Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
SRI justifică atribuirea directă a unui acord-cadru de aproape 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) către Digi pentru o platformă de inteligență artificială în securitate cibernetică, invocând proceduri accelerate permise de noile reguli SAFE, potrivit HotNews.
Acordul vizează proiectul OCCULT-AI și, conform răspunsului transmis publicației, are ca obiect „dezvoltarea unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor locale de tip Large Language Model (LLM) specializate în domeniul securității cibernetice” și crearea unui laborator de testare pentru astfel de modele. Pe înțelesul publicului, LLM este tipul de tehnologie din spatele unor produse precum ChatGPT, Claude sau Gemini, iar rularea „locală” (pe servere proprii) reduce riscul ca datele analizate să fie trimise către furnizori externi și poate funcționa și fără internet.
SRI precizează că acordul-cadru are o durată de 48 de luni și stabilește condițiile generale, urmând ca activitățile să fie derulate etapizat. Instituția mai spune că suma comunicată public reprezintă valoarea maximă a acordului-cadru, iar implementarea se face în limitele contractuale și ale obiectivelor asumate prin Instrumentul SAFE.
În descrierea proiectului, SRI indică și un caracter „dual” al capabilităților dezvoltate: utilizare atât în scopuri de securitate și apărare, cât și pentru aplicații civile. Concret, soluțiile ar urma să fie folosite pentru protejarea infrastructurilor și sistemelor informatice relevante pentru securitatea națională, dar și pentru creșterea securității cibernetice a serviciilor publice digitale și a infrastructurilor critice.
Punctul sensibil rămâne procedura: SRI explică faptul că a atribuit acordul-cadru prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”, susținând că legislația permite această abordare pentru achiziții din domeniul apărării și securității, în contextul SAFE.
Instituția invocă, între altele, Articolul 19 din regulamentul european SAFE și ordonanța românească de aplicare (OUG 62/2025), precum și prevederi din Directiva 2009/81/CE și OUG 114/2011. SRI mai arată că a fost solicitată aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurilor, iar pe 13 mai 2026 comisiile de specialitate au aprobat demararea achiziției.
„Procedura de achiziție utilizată pentru atribuirea acordului-cadru – negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – s-a derulat în baza art. 28 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2009/81/CE (...)”, arată SRI în răspunsul redat de HotNews.
Deși HotNews a întrebat explicit de ce a fost ales Digi și nu un alt operator (precum Vodafone sau Orange, unde statul român este acționar cu 20%), SRI nu a oferit un răspuns pe această temă, limitându-se la justificarea cadrului legal și a pașilor de aprobare.
În context, publicația amintește că Orange a transmis anterior că a aflat din presă despre contract, deși compania susține că are „peste 3.000 de experți”.
Documentul SRI transmis în Parlament și consultat de HotNews indică trei proiecte SAFE cu o valoare estimată totală de 462 milioane euro, dintre care OCCULT-AI este cel mai mare, la 200 milioane euro. Celelalte două proiecte sunt „Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis” (130 milioane euro) și „Helicopters” (132 milioane euro), potrivit documentului și unei relatări Agerpres.
Pentru proiectul OCCULT-AI, miza economică și de reglementare este dublă: pe de o parte, dimensiunea acordului-cadru și durata de patru ani, pe de altă parte, folosirea procedurilor accelerate SAFE, care reduc transparența tipică unei licitații deschise, dar sunt prezentate ca instrument pentru achiziții rapide în domenii strategice. Documentul SRI consultat de HotNews este disponibil aici, iar prima reacție publică a instituției din 4 iunie 2026 poate fi consultată pe site-ul SRI, aici.
Recomandate
Ordinul SUA de a bloca accesul la Mythos nu s-a aplicat uniform , iar o parte dintre organizațiile selectate de Anthropic pentru testarea modelului au rămas conectate la o versiune „preview”, deși alte variante au fost oprite în baza unei directive de export, potrivit The Next Web . Miza este una de reglementare și guvernanță: decizia guvernului american a vizat suspendarea accesului pentru „cetățeni străini” invocând motive de securitate națională, însă, în practică, unele entități au păstrat accesul la Mythos Preview , ceea ce ridică întrebări despre cine controlează efectiv utilizarea unui instrument de securitate cu potențial „dublă utilizare” (atât defensiv, cât și ofensiv). Ce este Mythos Preview și de ce contează Anthropic a limitat Mythos Preview la aproximativ 200 de organizații, inclusiv guvernul SUA, prin programul Glasswing, după ce modelul a demonstrat o capacitate neobișnuită: identificarea a mii de vulnerabilități software. O versiune mai puțin puternică a fost disponibilizată mai larg, dar a fost ulterior dezactivată când Departamentul Comerțului a cerut suspendarea accesului pentru toți cetățenii străini. Diferența dintre „preview” și versiunile oprite este esențială: unele organizații au rămas cu acces la varianta avansată, chiar în timp ce restul accesului a fost restricționat. Cine a rămas cu acces și cine a fost scos Două companii au confirmat pentru Bloomberg că încă au acces la Mythos Preview: Dragos (companie de securitate cibernetică industrială, la care Accenture ar urma să achiziționeze o participație majoritară, conform articolului) Cisco Systems În schimb, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), invitată anterior să se alăture programului Glasswing înainte de blocajul impus de Washington, a fost informată că nu va mai primi acces. Publicația notează că această decizie inversează o înțelegere discutată într-o întâlnire cu doar câteva zile înainte și sugerează că, „pentru moment”, o agenție europeană nu poate fi compatibilizată cu ordinul de export al SUA. Discreția rămasă la companie, în „spațiul” lăsat de directivă Articolul indică faptul că ordinul de export vizează cetățenii străini, dar nu pare să stabilească explicit, organizație cu organizație, cine dintre membrii existenți ai Glasswing își păstrează accesul la versiunea preview. Consecința practică este că Anthropic ajunge să facă evaluări de la caz la caz privind accesul la unul dintre cele mai capabile modele orientate spre securitate. Publicația subliniază că Anthropic nu a detaliat criteriile după care decide accesul, iar situația rămâne fluidă. Cert este că oprirea nu a fost totală, „supraviețuitorii” sunt concentrați în zona utilizatorilor americani din securitate defensivă, iar prima organizație europeană invitată a ajuns și prima exclusă. [...]
Identificarea sateliților ruși ca sursă a întreruperilor GPS din Europa schimbă riscul operațional pentru infrastructuri critice , pentru că mută bruiajul din zona locală (nave, vehicule) în spațiu, cu potențial de acoperire continentală, potrivit Focus . În ultimii ani, Europa a înregistrat întreruperi scurte ale comunicațiilor cu sateliții – de fiecare dată sub 10 secunde –, dar suficient de frecvente încât să devină un tipar. Între Islanda și Italia, respectiv între Norvegia și Spania, au fost contabilizate 75 de astfel de episoade din 2019. O echipă de cercetători de la Universitatea Texas a analizat cazurile și a concluzionat că perturbările vin de pe orbită, de la sateliți ruși. Conform coordonatorului proiectului, Todd Humphreys, ar fi vorba despre șase sateliți ruși, a căror misiune oficială este avertizarea timpurie a Rusiei privind rachete balistice și atacuri nucleare. Ce se știe și ce rămâne neclar despre atribuirea incidentelor Cu ajutorul unor colegi din Spania, cercetătorii au calculat care sateliți ar putea fi responsabili și au ajuns la „ Kosmos 2546 ”, parte a sistemului rusesc de avertizare timpurie. Din cele 75 de perturbări, trei au putut fi atribuite direct acestui grup de sateliți, în timp ce pentru restul incidentelor datele au fost considerate insuficiente pentru o atribuire fermă. În același timp, echipa susține că a putut demonstra un element de context constant: la fiecare impuls de bruiaj exista cel puțin un satelit de avertizare timpurie deasupra zonei afectate. De ce contează pentru economie și operațiuni: GPS ca „utilitate” critică Până acum, episoadele nu ar fi produs pagube majore, deoarece sateliții moderni pot compensa tehnic întreruperile foarte scurte. Riscul rămâne însă relevant, deoarece GPS este o componentă de bază pentru funcționarea economiilor moderne, inclusiv dincolo de navigația pentru consumatori. În material sunt menționate utilizări operaționale precum: coordonarea intervențiilor de urgență (ambulanță, poliție, pompieri); sincronizarea rețelelor electrice și a rețelelor radio. „Revoluția” în războiul electronic: bruiaj din spațiu, nu de la sol Un punct-cheie este schimbarea de paradigmă: tradițional, bruiajul era realizat cu emițătoare de pe nave sau vehicule, cu rază limitată și, de regulă, cu necesitatea unui contact vizual cu ținta. În schimb, un emițător aflat în spațiu ar putea extinde masiv aria de acțiune. Și intenția rămâne neclară. Articolul notează că nu este sigur dacă sateliții ruși bruiază deliberat comunicațiile europene; cercetătorul Richard Bowden indică și posibilitatea ca întreruperile să fie efectul unor mesaje scurte transmise de sateliții ruși. În aceeași logică, publicația austriacă Der Standard (citată de Focus) arată că sateliții de avertizare timpurie sunt esențiali pentru Rusia și, în mod obișnuit, nu li se adaugă „sarcini secundare”. În orice scenariu, concluzia operațională rămâne: sateliții care pot genera astfel de perturbări deschid opțiuni noi pentru războiul hibrid, iar Humphreys vorbește despre o „escaladare masivă” a conflictului de fond din zona războiului electronic. Potrivit șefului Royal Institute of Navigation din Londra, un bruiaj din spațiu ar putea, teoretic, „în fiecare zi să perturbe țintit un întreg continent”, ceea ce ar ridica amenințarea la un alt nivel. [...]
Un nou exploit „nepatchabil” din BootROM poate forța rularea de cod pe dispozitive Apple cu cipuri A12 și A13 , ceea ce ridică un risc operațional persistent pentru organizațiile care folosesc astfel de terminale și nu le pot scoate rapid din uz, potrivit 9to5Mac . Vulnerabilitatea, numită „usbliter8”, permite execuție arbitrară de cod pe dispozitive aflate în modul DFU (Device Firmware Update), iar fiind la nivel de BootROM (cod de pornire în hardware), nu poate fi remediată prin actualizări software. Ce înseamnă „nepatchabil” și de ce contează pentru companii Cercetătorii de la Paradigm Shift descriu usbliter8 ca un exploit care „folosește atât un bug hardware în controlerul USB, cât și o problemă de configurare în firmware”, ceea ce îl face imposibil de „peticit” prin update-uri. Practic, pentru flotele de dispozitive (telefoane, tablete, ceasuri) aflate încă în ciclul de utilizare, asta înseamnă că riscul nu dispare odată cu un update iOS/watchOS, ci rămâne atașat generațiilor de hardware afectate. Echipa Paradigm Shift spune că a lucrat cu Apple Product Security înainte de publicare pentru coordonarea dezvăluirii și a mulțumit echipei Apple pentru cooperare. Ce dispozitive sunt vizate Conform descrierii, bug-ul afectează SoC-urile (cipurile) Apple A12, S4, S5 și A13. Deși autorii menționează explicit iPhone în materialul tehnic, lista de dispozitive care folosesc aceste cipuri include: A12: iPhone XR, iPhone XS/XS Max, iPad Air 3, iPad mini 5, iPad 8, Apple TV 4K (generația a doua) S4: Apple Watch Series 4 S5: Apple Watch Series 5, Apple Watch SE (generația 1), HomePod mini A13: iPhone 11/11 Pro/11 Pro Max, iPhone SE (generația a doua), iPad 9, Studio Display Cercetătorii adaugă că suport tehnic pentru A12X/Z „este posibil”, dar „nu este implementat în prezent”, ceea ce ar putea extinde aria către iPad Pro din 2018 și 2020. Cum funcționează atacul și care sunt limitele lui Mecanismul descris: atacatorul trimite date special construite către dispozitiv prin USB, în timp ce acesta este în mod DFU , „derutând” controlerul USB și determinându-l să scrie date în zona greșită de memorie. Rezultatul este control asupra procesului de pornire: atacatorul poate rula cod înainte ca iOS să se încarce, poate ocoli verificări de semnătură și poate porni software de sistem modificat. O limitare importantă menționată de autori: exploitul nu compromite direct Secure Enclave (componenta care protejează chei criptografice și date sensibile), ceea ce înseamnă că parolele și datele criptate ale utilizatorilor „rămân sigure” în practică. Totuși, echipa avertizează că, deși nu afectează Secure Enclave în sine, poate „deschide vectori de atac mai largi” care să ducă la compromiterea acesteia. Ce măsuri rămân disponibile Pentru că este un exploit „nepatchabil”, cercetătorii indică drept cea mai eficientă măsură migrarea către hardware mai nou . În termeni operaționali, asta poate însemna accelerarea planurilor de înlocuire pentru dispozitivele din generațiile A12/A13 (și cele cu S4/S5), mai ales în medii unde există risc de acces fizic la terminale. În paralel, Paradigm Shift a publicat și un „proof of concept” pe GitHub (proiect demonstrativ), care a strâns peste 280 de „stars” în câteva ore, semnal că zona va fi urmărită îndeaproape de comunitatea de securitate — și, potențial, de dezvoltatorii de instrumente de tip jailbreak. Contextual, 9to5Mac amintește că exploitul nu afectează A11 sau mai vechi, unde există deja un alt exploit BootROM „nepatchabil”, cunoscut ca „checkm8”. [...]
Apple a început să distribuie un update de firmware pentru Beats Studio Buds care închide o vulnerabilitate Bluetooth ce ar fi putut permite ascultarea prin microfoane , potrivit BGR . Actualizarea a început pe 16 iunie și duce firmware-ul la versiunea 1B211. Vulnerabilitatea este identificată ca CVE-2025-20701 și este legată de un kit software (SDK) Bluetooth audio al Airoha, nu de un cod dezvoltat integral de Apple. Conform articolului, Beats Studio Buds folosesc cipul MT2821A, un cip Bluetooth cu consum redus dezvoltat de Airoha (companie deținută de MediaTek), ceea ce explică expunerea la această problemă. Ce permitea vulnerabilitatea și în ce condiții CVE-2025-20701 ar putea fi exploatată atunci când căștile nu sunt deja asociate (paired) și caută activ dispozitive pentru asociere. Pentru ca atacul să funcționeze, atacatorul ar trebui să fie în raza Bluetooth. Cercetătorii de la compania de securitate cibernetică ERNW au descoperit problema, iar cazul a fost raportat inițial în iunie 2025, cu detalii suplimentare făcute publice în decembrie, notează materialul. Într-un articol citat de BGR, Bleeping Computer arată că vulnerabilitatea poate permite conectarea la căștile victimei fără consimțământ și stabilirea unor conexiuni audio bidirecționale, care pot fi folosite pentru: a asculta sunetul captat de microfoanele căștilor; a trimite audio pentru redare (și alte acțiuni, potrivit descrierii cercetătorilor). Aceiași cercetători au catalogat vulnerabilitatea drept „necritică” și au precizat că ar necesita abilități tehnice avansate pentru realizarea conexiunii neautorizate, conform relatării Bleeping Computer preluate de BGR. Impact mai larg: nu doar Apple, ci și alte branduri BGR subliniază că Beats Studio Buds nu sunt singurele afectate: ar exista și alte modele de căști de la Sony, Bose, JBL, Marshall, Jabra și alți producători care folosesc același cip și ar fi vizate de aceeași clasă de problemă, iar „multe” ar fi fost deja remediate. În paralel, Apple a lansat firmware 8B41 pentru AirPods Pro 2 și AirPods Pro 3 , însă acesta nu include corecția pentru CVE-2025-20701, deoarece aceste modele folosesc cip audio proprietar Apple, nu platforma Airoha menționată în cazul Beats Studio Buds. Cum se face actualizarea și cum verifici versiunea Actualizarea de firmware pentru Beats Studio Buds se livrează automat când căștile sunt: asociate activ cu un dispozitiv Apple (de exemplu iPhone sau Mac), la încărcat sau complet încărcate, puse în carcasă, cu capacul închis. Procesul poate dura până la 30 de minute, în funcție de conexiunea la internet. Pentru utilizatorii de Android, BGR indică actualizarea prin aplicația Beats: căștile trebuie să fie pornite și asociate, apoi în aplicație apare un buton „Update” dacă există o versiune disponibilă. Verificarea versiunii se poate face pe iPhone/iPad din Settings, apăsând pe numele căștilor, apoi în secțiunea About, unde apare versiunea de firmware la „Under the Hood”. [...]
Miniștrii de interne din statele riverane Mării Baltice discută măsuri comune contra dronelor , într-un demers care poate duce la reguli și proceduri coordonate de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc joi, la Helsinki , iar tema centrală a fost „amenințarea reprezentată de drone” și explorarea adoptării în comun a unor măsuri concrete pentru contracararea acesteia. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate ce țări au participat, ce tip de măsuri sunt avute în vedere sau un calendar de implementare. Agerpres notează că informația este relatată de agenția EFE. [...]
Modelele de inteligență artificială cu potențial ofensiv în securitate vor deveni rapid „bun comun”, iar reglementarea punctuală riscă să rămână în urmă , pe măsură ce competiția dintre companii și scăderea costurilor împing capabilitățile avansate către o disponibilitate mai largă, potrivit unei analize din Ars Technica . Mesajul central al experților citați este că discuția despre un singur model „periculos” ratează problema: trendul tehnologic face probabil ca astfel de capabilități să apară oricum, inclusiv prin modele mai mici, mai ieftine și, în unele cazuri, cu cod deschis. În acest context, întrebarea de politică publică devine dacă restricțiile țintite reduc efectiv riscul sau doar încetinesc actorii care încearcă să întărească apărarea. De ce „interdicțiile pe model” nu rezolvă problema Tarah Wheeler , chief security officer la firma de consultanță TPO Group, spune că este „miop” să se creadă că doar Anthropic va dezvolta capabilități similare cu Mythos sau că alți competitori nu le au deja și nu le țin „în rezervă”, în funcție de cum arată mediul de reglementare. În același sens, Anthropic a transmis, după lansarea Mythos Preview, că discuția nu ar trebui să fie despre companie sau despre un singur produs, ci despre pregătirea pentru o lume în care aceste capabilități vor fi larg disponibile într-un orizont de „6, 12, 24 de luni”, potrivit unei declarații a lui Logan Graham, liderul echipei de „frontier red team” (testare adversarială a modelelor pentru a identifica abuzuri și vulnerabilități) citată de WIRED. Presiunea competitivă: și alți jucători împing în aceeași direcție Analiza notează că OpenAI a făcut, la mijlocul lunii aprilie, o lansare privată a unui model orientat spre securitate cibernetică și a anunțat o strategie extinsă pe această zonă. (În material este indicat și un articol WIRED despre acest subiect: WIRED .) În paralel, cercetători atrag atenția că și modelele existente pot fi folosite pentru activități avansate de căutare a vulnerabilităților și dezvoltare de exploit-uri, dacă sunt „înhămate” (harness) și rafinate corespunzător. Miza pentru guverne: planuri mai largi, nu reacții la un singur produs Bruce Schneier (Harvard University și University of Toronto) argumentează că nu este vorba despre „un model”, ci despre direcția generală a tehnologiei: modele mai mici și mai ieftine, inclusiv cu cod deschis, pot ajunge să egaleze performanța Mythos/Fable prin tehnici mai sofisticate de interogare (prompting). El estimează că alte modele ar putea egala „creativitatea și tenacitatea” Mythos/Fable în câteva luni, iar cele cu cod deschis ceva mai târziu. Pe fond, experții citați susțin că administrația de la Washington și guvernele ar trebui să se concentreze pe planuri mai ample și mai transparente, dezvoltate democratic, pentru a gestiona avansul capabilităților AI în securitate cibernetică și alte domenii sensibile. Chris Wysopal, cofondator al companiei de securitate în cloud Veracode, formulează dilema de reglementare astfel: „Întrebarea de politică nu este dacă o tehnologie are risc. Întrebarea este dacă o restricție specifică reduce semnificativ acel risc sau dacă, în principal, încetinește oamenii care încearcă să facă sistemele mai sigure.” În același context, un grup mare de lideri din securitate cibernetică a transmis administrației SUA, printr-o scrisoare deschisă , că o directivă a Casei Albe privind controlul exporturilor ar fi greșit orientată (scrisoarea este menționată în material: freefable.org ). Notă: materialul precizează că povestea a apărut inițial la WIRED, inclusiv într-o versiune separată: WIRED . [...]
