Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
SUA iau în calcul o investigație cu miză de sancțiuni după furtul de 6,3 mld. dolari de la Binance (aprox. 28,4 mld. lei), în condițiile în care administrația americană spune că încearcă să stabilească dacă în spatele atacului s-ar afla hackeri nord-coreeni, potrivit news.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că autoritățile „analizează problema”, întrebat fiind dacă atacul ar trebui atribuit unui grup de hackeri nord-coreeni. Formularea indică faptul că atribuirea oficială nu este încă stabilită.
Binance colaborează cu autorități de aplicare a legii din mai multe țări, inclusiv cu Biroul Federal de Investigații (FBI) și Serviciul Secret al Statelor Unite (USSS), după ce hackerii ar fi furat de pe platformă 6,3 miliarde de dolari, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu situația.
FBI a transmis, într-un comunicat, că este la curent cu incidentul și lucrează cu parteneri din sectorul public și privat pentru a înțelege amploarea activității, a evalua impactul potențial și a coordona măsurile de investigație.
Experți în securitate cibernetică citați de Reuters afirmă că hackeri nord-coreeni s-ar afla „probabil” în spatele furtului și că veniturile obținute din astfel de operațiuni contribuie la finanțarea programelor de înarmare ale Coreei de Nord. Dacă această atribuire va fi confirmată de autorități, cazul poate alimenta presiunea de reglementare și măsuri de conformitate mai dure în ecosistemul cripto.
În paralel, firmele de investigații blockchain TRM Labs și Chainalysis atribuie jaful unui grup nord-coreean cunoscut sub numele „TraderTraitor”, denumire folosită într-o avertizare comună din 2022 emisă de FBI, CISA și Trezoreria SUA. Avertizarea descria utilizarea de programe malware și alte metode pentru a viza dezvoltatori de software și personal IT din companii de criptomonede.
În acest moment, SUA spun doar că „analizează” responsabilitatea, fără o concluzie oficială. Următorul pas relevant pentru piață este dacă investigația va produce o atribuire formală și, implicit, măsuri asociate (investigații extinse, acțiuni de aplicare a legii și posibile consecințe de reglementare).
Recomandate
Binance spune că a acoperit deja circa 80% din pierderea de 6,3 miliarde de dolari (aprox. 28,4 miliarde lei) după compromiterea unor portofele și retrageri neautorizate, iar restul îl cumpără din piață și prin tranzacții extrabursiere (OTC), potrivit Profit . Miza imediată pentru utilizatori este continuitatea operațională: compania afirmă că va compensa integral pierderile și că lucrează la reluarea retragerilor. Binance afirmă că portofelele i-au fost compromise, iar atacatorii au furat active token în valoare de aproximativ 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei). Compania susține că a alocat peste 6,34 miliarde dolari din fonduri proprii pentru a gestiona incidentul, din care 5 miliarde dolari sunt deja deținute în aceleași tipuri de active afectate (de exemplu USDC, USDT, BTC, ETH, BNB), ceea ce ar acoperi aproximativ 80% din cantitatea afectată. Cum încearcă Binance să limiteze pierderile și să recupereze fondurile În primele 24 de ore de la identificarea incidentului, compania spune că a luat măsuri de limitare a riscului și de întărire a controalelor, inclusiv revocarea autorizațiilor afectate și implementarea unor controale suplimentare pentru a preveni activități neautorizate. Pe partea de recuperare, Binance afirmă că lucrează cu forțele de ordine, firme specializate în analiză blockchain, emitenți de active și parteneri din industrie pentru urmărirea și înghețarea fondurilor. Potrivit companiei, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost „înghețate la lanț” până în prezent, iar alte eforturi de recuperare ar urma să continue. Separat, Tether și Circle ar fi înghețat împreună 1,79 miliarde de dolari în USDT și USDC care erau transferate din portofelele Binance, conform informațiilor redate de Profit. Ce spune compania despre cauza incidentului și ce urmează Investigația internă inițială ar fi indicat posibilitatea implicării unui laptop compromis, însă ulterior ar fi fost identificate „puncte suplimentare de încălcare”. În acest stadiu, Binance afirmă că nu a găsit dovezi că ar fi fost compromise cheile private ale portofelului, iar ancheta rămâne în desfășurare. Operațional, compania spune că urmărește reluarea retragerilor în aproximativ 34 de ore, condiționat de finalizarea controalelor de securitate, cu o repornire etapizată. Totodată, Binance afirmă că va face o revizuire completă a securității și va publica un raport tehnic detaliat, iar în aproximativ 48 de ore ar urma să comunice constatări tehnice suplimentare, după verificare și dacă divulgarea nu afectează investigația. În paralel, compania indică drept obiectiv verificarea publică a fondurilor utilizatorilor prin mecanismul de „Dovadă a Rezervelor” (Proof of Reserves), adică o metodă prin care o platformă încearcă să demonstreze că deține active suficiente pentru a acoperi soldurile clienților. Context: dimensiunea atacului și reacția pieței Profit notează că incidentul „se conturează” drept cel mai mare atac cibernetic din istoria pieței activelor digitale, depășind atacul de 1,5 miliarde de dolari asupra Bybit din 2025 . Companiile TRM Labs și Chainalysis ar fi atribuit atacul unei echipe de atacatori din Coreea de Nord, cunoscută drept TraderTraitor, potrivit BBC, menționează publicația. În același timp, Bitcoin se tranzacționa la aproximativ 78.030 de dolari (aprox. 351.000 lei), în scădere cu 2,4% în ultimele 24 de ore și cu 4,6% în ultimele șapte zile, conform datelor citate. [...]
Un atac de tip DDoS a provocat probabil întreruperi de internet în Coreea de Nord , blocând timp de circa 32 de ore accesul la zeci de site-uri oficiale, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o analiză a companiei americane de monitorizare a rețelelor Kentik . Analiza Kentik indică mai multe valuri de trafic care au venit simultan din două țări și au coincis cu momentul în care site-urile nord-coreene au început să cadă. Doug Madory, director de analiză a internetului la Kentik, a declarat pentru Reuters că vârfurile de trafic au început marți, în jurul orei 11:00 (ora locală), și că „este cu siguranță un atac DDoS (Distributed Denial-of-Service)”, adică o supraîncărcare intenționată a serverelor printr-un volum foarte mare de cereri. Totuși, datele analizate nu indică identitatea autorilor, iar Kentik a evaluat doar o parte din traficul direcționat către Coreea de Nord, ceea ce limitează concluziile privind originea exactă și amploarea atacului. Ce a fost afectat Întreruperile au vizat peste 40 de site-uri oficiale care folosesc domeniul național „.kp”, inclusiv paginile Ministerului Afacerilor Externe și ale agenției de presă de stat KCNA, potrivit presei sud-coreene citate în material. Ipoteze alternative și ce nu pare să fie cauza Presa sud-coreeană a menționat și o posibilă explicație non-cibernetică: experți în securitate au indicat că o alimentare instabilă cu energie electrică ar fi putut contribui la problemele de funcționare. În același timp, căderile din Coreea de Nord „nu par” să fie legate de problemele globale apărute ulterior în săptămână, generate de dezvăluirea unor vulnerabilități în limbajul de programare PHP, potrivit informațiilor din analiză. Context: nu este un incident izolat Rețeaua de internet a Coreei de Nord, strict controlată, a mai fost paralizată și în trecut. Un exemplu menționat este finalul anului 2014, când țara a avut o întrerupere completă de câteva ore, pe fondul tensiunilor legate de o comedie a Sony Pictures despre asasinarea fictivă a liderului Kim Jong Un. [...]
Amenințările Iranului privind cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz ridică un risc operațional direct pentru conectivitatea de date și pentru fluxurile comerciale digitale din regiune, într-un context de escaladare militară început în februarie, potrivit Tom's Hardware . Generalul Hossein Mohebbi, purtător de cuvânt al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a declarat la un eveniment din această săptămână că mai multe cabluri submarine de fibră optică din zonă ar fi „ținte noi legitime” pentru atacuri viitoare, relatează The Telegraph . În aceeași relatare, Mohebbi susține că „șapte cabluri mari” trec pe sub Strâmtoarea Hormuz și că „toate datele de internet și comerciale” ar trece prin acestea. De ce contează pentru companii: un punct de vulnerabilitate pentru date și operațiuni Dincolo de dimensiunea militară, mesajul IRGC indică o posibilă extindere a conflictului către infrastructura critică de comunicații. În termeni practici, cablurile submarine sunt coloana vertebrală a traficului internațional de date, iar o întrerupere în Strâmtoarea Hormuz ar putea afecta conectivitatea și continuitatea operațiunilor pentru companii care depind de transferuri de date transfrontaliere (servicii digitale, plăți, logistică, comunicații corporative). Sursa nu oferă detalii tehnice sau un calendar privind un atac, iar afirmațiile despre volumul de trafic („toate datele”) nu sunt însoțite de date independente în textul citat. Ce semnal transmite IRGC: represalii dacă infrastructura Iranului este lovită Separat, un alt general IRGC, Yadollah Javani, adjunct politic al organizației, ar fi sugerat că, dacă infrastructura iraniană este atacată, Iranul ar răspunde prin atacarea cablurilor, potrivit unor comentarii relatate de Iran International . În acest stadiu, informația rămâne la nivel de amenințare și condiționare, însă include explicit infrastructura de telecomunicații ca posibilă țintă, ceea ce crește riscul perceput pentru operatori și pentru companiile cu expunere operațională în regiune. [...]
Aproximativ 421.000 de e-mailuri atribuite AfD ar fi ajuns online după un atac cibernetic , un incident care ridică riscuri operaționale pentru organizații ce își externalizează infrastructura de găzduire și gestionează volume mari de corespondență internă, potrivit G4Media . Atacul ar fi vizat infrastructura de găzduire a partidului german Alternativa pentru Germania (AfD) și ar fi dus la copierea ilegală a unor mesaje din mai multe conturi de e-mail. Publicația germană Bild susține că aproximativ 421.000 de e-mailuri au apărut online, însă autenticitatea datelor nu a fost confirmată. Un purtător de cuvânt al AfD a confirmat pentru Die Zeit că partidul a fost ținta unui atac cibernetic în septembrie 2026 și că persoane necunoscute au copiat ilegal părți din câteva conturi de e-mail. Acesta a mai spus că majoritatea conturilor vizate nu mai fuseseră folosite de ani de zile și că adresele de e-mail actuale ale conducerii federale nu au fost afectate. Ce se știe despre scurgerea de date și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor publicate de Bild, autorii presupusei scurgeri de date afirmă că mesajele provin din zece conturi de e-mail. Printre conturile vizate s-ar afla unul asociat cu Alexander Gauland , fost lider al AfD, precum și un alt cont pe care partidul l-ar fi indicat anterior drept punct de contact pentru sediul său federal. În acest stadiu, nu este clar dacă toate mesajele publicate sunt autentice și nici dacă volumul de date prezentat de autori corespunde realității. Răspunsul AfD și pașii următori Purtătorul de cuvânt al partidului a declarat că atacul a fost detectat și oprit într-un interval scurt de timp, iar ulterior persoanele ale căror conturi au fost vizate au fost informate. Investigația este în curs, iar circumstanțele exacte ale atacului și amploarea scurgerii de date nu au fost stabilite definitiv. Până la clarificarea incidentului, autenticitatea și proveniența tuturor datelor publicate rămân incerte. [...]
Compromiterea unui cont de e-mail al unei filiale CDU a dus la trimiterea a mii de mesaje de phishing către instituții și contacte cu roluri de securitate , inclusiv către cancelarul german Friedrich Merz , potrivit Agerpres , care citează dpa. Atacul a vizat contul de e-mail al filialei Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din orașul Heilbronn. Conform unui purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn, mesajul a fost trimis către aproximativ 6.500 de contacte, „multe dintre ele având roluri legate de securitate”. „Știm, de exemplu, că un astfel de mesaj a ajuns și la cancelarul federal”, a declarat pentru dpa un purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn. Ce conținea mesajul și cum tratează autoritățile cazul Mesajul – ajuns inclusiv la redacția dpa – includea un link prezentat ca invitație la un eveniment la care ar fi urmat să participe „personalități importante”. Poliția tratează cazul ca pe o tentativă de phishing, adică o încercare de a obține date sensibile (de exemplu parole sau date bancare) prin mesaje false care îi determină pe destinatari să reacționeze. De ce contează: risc operațional pentru instituții și rețele cu rol de securitate Dincolo de ținta cu vizibilitate politică, elementul cu impact operațional este amploarea listei de destinatari și profilul acesteia: mii de contacte, inclusiv din departamente guvernamentale și persoane cu atribuții legate de securitate. În astfel de situații, un singur click pe un link malițios poate deschide calea către compromiterea altor conturi sau sisteme, prin furt de credențiale (date de autentificare), chiar dacă sursa nu precizează dacă au existat victime sau pagube. Autoritățile nu au comunicat, în informațiile citate, dacă mesajele au dus la acces neautorizat suplimentar sau la scurgeri de date; investigația este în curs. [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
