vigoare la 31 decembrie a acestui an. Primarul motivează termenul prin nevoia de tranziție: angajații să aibă timp să își caute un alt loc de muncă, iar proprietarii spațiilor închiriate să poată găsi chiriași din alte domenii de activitate. [...]
Ministrul Muncii a încetat detașarea șefului ITM București după apariția suspiciunilor de conflict de interese , prin demiterea lui Costel Grojdea, potrivit unui ordin de ministru consultat de G4Media . Decizia îl vizează pe șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă București, instituție care coordonează controalele privind respectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă la nivelul Capitalei. Potrivit articolului, ministrul Muncii, Petre Florin Manole (PSD), a dispus miercuri încetarea detașării lui Grojdea de la Iași la București, ceea ce echivalează cu demiterea din funcția pe care o ocupa în Capitală. De ce contează: credibilitatea controalelor ITM, pusă sub semnul întrebării Cazul a atras atenția după ce Grojdea ar fi venit zilnic la instituție cu un Lamborghini Urus de 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), mașină care, potrivit Mediaflux (citat de G4Media), ar fi fost cumpărată prin leasing de un SRL din Iași. Într-o reacție la postul de televiziune A3, Grojdea a susținut că autoturismul nu îi aparține: „E a unui prieten din Iași. M-a rugat să-i fac revizia la București”. Ce spune articolul despre mașină și legăturile invocate G4Media relatează că bolidul ar aparține unei firme din Iași, SC Nemo Wash SRL, iar leasingul ar fi plătit de o companie care fusese verificată în trecut de Grojdea „de mai multe ori” pe vremea când conducea ITM Iași, fără să fie descoperite nereguli. Mașina ar figura în documentele SC Nemo Wash SRL, firmă deținută de Ovidiu Constantin Stan, descris ca patron al Diamond Ballroom, un restaurant de lux din Iași. Context: numire recentă la București Potrivit sursei, Costel Grojdea a ocupat până recent funcția de șef al ITM Iași, unde ar fi fost promovat „pe linie de partid”. Din aprilie 2026, el a ajuns prin detașare la conducerea ITM București, instituție pe care o coordona de circa șase luni. [...]
ANPIS a aplicat sancțiuni de 282.000 de lei după 745 de controale în asistența socială , iar amploarea măsurilor impuse arată o presiune mai mare de conformare pentru furnizori și autorități locale, potrivit Digi24 . În martie, inspectorii sociali au dispus 914 măsuri de remediere, în urma verificărilor la nivel național. În total, au fost aplicate 41 de amenzi și avertismente, iar valoarea sancțiunilor a ajuns la 282.000 de lei, conform ANPIS. Controalele au vizat respectarea legislației în domeniul serviciilor și beneficiilor de asistență socială. Ce au urmărit controalele ANPIS precizează că obiectivele au inclus verificarea cadrului legal privind furnizarea serviciilor sociale, stabilirea și acordarea beneficiilor de asistență socială și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Verificările au acoperit, între altele, standardele minime de calitate și standardele de cost aplicabile serviciilor sociale, evaluarea furnizorilor pentru acordarea certificatului de acreditare, modul de stabilire și administrare a beneficiilor, precum și accesibilizarea spațiilor și acordarea prestațiilor sociale. Inspectorii au monitorizat și modul de implementare a măsurilor dispuse anterior prin actele de control. Neconformități identificate: standarde, costuri și obligații legale În urma misiunilor, inspectorii au identificat mai multe neconformități față de prevederile legale, inclusiv: funcționarea unor servicii sociale fără respectarea standardelor minime de calitate; stabilirea costului mediu lunar de întreținere fără a ține cont de gradul de dependență al beneficiarilor; menționarea în contracte a unor costuri sub standardul minim de cost; existența unor beneficiari puși sub interdicție în perioada 2016–2018, pentru care măsurile de ocrotire nu au fost reexaminate conform Legii nr. 140/2022. ANPIS mai arată că au fost constatate și probleme precum neasigurarea personalului de specialitate în raportul prevăzut de H.G. nr. 426/2020 , neacordarea alocației de hrană la nivelul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 6/2026 și neaccesibilizarea grupurilor sanitare. Ce urmează ANPIS spune că va continua controalele în teren pentru a verifica respectarea legislației, protejarea drepturilor beneficiarilor și implementarea măsurilor dispuse, în termenele stabilite în procesele-verbale de control. [...]
România atrage tot mai mulți americani care vor să se relocheze, pe fondul interesului în creștere pentru Europa de Est și al avantajelor de cost și siguranță , potrivit Adevărul . Dincolo de percepția publică, fenomenul începe să se vadă și în activitatea firmelor care oferă servicii de relocare, semnalând o cerere mai mare pentru mutarea și stabilirea legală în România. Interesul nu se limitează la destinațiile clasice din Uniunea Europeană (Franța, Italia, Spania, Portugalia). Experții citați de CNN observă o orientare tot mai pronunțată către țări mai puțin frecventate din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, alături de Bulgaria, Slovacia, Polonia, Albania și Estonia. Ce alimentează cererea: costuri, siguranță și acces la cetățenie Un indicator de context este sondajul Gallup din 2025, citat în material, potrivit căruia unul din cinci americani spune că, ideal, ar emigra dacă ar avea ocazia. În același timp, numărul tinerelor care vor să plece ar fi de patru ori mai mare față de un sondaj similar din 2014. În paralel, unele țări foarte populare din vestul Europei își înăspresc reglementările privind imigrația, în timp ce state din Europa de Est ar oferi opțiuni considerate mai atractive, inclusiv stimulente fiscale și condiții mai flexibile pentru obținerea cetățeniei, potrivit experților citați. Semnal operațional: creștere de cinci ori a clienților din SUA pentru o firmă din București Dragoș Poede, director executiv al Door to Romania (companie care sprijină persoane și firme să se relocheze în fostul bloc estic), spune că firma sa din București a văzut în ultimele 18 luni o creștere de cinci ori a numărului de clienți din SUA interesați să se mute: de la aproximativ 200 la circa 1.000, conform declarațiilor pentru CNN preluate de Adevărul. Poede pune interesul pentru România pe factori „de zi cu zi”, precum siguranța în spațiile publice, accesul la sănătate, educația, nivelul taxelor, mediul de afaceri și costul scăzut al vieții. În material se menționează și că unii clienți invocă un sentiment de insecuritate în SUA „din motive politice”. „Ei înțeleg că visul american nu mai este ce a fost.” „Întoarcerea la origini”, un motiv important pentru unii Articolul dă exemplul lui Antoni Scarano, un newyorkez care a revenit în România după ce și-a regăsit familia biologică. În mai 2024, după demersuri pentru acte de identitate, permis de ședere și redobândirea cetățeniei române, s-a mutat împreună cu soția sa într-un sat din județul Sibiu. În același context, Ted Baumann, director pentru diversificare globală la International Living, afirmă că România se numără printre țările care „ies în evidență” la acceptarea revendicărilor de origine, deoarece politicile nu ar impune o limită de generații, iar cererile care vizează străbunici sau generații mai îndepărtate ar fi aprobate în mod obișnuit. De ce contează Pentru România, creșterea interesului se traduce într-un impact operațional imediat: mai multe solicitări pentru servicii de relocare și pentru proceduri administrative (ședere, acte, cetățenie), într-un moment în care competiția între destinații europene se mută și către piețe mai puțin „aglomerate” decât vestul UE. Materialul nu oferă date oficiale agregate despre numărul total de americani relocați în România, ci indică trendul prin sondaje și exemple punctuale din piață. [...]
Aducerea Sfintei Lumini a fost mutată pe un zbor privat, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , iar distribuția în țară a fost organizată în regim operativ, cu preluare la Otopeni și trimitere către eparhii, potrivit HotNews . Avionul cu delegația patriarhală a aterizat sâmbătă seară, în jurul orei 19.00, pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București. Sfânta Lumină a fost împărțită la aeroport delegaților eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române prezenți, urmând ca, prin protopopiate, centrele eparhiale să o distribuie către fiecare parohie. În cursul serii, Lumina urma să fie primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel. Schimbare de logistică: zbor privat din Tel Aviv Publicația notează că Sfânta Lumină a ajuns în România cu o cursă specială, în Sâmbăta Mare. Site-ul de aviație BoardingPass, citat de HotNews, a relatat că transportul dintre Tel Aviv și București s-a făcut cu un avion privat. BoardingPass a indicat și diferența față de anii anteriori: de această dată ar fi fost folosit un avion deținut de o companie aeriană din Turcia, nu aeronava utilizată în alți ani. Tot BoardingPass a menționat anterior că sâmbătă nu a zburat niciun avion din România spre Israel. Context: conflictul din regiune și planul de rezervă Patriarhia Română a transmis că Sfânta Lumină „s-a pogorât” în Biserica Sfântului Mormânt la ora 14:13 și că arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urma să o aducă pentru a fi oferită delegaților eparhiilor la Otopeni. În același context, HotNews relatează că, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu început la 28 februarie, Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost închisă pentru 40 de zile. Patriarhia a invocat și posibilitatea unei situații de forță majoră, precizând anterior că, dacă aducerea luminii de la Ierusalim nu ar fi fost posibilă, la Catedrala Patriarhală a fost păstrată aprinsă lumină sfântă de anul trecut (plan de rezervă). Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în România a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în 2009. [...]
Un concediu neacordat poate deveni o datorie de sute de mii de lire : un tribunal al muncii din Watford a obligat o companie din Marea Britanie să plătească integral 827 de zile de concediu neefectuat, acumulate pe parcursul a 25 de ani, după concedierea angajatului, potrivit libertatea.ro . Decizia contează prin impactul financiar direct asupra angajatorilor care tolerează reportări masive de concediu sau nu gestionează riguros evidența și acordarea zilelor libere. Administratorul imobiliar Mossadek „Moss” Ageli a lucrat pentru Sabtina Limited și a ajuns să acumuleze 827 de zile de concediu nefolosite. Cazul a fost judecat la Watford, iar instanța a reținut existența unei înțelegeri prin care concediile neutilizate puteau fi reportate sau plătite, angajament început din 1998. Cum s-a ajuns la 827 de zile Angajatul s-a alăturat companiei în 1987, inițial ca director general adjunct, apoi director comercial, lucrând din birouri din Londra și Milton Keynes. În perioada 1988–1996, directorii i-ar fi refuzat 200 de zile de concediu, iar din 1996 concediul anual i-a crescut de la 30 la 45 de zile. Potrivit relatării, în lipsa unei „scheme pentru pensii”, el și asistenta sa își păstrau concediile pentru momente de nevoie sau pentru pensionare. În 2001 și 2004, compania i-a plătit câte 15.000 de lire sterline în loc de concediu, cu înțelegerea că nu trebuie să primească bani în fiecare an, deoarece zilele se reportează. Concedierea și nota de plată În mai 2022, consiliul de administrație a fost înlocuit, iar în 2024 noua conducere a decis încetarea contractului și a refuzat plata zilelor acumulate. În martie 2024, angajatul a primit un e-mail în care i se comunica faptul că este concediat pentru abatere gravă, acuzație pe care a contestat-o. Tribunalul a stabilit că a existat un acord ca zilele neutilizate să fie înregistrate și reportate anual și a decis plata a aproximativ 392.000 de lire sterline (aprox. 2,3 milioane lei) pentru concediul acumulat din 1998, plus 105.000 de lire sterline (aprox. 615.000 lei) pentru concediere abuzivă. Instanța a reținut și probleme de procedură în concediere, inclusiv lipsa notificării privind acuzațiile și probele, lipsa posibilității de a se reprezenta la o audiere disciplinară și lipsa dreptului de apel. Contextul companiei Sabtina Ltd este o filială deținută integral de Compania Libiană de Investiții Străine (LAFICO), care este, la rândul ei, o filială a Autorității Libiene pentru Investiții, mai notează aceeași sursă. [...]
