Știri
Știri din categoria Societate
Un concediu neacordat poate deveni o datorie de sute de mii de lire: un tribunal al muncii din Watford a obligat o companie din Marea Britanie să plătească integral 827 de zile de concediu neefectuat, acumulate pe parcursul a 25 de ani, după concedierea angajatului, potrivit libertatea.ro. Decizia contează prin impactul financiar direct asupra angajatorilor care tolerează reportări masive de concediu sau nu gestionează riguros evidența și acordarea zilelor libere.
Administratorul imobiliar Mossadek „Moss” Ageli a lucrat pentru Sabtina Limited și a ajuns să acumuleze 827 de zile de concediu nefolosite. Cazul a fost judecat la Watford, iar instanța a reținut existența unei înțelegeri prin care concediile neutilizate puteau fi reportate sau plătite, angajament început din 1998.
Angajatul s-a alăturat companiei în 1987, inițial ca director general adjunct, apoi director comercial, lucrând din birouri din Londra și Milton Keynes. În perioada 1988–1996, directorii i-ar fi refuzat 200 de zile de concediu, iar din 1996 concediul anual i-a crescut de la 30 la 45 de zile.
Potrivit relatării, în lipsa unei „scheme pentru pensii”, el și asistenta sa își păstrau concediile pentru momente de nevoie sau pentru pensionare. În 2001 și 2004, compania i-a plătit câte 15.000 de lire sterline în loc de concediu, cu înțelegerea că nu trebuie să primească bani în fiecare an, deoarece zilele se reportează.
În mai 2022, consiliul de administrație a fost înlocuit, iar în 2024 noua conducere a decis încetarea contractului și a refuzat plata zilelor acumulate. În martie 2024, angajatul a primit un e-mail în care i se comunica faptul că este concediat pentru abatere gravă, acuzație pe care a contestat-o.
Tribunalul a stabilit că a existat un acord ca zilele neutilizate să fie înregistrate și reportate anual și a decis plata a aproximativ 392.000 de lire sterline (aprox. 2,3 milioane lei) pentru concediul acumulat din 1998, plus 105.000 de lire sterline (aprox. 615.000 lei) pentru concediere abuzivă.
Instanța a reținut și probleme de procedură în concediere, inclusiv lipsa notificării privind acuzațiile și probele, lipsa posibilității de a se reprezenta la o audiere disciplinară și lipsa dreptului de apel.
Sabtina Ltd este o filială deținută integral de Compania Libiană de Investiții Străine (LAFICO), care este, la rândul ei, o filială a Autorității Libiene pentru Investiții, mai notează aceeași sursă.
Recomandate
Peste 1.050 de foști salariați ai Șantierului Naval Mangalia ar urma să primească 5.000 de lei , potrivit Economica.net , care citează un proiect de hotărâre de Guvern și nota de fundamentare aferentă. Proiectul de HG propune instituirea unor ajutoare de urgență finanțate din bugetul alocat Ministerului Muncii, pentru sprijinirea persoanelor afectate de intrarea în faliment a Șantierului Naval Mangalia, din județul Constanța. „Ajutoarele de urgenţă se acordă persoanelor menţionate, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor acestora, în cuantum de 5.000 lei pentru fiecare persoană.” Conform notei de fundamentare, în această situație s-ar afla peste 1.050 de persoane, iar ajutoarele ar urma să fie acordate în limita unei sume totale de 6 milioane de lei. Ajutoarele nominale ar urma să fie aprobate, prin notă, de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau de o persoană desemnată. Documentul mai prevede că sumele individuale ar urma să fie stabilite pe baza unor borderouri întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, avizate de prefectul județului Constanța și de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța. Prin derogare de la normele privind venitul minim de incluziune, pentru acordarea acestor ajutoare nu ar fi necesară completarea unei cereri și nici verificări în teren, iar plata ar putea fi făcută atât în numerar, cât și în cont bancar. Data-limită până la care poate fi solicitată plata ajutoarelor de urgență este 10 decembrie 2026, iar plata ar urma să fie asigurată din bugetul aprobat pe anul 2026 al ministerului, potrivit proiectului. Economica.net notează, citând Agerpres, că Șantierul Naval Mangalia a intrat în procedura de faliment după ce creditorii au respins planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, conform anunțului făcut de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), administratorul judiciar. Decizia deschide calea lichidării și a opririi treptate a activității, cu impact potențial major asupra ocupării și economiei locale, în condițiile în care șantierul este unul dintre cei mai mari angajatori din zonă. Pe 31 martie, Guvernul a aprobat plata salariilor angajaților din Fondul de Garantare pentru o perioadă de șapte luni, ca măsură de limitare a impactului social imediat, însă proiectul arată că aceasta nu acoperă toate consecințele socio-economice ale pierderii locului de muncă. În acest context, documentul invocă necesitatea unei intervenții suplimentare pentru sprijinirea angajaților și a familiilor acestora. [...]
Guvernul vrea să asigure aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în 2026 , prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), potrivit Adevărul , care citează un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că procedurile au fost inițiate după aprobarea bugetului de stat, iar programul este prezentat ca o formă de sprijin pentru pensionari. Ministerul a precizat, într-un comunicat, că durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului este de 12 zile. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. Totodată, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat(ă) în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală. Cel mult 15% din totalul biletelor ar urma să fie acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu și persoanelor din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unități de tratament balnear aflate în proprietatea CNPP, iar restul în alte unități de profil, pe baza contractelor încheiate potrivit legii. Suma totală prevăzută în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 este de 410.000.000 lei. [...]
Un conac de 4,8 milioane de dolari din Texas a fost devastat după o petrecere la care au venit circa 800 de adolescenți , potrivit Adevărul . Proprietatea din Celina, în zona metropolitană Dallas, fusese închiriată prin Airbnb de un chiriaș care ar fi declarat că organizează o reuniune restrânsă, de șapte persoane. Evenimentul a fost promovat pe rețelele de socializare și a atras o mulțime mult mai mare decât cea anunțată inițial. În timpul petrecerii au izbucnit bătăi, au fost distruse bunuri din locuință și s-au tras focuri de armă în interiorul și în exteriorul casei, iar poliția investighează inclusiv aceste focuri, notează publicația. Șeful poliției, Cullison, a declarat pentru Fox 4 că autoritățile au primit apeluri la 911 privind focuri de armă și un raport potrivit căruia la poarta principală s-ar fi aflat „10 bărbați înarmați” care amenințau că vor ucide pe cineva. Potrivit poliției, nimeni nu a fost rănit, deși scena a fost descrisă drept haotică. Poliția a arestat două persoane: un minor, pentru conducere sub influența alcoolului, și o altă persoană care avea un mandat de arestare activ pentru agresiune agravată. Cullison a mai spus că la fața locului au existat agresiuni, amenințări cu moartea și „cearșafuri pătate de sânge”, ceea ce, în evaluarea sa, a creat un risc major pentru participanți. Proprietarul, Kishore Karlapudi, a afirmat că a fost mințit de chiriașii care au făcut rezervarea pe Airbnb. El a descris distrugeri extinse, inclusiv mutarea mobilierului în garaj, scoaterea elementelor de fixare de pe pereți și avarierea insulei de bucătărie, cu blatul de granit spart, despre care spune că s-ar fi deteriorat după ce adolescenții ar fi dansat pe el. [...]
Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară. Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții. Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea: 55% – acțiuni mai degrabă nejustificate 32% – acțiuni justificate 13% – nu știu / nu răspund Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență. Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare. [...]
Aproape jumătate dintre români consideră România o țară nesigură , potrivit Adevărul , care citează „Barometrul Securității Naționale” realizat de INSCOP Research. În același timp, respondenții indică mai des corupția și instabilitatea economică drept amenințări decât un atac militar. Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie 2026 și 3–13 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Din perspectiva securității naționale, 17,9% dintre respondenți au spus că România este „foarte sigură”, 33,2% „mai degrabă sigură”, 27% „mai degrabă nesigură”, iar 19,4% „foarte nesigură”, conform INSCOP. Sociologul Valentin Fulger leagă această împărțire aproape egală de începutul unei erodări a percepției de siguranță, pe fondul mai multor factori invocați în analiza citată de publicație. „Corupția apare ca un fenomen endemic”, susține sociologul Valentin Fulger, potrivit materialului citat, argumentând că aceasta a contribuit la decredibilizarea instituțiilor și la un sentiment de vulnerabilizare politică și economică. În interpretarea sociologului, la această stare contribuie și elemente de context extern și intern: prelungirea războiului din Iran și avertizările Iranului către România în legătură cu folosirea bazelor de către americani, dar și temeri legate de scumpiri la carburanți, cu efecte în lanț asupra prețurilor. Totodată, sunt menționate survolul dronelor la graniță și reacțiile considerate slabe ale autorităților, care ar putea fi interpretate ca vulnerabilități în zona de securitate militară. În privința principalelor pericole indicate de respondenți, sondajul plasează pe primele locuri: corupția (35,3%); dezinformarea și manipularea opiniei publice (19,4%); instabilitatea economică (18,7%); un atac militar sau o agresiune externă (5,8%); influența politică străină (5,3%). Datele mai arată diferențe între grupuri socio-demografice și electorale: România este percepută ca mai sigură mai ales de votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară și locuitori din București și din urbanul mare, în timp ce percepția de nesiguranță este mai prezentă la votanții AUR, femei, persoane peste 60 de ani, cu educație primară și în mediul rural. În planul orientării externe, 76,8% dintre respondenți spun că România ar trebui să se orienteze către Vest (UE, SUA și NATO), în scădere față de decembrie 2024 (87,5%), iar 10,1% indică o orientare către Est (Rusia și China). Sondajul mai arată că 84,4% nu susțin ieșirea din NATO, în timp ce 22,2% spun că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. [...]
Italia permite concediu plătit de urgență pentru îngrijirea animalelor bolnave . Măsura introduce un cadru legal prin care angajații pot lipsi de la serviciu, cu plată, atunci când trebuie să se ocupe de un animal de companie aflat într-o situație medicală urgentă. Decizia are la bază o hotărâre judecătorească din 2017, cunoscută drept „cazul Cucciola”, care a stabilit că îngrijirea urgentă a unui animal de companie poate fi încadrată ca „motiv personal sau familial grav” în sensul legislației muncii, scrie Maltadaily . Pentru a obține acest tip de concediu, angajații trebuie să prezinte un certificat veterinar care confirmă că animalul are nevoie de îngrijire urgentă. Documentul este folosit pentru justificarea absenței de la locul de muncă. Hotărârea este corelată cu legislația italiană de protecție a animalelor. Articolul 727 din Codul Penal italian prevede sancțiuni penale pentru lăsarea unui animal într-o stare de suferință gravă, iar instanțele au interpretat această prevedere ca impunând proprietarilor o responsabilitate de îngrijire inclusiv în caz de boală sau rănire. Organizațiile pentru protecția animalelor au susținut decizia, argumentând că proprietarii nu ar trebui puși în situația de a alege între obligațiile profesionale și îngrijirea unui animal bolnav. În același timp, acestea au cerut ca urgențele medicale ale animalelor de companie să fie tratate similar altor urgențe personale sau familiale. În plan practic, recunoașterea acestui motiv de concediu poate reduce riscul ca angajații să recurgă la absențe nejustificate și clarifică responsabilitățile în relația angajat–angajator atunci când apare o urgență veterinară, condiționată însă de documentația medicală cerută. [...]
