Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un incident de concediere s-a transformat într-un atac intern care a șters 96 de baze de date guvernamentale, după ce doi foști specialiști IT au folosit accesul de administrator rămas activ, iar o înregistrare uitată din Microsoft Teams a devenit proba-cheie a anchetei, potrivit Focus.
Cazul îi vizează pe frații gemeni Muneeb și Sohaib Akhter, ambii în vârstă de 34 de ani, care lucrau pentru furnizorul federal Opexus. Ei au fost concediați pe 18 februarie 2025, în cadrul unei ședințe pe Microsoft Teams cu departamentul de resurse umane, relatează publicația, citând Ars Technica.
În timpul apelului, unul dintre frați a pornit înregistrarea videoconferinței la ora 16:48 (ora locală). După ce reprezentanții HR au părăsit convorbirea, funcția de înregistrare ar fi rămas activă fără să fie observată, timp de aproximativ o oră. În acest interval, cei doi ar fi șters, folosind drepturile lor de administrator, 96 de baze de date ale guvernului SUA.
Compania ar fi securizat ulterior fișierele întâlnirii, care ar oferi anchetatorilor un „protocol audio” complet al discuțiilor și acțiunilor celor doi. Focus menționează și existența unui document depus la instanță („United States’ Response in Opposition to Defendant’s Motion to Revoke the Detention Order”), care descrie în detaliu desfășurarea evenimentelor și baza probatorie.
Dincolo de componenta penală, cazul indică o vulnerabilitate operațională majoră: în situații sensibile (precum concedieri), o întârziere în retragerea privilegiilor de administrator poate permite sabotaj rapid, cu efecte directe asupra continuității activității și a recuperării datelor.
Focus mai notează că frații Akhter aveau condamnări anterioare pentru cazuri de fraudă cibernetică, iar Opexus ar fi aflat despre acest istoric abia cu puțin timp înainte de concediere.
Recomandate
O breșă de tip „lanț de furnizori” a expus datele a 8,8 milioane de persoane din Danemarca , după ce atacatorii au folosit accesul legal al unei firme private la registrul central al populației, potrivit Mediafax . Cazul ridică o problemă operațională și de control: nu sistemele statului ar fi fost sparte, ci ar fi fost exploatate credențiale ale unui partener cu drept de interogare. În septembrie au fost făcute peste 14 milioane de căutări automate în registrul central al populației (CPR), iar 8,8 milioane dintre acestea au returnat date reale. Incidentul a fost observat abia când administrația registrului a încercat să factureze firmei respective căutările, deoarece companiile plătesc fiecare interogare. Cum s-a produs accesul: credențiale și un furnizor cu acces legal Conexiunea cu parola „123456” provine dintr-o investigație a cotidianului danez Politiken, citată de publicația spaniolă AS, conform aceleiași surse. Potrivit acestora, cel puțin trei conturi ale firmei Pays ApS din Odense ar fi folosit parola „123456”, inclusiv un cont de administrator. Atacatorii „nu au spart sistemele statului”, ci au folosit accesul legal la registru pe care îl avea Pays ApS, o firmă de tehnologie care, potrivit registrului comerțului danez, avea doi angajați în iulie 2026. Compania a confirmat că accesul ei legal a fost folosit abuziv. O persoană care susține că este autorul atacului a declarat că a intrat inițial cu datele de autentificare ale unui fost angajat. Autoritățile nu au stabilit încă dacă parola „123456” a fost cauza directă a breșei. Agenția daneză pentru protecția datelor investighează cum s-a produs atacul și cine răspunde. Ce date au fost accesate și de ce cifra depășește populația țării Au fost accesate nume, adrese și numere CPR (echivalentul danez al CNP-ului). Numărul de 8,8 milioane depășește populația Danemarcei (aprox. 6 milioane), deoarece registrul păstrează aproximativ 11 milioane de înregistrări, inclusiv ale persoanelor decedate sau plecate din țară. Persoanele cu adresă și nume protejate nu au fost afectate. Reacția autorităților și riscul imediat: fraudă țintită Neregulile au fost observate în seara de 2 octombrie, iar Ministerul Digitalizării a anunțat incidentul pe 5 octombrie. Ministra Christina Egelund a cerut o revizuire completă a securității registrului. Firma a fost deconectată de la sistem, iar poliția a deschis o anchetă. Autoritățile daneze avertizează că riscul imediat este frauda țintită: cu nume, adresă și număr personal, atacatorii pot construi mesaje și apeluri mai credibile. În acest context, autoritățile au transmis că simpla cunoaștere a acestor date nu mai poate fi considerată o dovadă de identitate și le cer cetățenilor să nu își divulge parolele prin telefon sau e-mail, chiar dacă interlocutorul pare să le știe datele. Conturile protejate prin MitID (autentificare în doi pași) nu au fost atinse. [...]
Atacul cibernetic asupra controlerelor de refrigerare din supermarketuri expune un risc operațional și financiar major pentru retailul alimentar , după ce hackeri au preluat controlul unor frigidere și congelatoare din sute de magazine din Franța, provocând pierderi de marfă și, în unele cazuri, incendii, potrivit CNN . În total, aproximativ 700 de retaileri alimentari au fost afectați la nivel național, după ce atacatorii s-au conectat de la distanță la echipamentele de refrigerare și au pornit cicluri de dezghețare, ceea ce a dus la compromiterea unor cantități mari de produse proaspete și congelate, conform postului BFMTV, afiliat CNN. Procuratura din Paris a preluat cazul în jurisdicție națională, iar autoritățile investighează inclusiv legătura dintre atacuri și pagubele raportate, „în termeni de alterare a alimentelor și incendii”. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru companii Din perspectiva operațională, incidentul arată cât de vulnerabile pot deveni lanțurile de distribuție atunci când echipamente industriale conectate la internet (în acest caz, controlerele care gestionează temperaturile din vitrine și camere frigorifice) sunt expuse public sau rămân cu software vechi. Potrivit materialului, controlerele pot fi accesate online pentru mentenanță, astfel încât firmele de service să ajusteze temperaturile de la distanță. În Franța, atacatorii ar fi pătruns în controlere operate de cel puțin trei companii, inclusiv Danfoss (Danemarca), Copeland (SUA) și Dixell, potrivit unei declarații a agenției franceze de securitate cibernetică ANSSI , care gestionează investigația. Impactul financiar ar putea fi semnificativ: executivi din retail au avertizat că pagubele s-ar putea ridica la milioane, pe fondul pierderilor de marfă și al întreruperilor operaționale. Vulnerabilități: software învechit și sisteme expuse pe internet Danfoss a recunoscut, la scurt timp după atac, că multe dintre unitățile afectate „nu mai primesc actualizări software sau de securitate” ori rulau „software învechit”, recomandând clienților să mențină sistemele suportate la zi cu cel mai recent firmware (software-ul intern al echipamentului). Copeland (care deține Dixell) a indicat o „vulnerabilitate” într-o generație de controlere scoasă din uz („end-of-life”, adică fără suport), precizând că lucrează cu clienții afectați pentru reducerea riscului. Un element cheie este expunerea la internet: înainte de atac, existau peste 1.700 de instanțe ale software-ului Danfoss afectat expuse online în Franța, ceea ce ar fi oferit atacatorilor o „plajă” largă de ținte potențiale, potrivit cercetătorului Félix Aimé (Sekoia), citat de CNN. În plus, compania de securitate Claroty semnalase anterior vulnerabilități în controlerele Danfoss AK-SM 800A, inclusiv un mecanism care ar putea fi abuzat pentru a ocoli autentificarea normală, conform unui raport publicat la începutul lunii august, menționează articolul. Cine a fost afectat: marile lanțuri, în prim-plan Atacul a lovit mai multe grupuri importante din retailul francez, potrivit datelor prezentate: până la 80 de supermarketuri Carrefour ; 5% din cele 490 de magazine Monoprix; 150 de magazine din grupul Les Mousquetaires; aproximativ 80 de magazine Coopérative U (potrivit CEO-ului Dominique Schelcher). Cine este în spatele atacului și ce spun autoritățile Nicio grupare sau persoană nu și-a asumat responsabilitatea, iar lipsa unei cereri publice de răscumpărare sugerează că scopul ar fi putut fi mai degrabă „mischief” (sabotaj) sau „neliniștirea publicului”, potrivit analistului britanic Ken Munro, citat de CNN. Motivația rămâne „necunoscută în acest stadiu”, a spus Aimé. Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a numit incidentul un „semnal de alarmă pentru toată lumea”, dar a încercat să reducă temerile privind riscul unor penurii alimentare. Se extinde dincolo de Franța Problema nu pare limitată la Franța. Aimé a declarat pentru Reuters că și Spania, Portugalia, Polonia, Germania și Belgia ar fi fost afectate. Ce ar trebui să rețină companiile (și consumatorii) Pentru consumatori, „nu este mult de care să se îngrijoreze”, potrivit lui Munro, însă pentru companii mesajul este direct: sistemele de management ale echipamentelor trebuie ținute departe de internetul public și securizate corespunzător. „Nu exista nicio nevoie de business ca aceste controlere să fie accesibile pe internetul public.” Munro recomandă ca board-urile companiilor să ceară explicații furnizorilor: cine administrează efectiv aceste sisteme, cine a externalizat mentenanța și cine are responsabilitate contractuală pentru securitate. În lipsa unor controale, „un singur punct orb” poate duce la „tone de mâncare aruncată”, potrivit analistului. [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
Creșterea atacurilor care exploatează vulnerabilități nereparate schimbă prioritățile de securitate ale organizațiilor , într-un context în care România rămâne expusă suplimentar prin poziționarea pe flancul estic al NATO, potrivit Mediafax , care citează date din buletinul trimestrial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). La nivel global, presiunea atacurilor continuă să urce: în trimestrul al doilea din 2026, o organizație a fost ținta, în medie, a 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% peste aceeași perioadă din 2025. În iunie, media a ajuns la 2.270 de atacuri pe organizație și pe săptămână, cu 17% peste iunie 2025. Vulnerabilitățile au devenit principala „ușă” de intrare Raportul DNSC indică o schimbare relevantă pentru companii și instituții: exploatarea vulnerabilităților nereparate a ajuns la 31% dintre vectorii inițiali ai breșelor de securitate, depășind folosirea abuzivă a credențialelor (13%). Concluzia operațională este că viteza de aplicare a actualizărilor și corecțiilor (patch-uri) devine critică, în condițiile în care atacurile pornesc tot mai des de la probleme cunoscute, dar neadresate la timp. Explozie pe „ device-code phishing ” și rolul inteligenței artificiale DNSC semnalează o creștere de 1.380% a atacurilor de tip „device-code phishing”, o formă de phishing (tentativă de fraudă prin mesaje-capcană) concepută inclusiv pentru ocolirea autentificării multifactor. Atacatorii folosesc kituri comerciale care pot genera automat mesaje personalizate, ceea ce permite extinderea campaniilor la scară mai mare. România: fără incident major confirmat, dar cu alerte și campanii de fraudă Pentru România, DNSC precizează că sursele publice consultate nu indică, în trimestrul al doilea, un incident major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică. În schimb, au existat amenințări concrete: 12 alerte DNSC privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau exploatate activ; avertizări privind campanii de fraudă online, inclusiv mesaje SMS false trimise în numele Ghișeul.ro , care invocau presupuse amenzi restante. Raportul notează și un element de pregătire: 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică printr-un proiect finanțat prin PNRR. De ce contează pentru organizații DNSC atrage atenția că poziționarea României pe flancul estic al NATO aduce riscuri suplimentare, de la operațiuni hacktiviste pro-ruse până la potențiale activități de spionaj cibernetic. În acest context, raportul pune accent pe gestionarea rapidă a vulnerabilităților și pe actualizarea sistemelor, pe fondul creșterii atacurilor care folosesc tocmai aceste puncte slabe ca punct de intrare. [...]
Atacul cibernetic care a supraîncălzit frigiderele din sute de supermarketuri din Franța riscă să se traducă în pierderi de milioane de euro și aruncă în prim-plan vulnerabilitatea operațională a retailului alimentar , potrivit Mediafax . Hackerii au obținut controlul asupra software-ului care reglează temperaturile unităților de refrigerare și au forțat unele frigidere și congelatoare să ajungă la 50°C peste noapte. Consecința imediată a fost compromiterea stocurilor: alimente estimate la milioane de euro ar fi fost afectate. Ce s-a întâmplat în magazine și cât de extins a fost incidentul Un director executiv al unui lanț de supermarketuri a descris incidentul drept „extrem de grav și fără precedent”, conform BBC, citată de Mediafax. Ca amploare, peste 100 de supermarketuri ale aceluiași lanț ar fi fost vizate, iar cel puțin 300 de alte magazine ar fi fost afectate, potrivit agenției AFP. Un retailer a precizat că frigiderele s-au încălzit până la 50°C timp de șase ore peste noapte, până luni, și că a aruncat toate alimentele afectate pentru a evita riscurile pentru sănătate. În teren, unii angajați au spus că au fost întâmpinați de valuri de aer cald luni dimineață, la deschiderea congelatoarelor. Un post de televiziune francez a publicat și o imagine cu un congelator dintr-un raion de înghețată indicând 26,5°C. Impact financiar: de la pierderi locale la un ordin de mărime național Două supermarketuri din regiunea Alsacia au raportat împreună pierderi de 270.000 de euro (aprox. 1,35 milioane lei), potrivit aceluiași post TV. Pe acest fond, daunele la nivel național ar putea ajunge la milioane de euro, însă amploarea reală rămâne, deocamdată, neclară. Reacția autorităților și semnalul de risc pentru „securitatea alimentară” Parchetul din Paris a anunțat, pentru AFP, deschiderea unei anchete, descriind incidentul drept „un atac cibernetic de amploare” care a afectat frigiderele mai multor lanțuri importante de retail alimentar din Franța. Comisarul european pentru alimente, Christophe Hansen , a condamnat atacul într-o postare pe X, legând direct incidentul de riscurile asupra lanțului alimentar: „Securitatea alimentară necesită mai multă atenție la toate nivelurile. Deoarece transformarea alimentelor în arme a devenit o realitate.” În acest stadiu, informațiile disponibile indică un atac cu efect operațional imediat (controlul temperaturii) și cu potențial de pierderi semnificative, însă dimensiunea exactă a pagubelor și numărul total al magazinelor afectate nu sunt încă stabilite. [...]
Loviturile cu drone asupra centrelor de date Yandex au scos la iveală o vulnerabilitate operațională majoră a economiei digitale rusești , după ce infrastructura critică a fost concentrată în câteva noduri mari, potrivit Ars Technica . Publicația relatează că, după ce Rusia a atacat centre de date și telecomunicații din Ucraina, Ucraina a ripostat, iar întreruperile rezultate au afectat pe scară largă servicii digitale folosite zilnic în Rusia. În câteva zile, trei dintre cele mai mari centre de date ale Yandex au fost lovite sau scoase din funcțiune, ceea ce a dus la pene și degradări de servicii. Bloggerii pro-Kremlin citați în articol avertizează că modelul „hipercentralizat” al serviciilor digitale din Rusia poate deveni un punct slab într-un conflict în care infrastructura IT este țintită direct. Ce s-a întâmplat: trei lovituri, trei centre de date Yandex Conform articolului, Rusia a început la final de septembrie o campanie de atacuri cu drone asupra centrelor de date și rețelelor mobile din Ucraina, cu întreruperi temporare ale internetului și telefoniei mobile pentru până la 100.000 de gospodării din Kiev. Ulterior, Ucraina a început să lovească infrastructura Yandex, pe care președintele Volodîmîr Zelenski a descris-o drept un răspuns „simetric”. Loviturile menționate de Ars Technica: 8 octombrie (Sasovo, sud-est de Moscova): un atac a avariat un centru de date care găzduiește două dintre cele trei supercomputere folosite de Yandex pentru antrenarea modelului de inteligență artificială YandexGPT . Nu era clar imediat cât de mari au fost pagubele la supercomputere. 9 octombrie (Kaluga, sud-vest de Moscova): un al doilea atac a scos din funcțiune un alt centru de date Yandex, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia, cu capacitate maximă de 63 MW . 11 octombrie (Vladimir, est de Moscova): un al treilea atac a forțat Yandex să suspende operațiunile într-un centru de date, potrivit BBC News, citată de publicație. De ce contează: efect în lanț asupra plăților, băncilor și comerțului online Impactul relevant nu este doar asupra capacităților de calcul pentru AI, ci asupra serviciilor de masă și a companiilor care depind de ele. Ars Technica notează că avariile au fost asociate cu întreruperi sau indisponibilități pentru: aplicații populare de plăți și servicii de banking digital; e-mail; platforme de comerț online; servicii de streaming video; aplicații de ride-hailing și livrare de mâncare; navigație și hărți. În plus, motorul de căutare Yandex ar avea aproximativ 70% din piața din Rusia, ceea ce amplifică efectul oricărei degradări de infrastructură. Publicația mai arată că problemele se propagă și prin Yandex Cloud (serviciul de cloud computing – adică închirierea de resurse IT la distanță), care are drept clienți unele dintre cele mai mari companii din Rusia, potrivit The Moscow Times (menționată ca sursă în articol). Vulnerabilitatea structurală: centralizare și constrângeri legale Bloggeri militari ruși citați în material susțin că avantajul istoric al ecosistemului Yandex s-a transformat într-o slăbiciune de război, tocmai din cauza concentrării infrastructurii în câteva centre mari. Unul dintre ei descrie Yandex drept un „monopolist” la nivel de piață și critică faptul că „toată puterea” infrastructurii a fost concentrată în câteva noduri. În paralel, articolul indică și o limitare de reglementare: potrivit unui alt blogger citat, „ Legea internetului suveran ” (adoptată în 2019) ar fi contribuit la blocarea opțiunilor companiilor ruse de a-și construi redundanțe (copii de rezervă operaționale) în afara Rusiei, inclusiv în țări „prietene”, în timp ce accesul la infrastructură din țări „neprietenoase” este restricționat de sancțiuni. Contrastul cu Ucraina și ce urmează Ars Technica susține că Ucraina ar putea fi mai rezilientă datorită unui ecosistem mai descentralizat, cu centre de date mai mici, și prin măsuri de backup, inclusiv mutarea unor echipamente și rețele în subteran sau în afara țării. În plus, Microsoft și Amazon ar fi oferit servicii cloud gratuite pentru migrarea unor servicii guvernamentale ucrainene în Europa; Amazon Web Services ar găzdui peste 15 petabytes de date de la peste 60 de organizații guvernamentale ucrainene, plus date ale companiei energetice private DTEK. Pe partea rusă, un expert IT citat de ziarul Kommersant (menționat în articol) estimează că ar putea dura până la șase luni pentru înlocuirea echipamentelor avariate din centrele de date Yandex, ceea ce sugerează un risc de perturbări prelungite dacă atacurile continuă sau dacă reparațiile sunt întârziate de lanțurile de aprovizionare și constrângerile de import. [...]
