Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul Sănătății spune că șpaga în spitale încă există, deși fenomenul s-ar fi redus față de anii trecuți, potrivit Gândul. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 28 martie 2026, într-un interviu.
Alexandru Rogobete a afirmat că primește mesaje de la pacienți, aparținători și colegi din sistem, inclusiv de la cadre medicale care reclamă faptul că sunt „băgați în aceeași oală” din cauza celor care acceptă bani sau alte foloase.
Ministrul a spus că nu intenționează să ascundă problema și a descris șpaga ca pe un fenomen care „s-a redus mult, dar nu a dispărut”. El a indicat că, în comparație cu situația de acum 10 ani, amploarea ar fi „mult mai jos”.
„Da, este un fenomen şi nu-l voi ascunde (șpaga în spitale -n.r.). Îmi scriu pacienţi, îmi scriu aparţinători, îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi că sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală. Fenomenul s-a redus mult, dar nu a dispărut. Încă există, dar s-a redus mult. Dacă stăm să comparăm cu acum 10 ani de zile, fenomenul este mult mai jos. Dar eu fac apel la instituţiile statului responsabile de monitorizarea şi controlul acestor fenomene să se alăture Ministerului Sănătăţii şi să ne ajute să reducem fenomenul şi mai mult.”
Declarația a fost făcută la Prima TV și este redată de Gândul, care îl citează pe News.ro. În intervenție, Rogobete a cerut sprijinul instituțiilor statului cu atribuții de monitorizare și control pentru a reduce în continuare acest tip de practici.
În același context, Rogobete a mai afirmat că în România curentul antivaccinist ar fi la „cote extrem de mari”, în special pe rețelele de socializare, unde ar exista grupări „antivacciniste” și „antimedicină”, care ar dezinforma.
Ministrul a susținut că Ministerul Sănătății raportează periodic astfel de cazuri și că o parte dintre conținuturile semnalate ar fi fost „date jos” sau blocate, fără a oferi în materialul citat detalii despre platforme, proceduri sau rezultate cuantificabile.
Recomandate
BNS cere reforme rapide ale legislației muncii și protecției sociale, pe fondul riscului ridicat de sărăcie în România, în contextul primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, potrivit Economica . Confederația sindicală spune că strategia europeană „confirmă” o problemă semnalată de ani: în multe state membre, inclusiv România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. BNS leagă scăderea puterii de cumpărare de inflația persistentă și de extinderea formelor atipice de muncă, precum contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară, care ar alimenta „sărăcia în muncă”. Un punct central al documentului european, potrivit BNS, este rolul negocierilor colective: statele cu acoperire ridicată a contractelor colective de muncă ar avea niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest context, confederația cere accelerarea consolidării dialogului social și un rol „real” pentru partenerii sociali în definirea politicilor salariale și sociale. Ce reforme consideră BNS prioritare BNS enumeră un set de măsuri pe care le consideră urgente, cu impact direct asupra pieței muncii și a politicilor sociale: aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat , astfel încât să acopere costurile reale ale unui trai decent; modificarea legislației privind dialogul social, pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă; reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile; extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile; transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, pentru acces la hrană, educație și servicii medicale de calitate. Amendamente propuse: de la internshipuri neplătite la pensii multipilon Confederația afirmă că a elaborat și va transmite amendamente la proiectul de strategie, inclusiv: recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar actori ai dialogului social; introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programe finanțate din fonduri europene; evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie; eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite; implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon. În comunicatul citat, BNS susține că pentru România impactul noii strategii va fi „major”, în condițiile în care țara continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar atingerea obiectivelor europene ar impune reforme „profunde” legislative și instituționale. „Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. (…) România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin , citat în comunicat. [...]
România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]
Traficul de copii rămâne greu de stopat cât timp este profitabil , iar acesta este principalul obstacol în protecția minorilor, a spus ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , la dialogul anual privind Programul-cadru pentru protecția copilului derulat de România și Statele Unite, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi, în cadrul ceremoniei dedicate acestui program de cooperare România–SUA, în care tema traficului de copii a fost legată direct de logica economică a fenomenului: dacă activitatea rămâne rentabilă, presiunea de a o continua nu dispare. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că informațiile publice din material se limitează la contextul evenimentului și la ideea centrală transmisă de ministru. [...]
Românii au mai multă încredere în propriul „filtru” decât în al societății , iar această diferență poate reduce vigilența față de dezinformare, mai ales pe teme sensibile precum securitatea și războiul, potrivit unui barometru Informat.ro – INSCOP Research citat de Agerpres . Datele arată că 22,3% dintre respondenți se declară „foarte siguri” că pot diferenția informațiile reale de cele false în astfel de știri, iar 32,2% „mai degrabă siguri”. În schimb, când e vorba despre capacitatea populației, doar 8,3% sunt „foarte siguri” și 15,7% „mai degrabă siguri”, în timp ce 41,8% sunt „mai degrabă nesiguri” și 24,9% „deloc siguri”. Diferența de percepție: „eu pot, ceilalți nu” Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune această discrepanță pe seama unei „iluzii de control informațional”, în care dezinformarea este văzută mai degrabă ca problema „celorlalți”, nu una personală. „Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional.” Cine se declară mai sigur pe sine și cine are mai puțină încredere Sondajul indică diferențe între grupuri socio-demografice și electorale în ceea ce privește încrederea în propria capacitate de a identifica informații false: Peste medie la încrederea în sine: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Cea mai puțină încredere în propria capacitate: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară. La întrebarea despre capacitatea „oamenilor, în general”, cei mai încrezători peste medie sunt votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cei mai sceptici față de public sunt, într-un procent mai ridicat decât restul populației, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul public. Metodologie Datele au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Primăria Sectorului 4 a scos în față un proiect de parc tematic cu miză de imagine, dar fără detalii despre costuri și calendar , după ce primarul Daniel Băluță a prezentat conceptul „Parcului Prieteniei Româno-Americane «Donald Trump»”, care ar urma să fie amenajat lângă Parcul Tudor Arghezi , potrivit G4Media . Anunțul a fost făcut de Ziua Independenței SUA, iar în material este menționat că informația a fost preluată de Mediafax. Inițiativa este prezentată de edil ca un „simbol al relațiilor” dintre România și Statele Unite, iar parcul ar urma să fie un spațiu tematic în care „educația, recreerea și tehnologia se îmbină”, conform descrierii atribuite arhitecților. Ce ar urma să includă parcul În mesajul publicat pe Facebook, Băluță a indicat că proiectul vizează în special copiii și familiile, cu o componentă de familiarizare cu repere culturale și istorice americane. Sunt menționate explicit: explorarea spațiului și universul NASA; cinematografia (Hollywood); „alte simboluri emblematice ale Americii”. Ce lipsește din anunț și de ce contează Din informațiile prezentate nu reies elemente operaționale esențiale pentru evaluarea proiectului: bugetul, sursa de finanțare, calendarul de execuție sau stadiul administrativ (de exemplu, dacă există o hotărâre de consiliu, o procedură de achiziție sau un termen estimat). În absența acestor date, proiectul rămâne, deocamdată, la nivel de concept și mesaj public. Declarația primarului „Astăzi, când Statele Unite ale Americii aniversează 250 de ani de la Declarația de Independență, avem în fața noastră un proiect care înseamnă prietenie, valori comune și respect între națiuni. Acesta este conceptul viitorului Parc al Prieteniei Româno-Americane «Donald Trump», un spațiu tematic pe care ne dorim să îl realizăm în Sectorul 4”. Primarul a încheiat mesajul cu urarea „La mulți ani, America! Happy Independence Day!”. [...]
Restricțiile de trafic din București se extind după furtuna din noaptea trecută , cu impact direct asupra mobilității pe artere importante, după ce pe Bulevardul Basarabia s-a surpat o porțiune de carosabil și există risc de prăbușire, potrivit Adevărul . Începând cu ora 12:00, circulația este restricționată pe sensul dinspre strada Câmpia Libertății către Bulevardul Nicolae Grigorescu, din cauza degradării unei galerii de termoficare. Primăria Capitalei a transmis: „De la ora 12.00, vor fi restricții de circulație pe Bd. Basarabia, între Str. Câmpia Libertății și Grigorescu, din cauza degradării unei galerii de termoficare” Traficul este deviat pe strada Câmpia Libertății, iar durata restricțiilor urmează să fie stabilită după evaluarea pagubelor și începerea lucrărilor de remediere. Brigada Rutieră recomandă șoferilor să evite zona, să respecte semnalizarea temporară și indicațiile polițiștilor din teren. Efectele furtunii: pagube și blocaje în trafic Primăria Capitalei a prezentat un bilanț intermediar al intervențiilor: în București ar fi căzut aproximativ 70 de litri de apă pe metru pătrat în 10 ore, echivalentul cantității de precipitații dintr-o lună. Furtuna a provocat copaci smulși din rădăcini, acoperișuri desprinse, stâlpi prăbușiți, cabluri electrice avariate și blocaje în trafic. La ora 12:00, restricții erau încă în vigoare și pe Bulevardul Magheru, unde un acoperiș desprins de pe Hotelul Ambasador riscă să cadă pe carosabil. Urmează un nou episod de vreme severă Autoritățile avertizează că riscurile continuă: Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu pentru București, valabil miercuri între orele 15:00 și 06:00. Prognoza indică averse torențiale de 20–40 l/mp (izolat peste 50 l/mp), vijelii cu rafale de 60–80 km/h, descărcări electrice și grindină, iar recomandarea este evitarea deplasărilor neesențiale și prudență în zone cu copaci sau elemente de construcție ce pot fi doborâte de vânt. [...]
