Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Infectarea a peste 2,3 milioane de dispozitive prin Google Play ridică riscul de fraudă și costuri operaționale pentru utilizatori și companii, după ce aplicații aparent legitime au livrat malware-ul „NoVoice” direct din magazinul oficial, potrivit antena3.ro. Miza practică: compromiterea poate ajunge până la accesarea datelor sensibile, inclusiv din aplicații bancare, iar în unele cazuri eliminarea completă a infecției poate fi dificilă.
Malware-ul a fost identificat de cercetătorii McAfee, iar aplicațiile afectate au fost ulterior raportate și eliminate de Google. Autorii nu au fost identificați oficial, însă comportamentul este descris ca fiind similar cu cel al unor grupuri cunoscute, ceea ce a generat avertismente suplimentare pentru utilizatorii Android.
Spre deosebire de scenariile obișnuite, în care infectarea vine din instalări din surse externe, de această dată aplicațiile au ajuns în Google Play ca jocuri, aplicații de „curățare” sau galerii foto și funcționau normal la prima vedere. Codul malițios era ascuns și se activa după instalare, ceea ce i-a permis să treacă de verificările inițiale.
După deschidere, malware-ul rula în fundal și încerca să exploateze vulnerabilități mai vechi din Android, corectate în intervalul 2016–2021. Dacă obținea acces complet, își ascundea componentele în pachete care păreau legitime și încărca în memorie cod malițios mascat în fișiere aparent inofensive.
Odată activ, malware-ul colectează date despre dispozitiv (detalii hardware, versiunea Android, aplicațiile instalate și statutul de securitate) și le trimite către un server de comandă și control, repetând procesul la fiecare 60 de secunde, împreună cu primirea de instrucțiuni noi.
După compromitere, capabilitățile descrise includ:
Publicația notează și un element operațional important: pentru persistență, malware-ul poate instala scripturi în zone greu accesibile ale sistemului, iar în unele situații nici resetarea la setările din fabrică nu îl elimină complet.
Potrivit Google, dispozitivele actualizate după mai 2021 sunt protejate, deoarece vulnerabilitățile exploatate au fost corectate. Cele mai expuse rămân telefoanele mai vechi, care nu mai primesc actualizări de securitate.
Printre semnele menționate că un telefon ar putea fi infectat:
În astfel de cazuri, recomandarea este ca dispozitivul să fie deconectat de la internet și verificat de un specialist.
Recomandate
O campanie LightSpy care vizează 13 țări ridică riscul operațional pentru companii prin atacuri pe smartphone-uri și routere , iar o funcție nouă de infectare a echipamentelor de rețea poate oferi atacatorilor acces la toate dispozitivele din același LAN, potrivit WinFuture . Malware-ul LightSpy, descoperit inițial în 2018, a evoluat într-o platformă „comercială”, care poate fi închiriată de guverne și companii. Țintele identificate sunt în 13 țări, inclusiv în Europa și SUA, iar atacurile se concentrează pe telefoane și routere. La nivel de capabilități, LightSpy poate colecta date de localizare în timp real, activa microfonul și citi conversații private. De ce contează: routerul devine „poarta” către întreaga rețea Elementul cu impact direct pentru organizații este extinderea atacului dincolo de telefon: o funcție nouă permite infectarea țintită a routerelor. Dacă un astfel de atac reușește, atacatorii pot ajunge la toate dispozitivele conectate în aceeași rețea, ceea ce mută incidentul din zona „compromitere individuală” în zona de risc sistemic pentru operațiuni. Conform analizei citate, au fost afectate echipamente de rețea din mai multe state membre NATO . Infrastructura folosită de rețea include la nivel global cel puțin 117 servere, ceea ce sugerează o operațiune susținută și scalabilă, nu un atac oportunist. Atribuire către China și „greșeala” care a ajutat ancheta WinFuture relatează, citând TechCrunch, că activitățile au fost urmărite până la un furnizor IT din China. Identificarea ar fi fost posibilă după o eroare neobișnuită a unui operator: acesta ar fi comandat mâncare de la Kentucky Fried Chicken din panoul de administrare al spyware-ului, folosind numele real și adresa biroului. Investigatorii ar fi corelat IP-ul panoului cu datele de livrare, ajungând la o locație fizică din China. Ștergerea urmelor complică răspunsul la incidente Pe lângă colectarea de date, malware-ul include funcții de sabotaj, inclusiv posibilitatea de a șterge complet de la distanță datele de pe dispozitivele compromise. Într-un astfel de scenariu, anchetele tehnice devin mai dificile, iar echipele IT sunt împinse să caute indicii în trafic și comportamente anormale în rețea, nu doar pe terminalul afectat. În practică, combinația dintre compromiterea mobilă, pivotarea prin router și capacitatea de ștergere a urmelor ridică miza pentru companii: prevenția și monitorizarea rețelei devin la fel de importante ca protecția endpoint (dispozitivul final), mai ales în organizațiile cu multe dispozitive mobile conectate la infrastructura internă. [...]
Un brand românesc de cosmetice a fost amendat cu 5.000 euro (aprox. 25.000 lei) după ce a fost victima unui atac informatic, pe fondul obligațiilor impuse de Regulamentul european GDPR privind protecția datelor personale, potrivit HotNews . Informația indică un risc de reglementare care se adaugă pierderilor operaționale generate de un incident cibernetic: chiar și atunci când compania este atacată, autoritățile pot sancționa modul în care sunt gestionate datele personale și măsurile de securitate asociate. În material este menționat că firma are o tradiție de 36 de ani, fără a fi precizat numele brandului în textul disponibil. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către StartupCafe . [...]
Peste 100 de companii cer guvernelor și mediului privat să pregătească noi apărări împotriva atacurilor cibernetice cu inteligență artificială , într-o scrisoare deschisă care avertizează că astfel de atacuri vor deveni „mult mai răspândite și sofisticate” în lunile următoare, potrivit TechCrunch . Semnatarii includ OpenAI , Anthropic , Google și Microsoft, alături de companii de securitate cibernetică precum CrowdStrike, Okta și Fortinet, dar și instituții financiare și firme de infrastructură de internet. Mesajul central: apărarea „tradițională” nu mai este suficientă, iar răspunsul trebuie coordonat între sectorul privat și autorități, inclusiv la nivel „local, național și internațional”. De ce cer companiile o schimbare de abordare Scrisoarea susține că organizațiile și serviciile publice de care depind comunitățile — de la spitale la stații de tratare a apei și infrastructura care susține internetul — sunt expuse unui risc crescut pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai capabile. În argumentație sunt invocate și incidente recente în care „agenți” de IA ar fi atacat companii, ceea ce, în viziunea semnatarilor, arată că domeniul securității cibernetice a fost „fundamental” schimbat și că sunt necesare soluții comerciale noi pentru a limita aceste riscuri. Ce măsuri propune scrisoarea Documentul cere o „mobilizare” sub forma unui răspuns colectiv, cu parteneriate noi menite să ridice standardele de securitate și să găsească soluții pentru amenințările emergente. În același timp, textul încurajează colaborarea guvernelor pe mai multe niveluri administrative pentru coordonare în zona de securitate. Un element notabil, potrivit publicației, este poziția „conflictuală” a unor semnatari: mai multe dintre companiile care cer întărirea apărării continuă să dezvolte modele de IA tot mai avansate, dar promovează și programe care folosesc IA de vârf în scop defensiv, inclusiv OpenAI (Daybreak), Anthropic (Mythos) și Microsoft (platforma Perception). [...]
Chișinăul își consolidează profilul de hub regional de securitate prin Moldova Security Forum 2026 , într-un moment în care riscurile din regiunea Mării Negre rămân ridicate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Economica , care citează Agerpres. Discuțiile din cadrul forumului vor viza „principalele provocări de securitate” pentru Republica Moldova, Europa și regiunea Mării Negre, în contextul creșterii presiunilor asupra securității statelor din zonă, conform aceleiași surse. Participare în creștere la edițiile anterioare Evenimentul a avut deja o tracțiune internațională semnificativă în primele două ediții, potrivit Agerpres: 2025 : peste 450 de participanți din 32 de țări ; 2024 (prima ediție): peste 500 de participanți din 28 de țări . Pentru mediul de afaceri și sectorul tehnologic, miza este legată de faptul că astfel de reuniuni tind să influențeze agenda de cooperare și prioritățile de securitate la nivel regional, inclusiv în zona de securitate cibernetică, deși materialul citat nu oferă detalii despre format, calendar sau teme punctuale pentru ediția din 2026. [...]
Marea Britanie vrea să folosească date de pe frontul din Ucraina pentru a antrena modele de inteligență artificială care să detecteze rapid amenințări la adresa bazelor militare și a infrastructurii critice , potrivit The Guardian . Miza operațională este extinderea supravegherii „predictive” – inclusiv împotriva protestatarilor – prin senzori integrați în cabluri de fibră optică îngropate. Acordul este descris ca fiind încheiat între Londra și Kiev și ar permite folosirea datelor din „Avengers AI lab” din Ucraina pentru a construi sisteme care să identifice tipare de mișcare asociate fie protestelor, fie unor atacuri ale unor actori statali ostili. Programul începe cu un proiect-pilot la un obiectiv de apărare din Regatul Unit. Cum ar funcționa sistemul și unde ar putea fi extins Schema se bazează pe senzori „optimizați cu AI” montați pe cabluri de fibră optică îngropate, capabili să distingă diferite tipuri de mișcare. Guvernul britanic sugerează că, dacă tehnologia se dovedește funcțională, ar putea fi folosită și în alte zone sensibile, precum: aeroporturi; închisori; căi ferate; infrastructură energetică. Obiectivul declarat este ca modelele să poată „prezice” rapid când infrastructura (de la rețeaua electrică la baze militare) ar putea intra sub amenințare sau stres din partea unor actori ostili. Datele din Ucraina și accesul companiilor private Parteneriatul cu laboratorul ucrainean ar aduce în antrenarea modelelor seturi operaționale legate de drone, imagini din misiuni de lovire și profiluri de zbor, care ar include, potrivit materialului, și posibile tentative rusești de sabotaj asupra infrastructurii critice ucrainene. Publicația notează că arhiva acoperă patru ani de date militare și ar oferi o imagine mai profundă decât modelele antrenate în afara Ucrainei, care au fost „în mare parte” limitate la date din surse deschise. În paralel, companiile private ar urma să primească acces la aceste date după aprobare de către Ministerul Apărării (MoD), printr-o platformă securizată – un element care, potrivit articolului, este de natură să alimenteze îngrijorări din partea organizațiilor pentru protecția vieții private. Au fost aprobate deja proiecte-pilot cu trei companii britanice de inteligență artificială: Sintela, Mind Foundry și Skyral. The Guardian menționează că Sintela, companie din Bristol specializată în senzori pe fibră optică, a încheiat recent un contract de 35 milioane dolari (aprox. 160 milioane lei) cu administrația Trump pentru supravegherea frontierei SUA–Mexic. De ce contează: securitate fizică, dar și controverse privind supravegherea Materialul leagă explicit tehnologia și de riscul de intruziuni ale protestatarilor, în contextul unui incident în care grupul Palestine Action a pătruns la RAF Brize Norton, reușind să vandalizeze două aeronave militare înainte de a părăsi baza fără a fi reținut. În același timp, utilitatea reală a combinării datelor din Ucraina cu astfel de sisteme nu este unanim acceptată. Steven Murdoch, profesor de informatică la University College London, spune că tehnologiile de detectare a mișcării prin senzori pe fibră optică există de decenii și că nu este evident dacă datele din Ucraina le-ar rafina semnificativ, deși vede un scenariu plauzibil în care pot apărea tipare care nu există în seturi de date publice – în special în zona amenințărilor legate de drone. Premierul Andy Burnham și ministrul apărării Wes Streeting susțin că parteneriatul ar accelera dezvoltarea capabilităților de securitate și ar întări protecția infrastructurii critice. Articolul mai menționează că, pe lângă supraveghere, ar putea exista și proiecte conexe, precum cipuri pentru drone, robotică și sisteme de armament automatizate, fără a detalia calendarul sau bugetele. [...]
CNAB pregătește achiziția de sisteme antidronă pentru Otopeni și Băneasa , cu implicații directe în operarea aeroporturilor și în bugetarea serviciilor de mentenanță pe termen mediu, potrivit HotNews . Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) are în plan cumpărarea unor sisteme integrate pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea aeronavelor fără pilot. În articol sunt menționate explicit sistemele de tip C‑UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems), adică soluții tehnice care contracarează dronele. Ce include proiectul și ce se evaluează acum Din informațiile disponibile, CNAB calculează în această etapă costurile pentru servicii asociate echipamentelor, nu doar pentru achiziția în sine. Evaluarea vizează: instruirea personalului; întreținerea și reparațiile în perioada de garanție (24 de luni); întreținerea și reparațiile în perioada post-garanție (24 de luni). De ce contează pentru operarea aeroporturilor Planul indică o abordare pe ciclul de viață al sistemelor (nu doar instalare, ci și operare și mentenanță), ceea ce sugerează că implementarea ar urma să vină la pachet cu proceduri și resurse dedicate pentru funcționarea continuă a capabilităților antidronă, pe cel puțin patru ani (garanție + post-garanție). HotNews notează că informația este preluată dintr-un material publicat de Profit.ro . [...]
