Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
România a inițiat, în premieră, o procedură UE de sancționare pentru atacuri cibernetice, vizând platforma Noname, acuzată de atacuri asupra unor obiective din țară, potrivit Adevărul. Miza este una de reglementare: dacă demersul avansează, cazul poate duce la măsuri restrictive la nivel european împotriva celor implicați.
Propunerea a fost prezentată la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, la Bruxelles, la care a participat ministrul român de Externe, Oana Țoiu. Bucureștiul cere aplicarea de măsuri restrictive împotriva platformei Noname, considerată responsabilă pentru mai multe atacuri informatice asupra unor ținte din România; în timp, gruparea ar fi vizat și instituții din alte state europene.
Demersul este descris ca fiind prima propunere formulată de România în cadrul regimului european de sancțiuni pentru atacuri cibernetice. Propunerea a fost analizată juridic la nivel european, iar verificarea a confirmat că poate continua în cadrul procedurii UE.
În perioada următoare, statele membre vor analiza propunerea și își vor exprima punctele de vedere. Abia după acest pas, eventualele măsuri restrictive ar putea fi adoptate și publicate oficial.
România a transmis, totodată, informații despre mai multe persoane suspectate că ar fi fost implicate în operațiuni cibernetice derulate prin intermediul platformei Noname. Ministerul Afacerilor Externe indică și cooperarea cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică, precum și colaborarea dintre instituțiile naționale și europene pentru gestionarea amenințărilor, precizând că autoritățile vor continua să reacționeze la atacuri cibernetice sau alte acțiuni ostile îndreptate împotriva unor obiective aflate sub jurisdicția României.
Context suplimentar despre platforma Noname este menționat în materialul citat.
Recomandate
Creșterea atacurilor care exploatează vulnerabilități nereparate schimbă prioritățile de securitate ale organizațiilor , într-un context în care România rămâne expusă suplimentar prin poziționarea pe flancul estic al NATO, potrivit Mediafax , care citează date din buletinul trimestrial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). La nivel global, presiunea atacurilor continuă să urce: în trimestrul al doilea din 2026, o organizație a fost ținta, în medie, a 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% peste aceeași perioadă din 2025. În iunie, media a ajuns la 2.270 de atacuri pe organizație și pe săptămână, cu 17% peste iunie 2025. Vulnerabilitățile au devenit principala „ușă” de intrare Raportul DNSC indică o schimbare relevantă pentru companii și instituții: exploatarea vulnerabilităților nereparate a ajuns la 31% dintre vectorii inițiali ai breșelor de securitate, depășind folosirea abuzivă a credențialelor (13%). Concluzia operațională este că viteza de aplicare a actualizărilor și corecțiilor (patch-uri) devine critică, în condițiile în care atacurile pornesc tot mai des de la probleme cunoscute, dar neadresate la timp. Explozie pe „ device-code phishing ” și rolul inteligenței artificiale DNSC semnalează o creștere de 1.380% a atacurilor de tip „device-code phishing”, o formă de phishing (tentativă de fraudă prin mesaje-capcană) concepută inclusiv pentru ocolirea autentificării multifactor. Atacatorii folosesc kituri comerciale care pot genera automat mesaje personalizate, ceea ce permite extinderea campaniilor la scară mai mare. România: fără incident major confirmat, dar cu alerte și campanii de fraudă Pentru România, DNSC precizează că sursele publice consultate nu indică, în trimestrul al doilea, un incident major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică. În schimb, au existat amenințări concrete: 12 alerte DNSC privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau exploatate activ; avertizări privind campanii de fraudă online, inclusiv mesaje SMS false trimise în numele Ghișeul.ro , care invocau presupuse amenzi restante. Raportul notează și un element de pregătire: 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică printr-un proiect finanțat prin PNRR. De ce contează pentru organizații DNSC atrage atenția că poziționarea României pe flancul estic al NATO aduce riscuri suplimentare, de la operațiuni hacktiviste pro-ruse până la potențiale activități de spionaj cibernetic. În acest context, raportul pune accent pe gestionarea rapidă a vulnerabilităților și pe actualizarea sistemelor, pe fondul creșterii atacurilor care folosesc tocmai aceste puncte slabe ca punct de intrare. [...]
Polonia investighează ca sabotaj incendiul de la o stație Starlink, un incident care ridică riscuri operaționale pentru conectivitatea folosită inclusiv de armata ucraineană , potrivit HotNews , care citează Reuters. Incendiul a izbucnit miercuri seară la o stație Starlink din centrul Poloniei și a cuprins sistemul de alimentare cu energie și generatorul de rezervă. Vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski a spus că a fost un act deliberat „conceput” pentru a scoate stația din funcțiune și a perturba serviciile de internet pentru mai multe instituții, „inclusiv” pentru armata ucraineană. „Este clar că acest act de sabotaj a fost conceput în mod deliberat pentru a scoate stația din funcțiune, practic, pentru a întrerupe conexiunea la internet și a perturba accesul la internet al mai multor instituții, inclusiv al armatei ucrainene.” Ce se știe despre impactul imediat Gawkowski a declarat că stația funcționează în prezent în condiții normale. Ucraina nu a comentat public dacă incendiul a provocat întreruperi ale serviciilor de internet pe teritoriul său. Context: alertă sporită și „ război hibrid ” Polonia spune că se află în stare de alertă sporită privind posibile acte de sabotaj de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, în timp ce Rusia a negat în mod repetat implicarea în astfel de incidente. Vicepremierul a afirmat că nu este stabilit cine se află în spatele incendiului, dar că „multe indicii” ar sugera legătura cu „noua doctrină de atac a Rusiei” și a încadrat incidentul ca element al „războiului hibrid”. De ce contează pentru comunicațiile Ucrainei Starlink a fost activat în Ucraina în 2022, după solicitarea Kievului din primele zile ale invaziei la scară largă. Polonia a declarat anterior că plătește abonamentul Starlink pentru Ucraina. În pofida tensiunilor ulterioare dintre Elon Musk și oficiali ucraineni, armata ucraineană se bazează pe zeci de mii de terminale Starlink pentru comunicații pe front și pentru unele operațiuni cu drone. În același timp, Musk a acceptat în acest an să dezactiveze mii de terminale Starlink „de pe piața gri” folosite de forțele ruse în Ucraina, ceea ce ar fi creat probleme armatei ruse, iar Ucraina încearcă să folosească terminalele și pentru atacuri asupra teritoriului rus. Sursa primară citată de HotNews este Reuters . [...]
Atacurile cibernetice ajung direct în cash-flow și continuitatea operațională , iar exemplele di scut ate la o conferință Orange Business arată că „avem backup” sau „avem antivirus” nu mai sunt răspunsuri suficiente, potrivit Mobilissimo . Miza pentru companii se mută de la prevenție „perfectă” la reziliență: cât de repede își pot reporni serviciile critice și cât de bine își pot limita pierderile când incidentul deja s-a produs. Când backup-ul există, până când nu mai există La conferință au fost prezentate cazuri în care atacatorii au vizat nu doar infrastructura, ci și mecanismele de recuperare. Romanian Soft Company (platforma medicală Hipocrate) a descris un atac din 2024 care a afectat 26 de servere dintr-o rețea de aproximativ 300, într-un context în care compania deservește circa 100 de spitale din România și Republica Moldova. Firma a evitat repornirea sistemelor înainte de a înțelege „calea” atacului, iar componentele critice au fost repuse în funcțiune în aproximativ 72 de ore. Un alt exemplu, Soft Tehnica (Freya POS), a arătat o vulnerabilitate practică: atacatorii au șters backup-urile, deși compania investise „zeci de mii” în ele. După recuperare, măsurile aplicate au inclus autentificare în doi pași, segmentarea infrastructurii și trecerea la „backup immutable” (copii de siguranță care, în mod obișnuit, nu pot fi șterse sau rescrise). Compania a ajuns să testeze revenirea în 10 minute, conform relatării din conferință. „Am fost atacați și nu mai avem nimic. [...] Știu că am dat niște zeci de mii pe backup. Aveam backup, numai că l-au șters.” 100.000 de euro pierduți în 30 de minute: securitatea devine operațiune financiară Într-un caz din transporturi, atacatorii au mers direct pe bani: în aproximativ 30 de minute au plecat peste 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), prin 11 transferuri și operațiuni către conturi externe. În paralel, compania a fost „bombardată” cu apeluri telefonice pentru a îngreuna accesul la comunicații, potrivit relatării de pe scenă. „Au început să sune telefoanele firmei, inclusiv telefonul meu, ca să nu mai putem accesa nici mailul, nici apelul vocal, nimic. Deci, ca în filme.” Una dintre măsurile adoptate ulterior a fost un telefon dedicat exclusiv aplicațiilor bancare, fără aplicații de mesagerie și fără utilizare generală pe internet — o decizie operațională, nu una „de IT”, cu impact direct asupra controlului plăților. Lecția internă a Orange: „excepțiile” dispar după un incident Orange România a revenit asupra propriului incident din 2025: un angajat a folosit aceeași parolă și a salvat-o într-un browser de pe un dispozitiv personal compromis ulterior. Datele au fost folosite pentru accesarea unei instanțe Jira expuse online, de unde au fost extrase aproape 6 GB de date. Compania a precizat că nu a existat mișcare laterală către alte sisteme și nici oprirea serviciilor, însă episodul a dus la o schimbare internă: eliminarea excepțiilor de la politicile de securitate. „Trebuie să ai un Cerber, cineva care spune «Nu, la revedere», și peste decizia acestei persoane nu se trece.” AI crește „persistența” atacurilor și aduce riscuri noi în interiorul firmelor O temă separată a fost inteligența artificială, inclusiv „Shadow AI” (utilizarea de instrumente AI de către angajați fără vizibilitate și control din partea organizației). În plus, dacă un „agent AI” primește acces la fișiere, e-mail și aplicații interne, el poate ajunge să funcționeze ca o identitate cu privilegii extinse, iar compromiterea lui poate avea efecte similare cu compromiterea unui cont intern. În același timp, Orange Cyberdefense a argumentat că AI nu „schimbă fizica” atacului, dar schimbă masiv probabilitatea prin automatizare și încercări repetate la scară mare. În datele prezentate la conferință, o vulnerabilitate critică confirmată într-o rețea enterprise rămâne deschisă în medie circa 160 de zile, iar extorcarea cibernetică a crescut cu 46% între 2024 și 2025, cu o nouă creștere indicată de datele până în august 2026. De ce contează pentru business: costul unui incident poate depăși ani de bugete Mesajul central al conferinței, așa cum reiese din exemplele prezentate, este că securitatea cibernetică se traduce în pierderi financiare, întreruperi de activitate și decizii de management, nu doar în achiziții de soluții tehnice. În unele cazuri analizate de CEO-ul SCUT, paguba unui singur atac reușit poate acoperi 10–15 ani de buget de securitate — un argument pentru a trata reziliența (planuri exersate, roluri, proceduri și recuperare rapidă) ca parte din guvernanța și continuitatea afacerii, nu ca proiect punctual al departamentului IT. [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
Atacul cibernetic care a supraîncălzit frigiderele din sute de supermarketuri din Franța riscă să se traducă în pierderi de milioane de euro și aruncă în prim-plan vulnerabilitatea operațională a retailului alimentar , potrivit Mediafax . Hackerii au obținut controlul asupra software-ului care reglează temperaturile unităților de refrigerare și au forțat unele frigidere și congelatoare să ajungă la 50°C peste noapte. Consecința imediată a fost compromiterea stocurilor: alimente estimate la milioane de euro ar fi fost afectate. Ce s-a întâmplat în magazine și cât de extins a fost incidentul Un director executiv al unui lanț de supermarketuri a descris incidentul drept „extrem de grav și fără precedent”, conform BBC, citată de Mediafax. Ca amploare, peste 100 de supermarketuri ale aceluiași lanț ar fi fost vizate, iar cel puțin 300 de alte magazine ar fi fost afectate, potrivit agenției AFP. Un retailer a precizat că frigiderele s-au încălzit până la 50°C timp de șase ore peste noapte, până luni, și că a aruncat toate alimentele afectate pentru a evita riscurile pentru sănătate. În teren, unii angajați au spus că au fost întâmpinați de valuri de aer cald luni dimineață, la deschiderea congelatoarelor. Un post de televiziune francez a publicat și o imagine cu un congelator dintr-un raion de înghețată indicând 26,5°C. Impact financiar: de la pierderi locale la un ordin de mărime național Două supermarketuri din regiunea Alsacia au raportat împreună pierderi de 270.000 de euro (aprox. 1,35 milioane lei), potrivit aceluiași post TV. Pe acest fond, daunele la nivel național ar putea ajunge la milioane de euro, însă amploarea reală rămâne, deocamdată, neclară. Reacția autorităților și semnalul de risc pentru „securitatea alimentară” Parchetul din Paris a anunțat, pentru AFP, deschiderea unei anchete, descriind incidentul drept „un atac cibernetic de amploare” care a afectat frigiderele mai multor lanțuri importante de retail alimentar din Franța. Comisarul european pentru alimente, Christophe Hansen , a condamnat atacul într-o postare pe X, legând direct incidentul de riscurile asupra lanțului alimentar: „Securitatea alimentară necesită mai multă atenție la toate nivelurile. Deoarece transformarea alimentelor în arme a devenit o realitate.” În acest stadiu, informațiile disponibile indică un atac cu efect operațional imediat (controlul temperaturii) și cu potențial de pierderi semnificative, însă dimensiunea exactă a pagubelor și numărul total al magazinelor afectate nu sunt încă stabilite. [...]
Loviturile cu drone asupra centrelor de date Yandex au scos la iveală o vulnerabilitate operațională majoră a economiei digitale rusești , după ce infrastructura critică a fost concentrată în câteva noduri mari, potrivit Ars Technica . Publicația relatează că, după ce Rusia a atacat centre de date și telecomunicații din Ucraina, Ucraina a ripostat, iar întreruperile rezultate au afectat pe scară largă servicii digitale folosite zilnic în Rusia. În câteva zile, trei dintre cele mai mari centre de date ale Yandex au fost lovite sau scoase din funcțiune, ceea ce a dus la pene și degradări de servicii. Bloggerii pro-Kremlin citați în articol avertizează că modelul „hipercentralizat” al serviciilor digitale din Rusia poate deveni un punct slab într-un conflict în care infrastructura IT este țintită direct. Ce s-a întâmplat: trei lovituri, trei centre de date Yandex Conform articolului, Rusia a început la final de septembrie o campanie de atacuri cu drone asupra centrelor de date și rețelelor mobile din Ucraina, cu întreruperi temporare ale internetului și telefoniei mobile pentru până la 100.000 de gospodării din Kiev. Ulterior, Ucraina a început să lovească infrastructura Yandex, pe care președintele Volodîmîr Zelenski a descris-o drept un răspuns „simetric”. Loviturile menționate de Ars Technica: 8 octombrie (Sasovo, sud-est de Moscova): un atac a avariat un centru de date care găzduiește două dintre cele trei supercomputere folosite de Yandex pentru antrenarea modelului de inteligență artificială YandexGPT . Nu era clar imediat cât de mari au fost pagubele la supercomputere. 9 octombrie (Kaluga, sud-vest de Moscova): un al doilea atac a scos din funcțiune un alt centru de date Yandex, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia, cu capacitate maximă de 63 MW . 11 octombrie (Vladimir, est de Moscova): un al treilea atac a forțat Yandex să suspende operațiunile într-un centru de date, potrivit BBC News, citată de publicație. De ce contează: efect în lanț asupra plăților, băncilor și comerțului online Impactul relevant nu este doar asupra capacităților de calcul pentru AI, ci asupra serviciilor de masă și a companiilor care depind de ele. Ars Technica notează că avariile au fost asociate cu întreruperi sau indisponibilități pentru: aplicații populare de plăți și servicii de banking digital; e-mail; platforme de comerț online; servicii de streaming video; aplicații de ride-hailing și livrare de mâncare; navigație și hărți. În plus, motorul de căutare Yandex ar avea aproximativ 70% din piața din Rusia, ceea ce amplifică efectul oricărei degradări de infrastructură. Publicația mai arată că problemele se propagă și prin Yandex Cloud (serviciul de cloud computing – adică închirierea de resurse IT la distanță), care are drept clienți unele dintre cele mai mari companii din Rusia, potrivit The Moscow Times (menționată ca sursă în articol). Vulnerabilitatea structurală: centralizare și constrângeri legale Bloggeri militari ruși citați în material susțin că avantajul istoric al ecosistemului Yandex s-a transformat într-o slăbiciune de război, tocmai din cauza concentrării infrastructurii în câteva centre mari. Unul dintre ei descrie Yandex drept un „monopolist” la nivel de piață și critică faptul că „toată puterea” infrastructurii a fost concentrată în câteva noduri. În paralel, articolul indică și o limitare de reglementare: potrivit unui alt blogger citat, „ Legea internetului suveran ” (adoptată în 2019) ar fi contribuit la blocarea opțiunilor companiilor ruse de a-și construi redundanțe (copii de rezervă operaționale) în afara Rusiei, inclusiv în țări „prietene”, în timp ce accesul la infrastructură din țări „neprietenoase” este restricționat de sancțiuni. Contrastul cu Ucraina și ce urmează Ars Technica susține că Ucraina ar putea fi mai rezilientă datorită unui ecosistem mai descentralizat, cu centre de date mai mici, și prin măsuri de backup, inclusiv mutarea unor echipamente și rețele în subteran sau în afara țării. În plus, Microsoft și Amazon ar fi oferit servicii cloud gratuite pentru migrarea unor servicii guvernamentale ucrainene în Europa; Amazon Web Services ar găzdui peste 15 petabytes de date de la peste 60 de organizații guvernamentale ucrainene, plus date ale companiei energetice private DTEK. Pe partea rusă, un expert IT citat de ziarul Kommersant (menționat în articol) estimează că ar putea dura până la șase luni pentru înlocuirea echipamentelor avariate din centrele de date Yandex, ceea ce sugerează un risc de perturbări prelungite dacă atacurile continuă sau dacă reparațiile sunt întârziate de lanțurile de aprovizionare și constrângerile de import. [...]
