Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Interesul pentru investițiile în infrastructură digitală și telecom rămâne ridicat, însă securitatea cibernetică a ajuns să fie principalul factor care blochează sau anulează tranzacțiile. Un studiu realizat de S-RM, pe un eșantion de 150 de investitori globali, arată că 76% dintre aceștia indică riscurile cibernetice drept cauza principală a eșecului unor astfel de acorduri în ultimii trei ani.
Problema nu vine singură. Aproape la același nivel sunt menționate și riscurile legate de sustenabilitate (75%) și instabilitatea reglementărilor (72%). Per total, 65% dintre investitori spun că au trecut prin cel puțin un eșec într-o tranzacție de infrastructură, ceea ce arată un climat mai complicat decât în anii anteriori.
Explicația ține de expunerea tot mai mare a rețelelor și sistemelor. Odată cu dependența crescută de conectivitate și cu extinderea tehnologiilor operaționale (OT), securitatea devine un criteriu decisiv în orice investiție. Practic, capacitatea unei companii de a gestiona riscurile IT poate face diferența între finalizarea sau blocarea unei tranzacții.
Investitorii sunt preocupați în special de:
În acest context, companiile încep să aloce mai multe resurse pentru a gestiona aceste riscuri, semn că problema este deja recunoscută la nivel strategic. Chiar și așa, presiunea rămâne ridicată, iar evaluarea securității devine parte standard în orice proces de due diligence.
Cu toate aceste obstacole, apetitul pentru investiții nu dispare. Aproximativ 79% dintre investitori consideră în continuare infrastructura digitală și telecom o oportunitate atractivă pe termen mediu și lung (5-10 ani), peste alte sectoare precum energie, transport sau mediu.
Recomandate
Echipa lui Trump a aplicat un protocol „zero obiecte din China” înainte de îmbarcarea în Air Force One , aruncând telefoane cu cartelă, ecusoane și cadouri primite la Beijing, într-un gest care indică nivelul la care riscurile de spionaj și compromitere a datelor sunt tratate operațional în relația SUA–China, potrivit news.ro . Potrivit unui jurnalist din grupul de presă de la Casa Albă, obiectele ar fi fost aruncate într-un coș de gunoi amplasat lângă scările avionului, cu puțin timp înainte de plecarea de pe aeroportul din Beijing, la finalul unei vizite de două zile a președintelui SUA Donald Trump în China. Ce măsuri de securitate cibernetică au fost descrise Relatarea indică un set de precauții care vizează reducerea riscului ca dispozitivele sau obiectele primite să fie folosite pentru supraveghere, urmărire sau colectare de informații: aruncarea „tuturor obiectelor oferite de gazdele chineze” înainte de îmbarcare (cadouri, insigne, broșe, suveniruri); folosirea pe durata vizitei a telefoanelor cu cartelă preplătită, descrise ca dispozitive „curate” și de unică folosință; lăsarea acasă a dispozitivelor electronice personale înainte de deplasare. Emily Goodin, corespondentă la Casa Albă pentru New York Post, a rezumat directiva într-o postare pe X: „Nimic din China nu este permis în avion.” De ce contează: securitatea operațională devine parte din „costul” relației bilaterale Dincolo de simbolism, episodul arată cum neîncrederea dintre Washington și Beijing se traduce în proceduri concrete, cu impact direct asupra modului în care se organizează deplasările oficiale și activitatea presei care însoțește delegațiile. În astfel de contexte, distrugerea sau predarea dispozitivelor și a materialelor sensibile este prezentată ca o practică menită să prevină spionajul sau compromiterea datelor. Materialul notează că măsura vine pe fondul îngrijorărilor de lungă durată ale Washingtonului legate de capacitățile de supraveghere cibernetică ale Beijingului și de posibilitatea ca inclusiv suvenirurile să fie folosite pentru culegere de informații sau urmărire. Context: tensiuni în culise, în pofida unei imagini publice cordiale Deși vizita a fost prezentată public ca fiind cordială, au existat tensiuni privind măsurile de securitate și accesul presei la evenimente, potrivit The Hill, citat de news.ro. Un exemplu menționat este un incident la Templul Cerului din Beijing , unde unui agent al Serviciului Secret american i s-ar fi refuzat accesul din cauza faptului că purta o armă de foc, ceea ce ar fi dus la o întârziere de aproape 90 de minute înainte ca presa să fie lăsată să intre, după o „discuție intensă” între oficiali. În același timp, rămân dezacorduri majore între cele două puteri pe teme precum dezechilibrele comerciale, concurența tehnologică, Taiwanul și războiul din Iran, mai arată materialul. [...]
Atacul asupra sistemelor de monitorizare din benzinării arată cât de expusă rămâne infrastructura critică atunci când echipamente industriale sunt lăsate online fără parole , potrivit Biziday , care citează informații obținute de CNN de la oficiali apropiați anchetei din SUA. Ținta au fost sistemele automate de măsurare a rezervoarelor (ATG – echipamente care monitorizează nivelul de combustibil), folosite la mai multe benzinării. Hackerii au exploatat faptul că aceste sisteme erau conectate la internet fără protecție prin parolă și, în unele cazuri, au reușit să modifice afișajele digitale vizibile. Oficialii spun însă că atacatorii nu au putut modifica efectiv cantitatea de combustibil din rezervoare. De ce contează: risc de siguranță și potențial de perturbare Deși incidentele nu au produs pagube fizice, întreruperi majore sau panică, autoritățile americane avertizează că accesul neautorizat la astfel de sisteme poate deveni un risc serios de siguranță, în condițiile în care sunt considerate parte din infrastructura critică. Specialiștii citați arată că, teoretic, compromiterea unui ATG ar putea: să mascheze o scurgere de combustibil; să genereze alarme false privind o posibilă penurie, cu efecte operaționale și de percepție publică. Atribuire încă neconfirmată și context geopolitic Principalii suspecți sunt hackeri posibil afiliați Iranului, pe fondul istoricului de atacuri asupra infrastructurii energetice americane, dar oficialii precizează că nu pot lega deocamdată atacurile direct de Iran , invocând lipsa unor dovezi digitale clare. Dacă implicarea ar fi confirmată, ar putea urma o escaladare a tensiunilor dintre cele două părți. În același context, Biziday notează că țintele ar putea fi alese și pentru efectul social: amplificarea nemulțumirii publice pe fondul creșterii prețurilor la combustibil, asociată situației din Orientul Mijlociu. Publicația menționează un sondaj CNN potrivit căruia 75% dintre adulții americani spun că războiul din Iran le-a afectat negativ situația financiară. Un semnal vechi, repetat: sisteme industriale expuse direct pe internet Cazul readuce în discuție avertismentele vechi ale experților privind riscurile echipamentelor industriale conectate direct la internet fără măsuri adecvate de protecție. În plus, specialiștii susțin că activitatea cibernetică iraniană s-a intensificat în ultimele luni, vizând în special sisteme online din zona petrol, gaze și apă, iar SUA au mai atribuit în trecut atacuri similare unor grupări apropiate Gărzilor Revoluționare iraniene. [...]
Android va începe să închidă automat apelurile care se dau drept bănci , o schimbare cu impact direct asupra fraudelor telefonice, potrivit Android Police . Măsura vizează în special apelurile în care escrocii „clonează” (spoof) numărul sau numele unei instituții financiare pentru a părea legitimi. Cum funcționează protecția și de ce contează Noua funcție urmărește să reducă pierderile generate de escrocherii care se prezintă ca fiind din partea băncilor. Publicația notează că această metodă de fraudă a devenit frecventă și că, la nivel global, escrocii ajung să fure aproape 1 miliard de dolari pe an (aprox. 4,6 miliarde lei) prin astfel de scheme. Mecanismul descris are două componente: Android va verifica activ, împreună cu aplicația băncii, dacă apelul este unul oficial. Dacă aplicația raportează că nu inițiază un apel către utilizator, telefonul va închide automat convorbirea. Sistemul va respinge automat apelurile de la numere pe care banca le-a desemnat „doar pentru apeluri primite” (inbound-only), adică numere de la care, în mod normal, nu ar trebui să te sune nimeni. Condiții, compatibilitate și calendar de lansare Protecția nu este „infailibilă”: utilizatorul trebuie să aibă instalată aplicația băncii respective pentru ca verificarea să funcționeze. Google spune că funcția va fi disponibilă pe dispozitive cu Android 11 și versiuni mai noi și va începe să fie distribuită „în următoarele săptămâni”. La lansare, suportul este menționat pentru Revolut , Itaú și Nubank, iar extinderea către alte aplicații bancare ar urma să vină în cursul anului următor. Context: pachet mai larg de măsuri anti-fraudă și anti-furt În același anunț, Google a prezentat și alte măsuri de securitate pentru Android, inclusiv controale suplimentare pentru situațiile de furt (de exemplu, opțiuni mai stricte în „Mark as Lost” din Find Hub) și monitorizare „dinamică” a comportamentului aplicațiilor pentru a semnala posibile tentative de furt de date, cu opțiunea de dezinstalare. [...]
Un atac coordonat de inteligența artificială a scos la iveală o vulnerabilitate „zero-day ” în software-ul Google , ridicând miza operațională pentru companii: apărarea nu mai înseamnă doar patch-uri rapide, ci și capacitatea de a detecta exploatări pe care nici dezvoltatorii nu le cunosc, potrivit Mediafax . Atacul a fost respins, însă cazul evidențiază riscul ca IA să accelereze descoperirea și exploatarea breșelor. Publicația notează, citând Futurism, că atacul a folosit inteligența artificială pentru a identifica o eroare majoră în software-ul Google despre care dezvoltatorii nu aveau cunoștință. Reprezentanții companiei nu au precizat cine s-a aflat în spatele atacului. De ce contează: „zero-day” găsite cu IA pot depăși apărarea standard Google a indicat că atacatorii au identificat o „vulnerabilitate zero-day” – adică o eroare dintr-un software necunoscută până atunci celor care îl dezvoltă. În astfel de situații, apărătorii nu au, de regulă, soluții pregătite din timp, iar fereastra de risc poate fi critică. În cazul descris, vulnerabilitatea ar fi permis ocolirea autentificării cu doi factori pe un „instrument popular de administrare a sistemului, open-source, bazat pe web”. Instrumentul nu este numit în material. Potrivit informațiilor citate, accesul ar fi fost posibil dacă atacatorii ar fi avut numele de utilizator și parola unei persoane. Impact operațional: autentificarea cu doi factori nu mai e suficientă, singură Materialul subliniază că autentificarea cu doi factori este „ultima linie de apărare semnificativă” pentru majoritatea utilizatorilor, în condițiile în care parolele sunt adesea slabe. În acest context, o metodă de ocolire a autentificării cu doi factori ar fi putut avea „un efect catastrofal”, conform sursei. Experții citați au descris cazul drept primul exemplu de vulnerabilitate zero-day exploatată de hackeri cu ajutorul inteligenței artificiale și îl văd ca un semnal despre ce ar putea urma, pe fondul dezvoltării accelerate a produselor bazate pe IA. [...]
„Vibe coding” împinge în sus riscul de breșe și scurgeri de date în aplicațiile construite cu ajutorul inteligenței artificiale, pe fondul unei adoptări rapide a acestui mod de lucru, potrivit Android Headlines , care citează concluziile unui studiu. „Vibe coding” descrie, în esență, dezvoltarea de software în care utilizatorul se bazează puternic pe modele de inteligență artificială pentru a genera cod, pe baza unor instrucțiuni în limbaj natural, fără a mai trece prin același nivel de proiectare și verificare tehnică specific programării clasice. Miza pentru companii este operațională: viteza de livrare crește, dar crește și probabilitatea ca în produs să ajungă vulnerabilități. De ce contează pentru companii: viteză mai mare, control mai slab Din perspectivă de securitate cibernetică , riscul major semnalat este că aplicațiile și componentele generate „pe repede înainte” pot include erori de implementare sau configurații greșite care rămân nedetectate până când sunt exploatate. În practică, asta poate însemna: expunerea neintenționată a datelor (de exemplu, prin setări greșite sau acces neautorizat); introducerea de vulnerabilități în codul aplicației, care pot fi folosite pentru atacuri; dificultăți mai mari de auditare și întreținere, dacă echipele nu înțeleg în detaliu codul generat. Materialul indică faptul că fenomenul este alimentat de popularitatea în creștere a „vibe coding”, iar studiul citat leagă această tendință de o creștere a vulnerabilităților de securitate. Ce urmează: presiune pe procesele interne de securitate În termeni operaționali, concluzia implicită este că organizațiile care folosesc astfel de instrumente vor avea nevoie de controale mai stricte înainte de lansare (testare, revizuire de cod, politici de utilizare a AI în dezvoltare). Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre metodologia studiului sau despre indicatori cantitativi, astfel că amploarea exactă a creșterii nu poate fi evaluată din informațiile furnizate. [...]
GitHub a confirmat compromiterea a circa 3.800 de depozite interne , după ce un angajat a instalat o extensie malițioasă pentru Visual Studio Code, potrivit BleepingComputer . Incidentul readuce în prim-plan riscul operațional al extensiilor din lanțul de aprovizionare software (supply chain), într-un context în care GitHub este infrastructură critică pentru dezvoltarea de aplicații în milioane de organizații. GitHub spune că a identificat și „izolat” compromiterea dispozitivului angajatului, a eliminat versiunea malițioasă a extensiei din marketplace și a început răspunsul la incident. Compania afirmă că evaluarea curentă indică „exfiltrarea doar a depozitelor interne GitHub”, iar afirmația atacatorului privind aproximativ 3.800 de depozite este „în linii mari” în acord cu investigația de până acum. Ce se știe despre impact și ce nu este confirmat Într-un update public, GitHub a transmis că nu are dovezi că datele clienților stocate în afara depozitelor afectate ar fi fost compromise, conform relatării. Compania nu a atribuit oficial atacul unui actor anume. Pe de altă parte, gruparea TeamPCP a revendicat acces la cod sursă GitHub și la „~4.000 de depozite de cod privat” pe un forum de criminalitate cibernetică, cerând cel puțin 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) pentru datele furate, potrivit informațiilor din articol. De ce contează: extensiile VS Code, o suprafață de atac recurentă Extensiile VS Code sunt module instalabile din VS Code Marketplace (magazinul oficial de add-on-uri pentru editorul Microsoft) care adaugă funcții sau integrează instrumente în editor. Cazul de față nu este singular: în ultimii ani au fost identificate extensii troianizate folosite pentru furt de credențiale și date sensibile, iar unele au ajuns la milioane de instalări înainte de a fi eliminate, notează publicația. Pentru companii, miza este direct operațională: un singur endpoint compromis în echipele de inginerie poate deveni poartă de acces către cod intern, secrete (chei, tokenuri) și procese de build/deploy, cu efecte în cascadă asupra produselor și livrărilor. Context: amploarea platformei GitHub amplifică riscul GitHub este folosit de peste 4 milioane de organizații (inclusiv 90% dintre companiile din Fortune 100) și de peste 180 de milioane de dezvoltatori, care contribuie la peste 420 de milioane de depozite de cod. În acest context, orice incident care implică instrumente uzuale ale dezvoltatorilor – precum extensiile din editor – ridică întrebări despre controalele interne și despre igiena de securitate a mediilor de dezvoltare. [...]
