Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Încrederea ridicată a IMM-urilor în reziliența cibernetică riscă să mascheze lacune de înțelegere și prioritizare a amenințărilor, arată datele citate de Economica din Eset SMB Cyber Readiness Index 2026, un sondaj realizat pe 4.400 de companii din 13 țări. Miza este una operațională: dacă firmele își supraestimează capacitatea de apărare, pot investi greșit și pot rămâne expuse la atacuri frecvente, precum phishingul și ransomware.
Studiul indică un nivel ridicat de încredere în capacitatea de a preveni atacurile și de a gestiona incidentele, deși, în paralel, multe IMM-uri ar avea o înțelegere limitată a securității cibernetice, inclusiv a soluțiilor folosite și a impactului inteligenței artificiale asupra amenințărilor.
În privința prevenirii atacurilor informatice, 18% dintre respondenți afirmă că măsurile lor de securitate pot preveni atacurile, în timp ce 7% spun că nu au încredere sau au foarte puțină încredere în această capacitate.
Un factor asociat cu un nivel mai mare de încredere este asigurarea cibernetică (poliță care poate impune controale specifice de securitate). Organizațiile care dețin o astfel de asigurare raportează cel mai ridicat nivel de încredere în reziliența cibernetică (37% dintre respondenți), iar aproape 88% dintre acestea se declară „foarte” sau „oarecum” încrezătoare în capacitatea de a face față incidentelor.
De asemenea, companiile care s-au confruntat cu mai multe incidente de securitate (14% dintre respondenți) manifestă, paradoxal, un nivel ridicat de încredere: 81% dintre ele spun că sunt „foarte” sau „oarecum” încrezătoare că pot gestiona astfel de situații.
Cercetarea notează că, deși IMM-urile sunt cel mai îngrijorate de malware-ul bazat pe inteligență artificială, rolul principal al AI ar fi, în practică, reducerea „barierei de intrare” pentru infractorii cibernetici, care pot lansa mai ușor atacuri sofisticate.
Expertul Eset Roman Cuprik avertizează că această preocupare poate avea „două tăișuri”: crește conștientizarea importanței securității, dar poate împinge companiile să-și concentreze atenția pe amenințări „mult mai puțin răspândite decât cred”.
„Deşi IMM-urile sunt cel mai îngrijorate de malware-ul bazat pe inteligenţă artificială, în realitate, AI are, în principal, rolul de a reduce bariera de intrare pentru infractorii cibernetici în lansarea unor atacuri sofisticate.”
Potrivit datelor de telemetrie ale producătorului de soluții antivirus, phishingul rămâne cea mai răspândită amenințare, folosită pentru a ocoli mecanismele de apărare, a sustrage informații sau a distribui malware.
Ransomware (atacuri care blochează sau criptează datele pentru a cere răscumpărare) vizează tot mai des IMM-urile, pe fondul accesibilității unor instrumente tot mai sofisticate. O analiză a site-urilor de publicare a datelor furate indică o creștere anuală de 50% a atacurilor ransomware, iar telemetria arată o majorare de 13% a detecțiilor între prima și a doua jumătate a anului 2025.
Concluzia operațională a materialului este că IMM-urile investesc mai mult și folosesc soluții avansate, dar nu le înțeleg întotdeauna funcționarea și limitele, ceea ce poate reduce eficiența reală a protecției. În acest context, specialiștii recomandă urmarea ghidurilor publicate de instituții de încredere, precum Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA).
Recomandate
O campanie de phishing care urmărește preluarea conturilor de mesagerie criptată vizează oficiali guvernamentali, personal militar, jurnaliști și persoane cu acces la informații sensibile, prin mesaje trimise pe Signal, WhatsApp și Telegram, potrivit Știrile Pro TV . Miza operațională este directă: atacatorii încearcă să obțină „cheia de recuperare” a contului (Recovery Key), ceea ce le poate permite accesul la conversații și la identitatea digitală a țintei. Avertismentul a fost transmis de Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) , care citează o alertă emisă de FBI și Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA) la 26 iunie 2026. Activitatea este atribuită unor grupuri asociate serviciilor de informații ruse (FSB și structuri militare), urmărite public sub denumirile UNC5792 și UNC4221. Cum funcționează atacul: „suport tehnic” fals și cerere de Recovery Key Conform DNSC, atacatorii trimit mesaje care par a veni de la „suportul tehnic” al aplicației și invocă probleme de securitate sau de sincronizare. Victima este apoi îndrumată să activeze funcția de backup a contului și să trimită direct cheia de recuperare, sub pretextul „confirmării” sau „restaurării” contului. Ce recomandă DNSC utilizatorilor vizați DNSC subliniază că serviciile reale de suport ale aplicațiilor de mesagerie nu cer niciodată, în chatul din aplicație, coduri de verificare, PIN-uri sau chei de backup, ci comunică doar prin canale oficiale (e-mail, nu mesaje în aplicație). Recomandările pentru cei care primesc un mesaj suspect includ: să nu introducă și să nu trimită nimănui cheia de recuperare; dacă cheia a fost totuși transmisă, să fie regenerată imediat din „Settings” și „Backup” (DNSC precizează că cheia veche rămâne validă la infinit, inclusiv pe un cont nou creat cu același număr); raportarea mesajului și blocarea expeditorului; verificarea autenticității printr-un canal oficial, nu prin linkuri primite în chat. [...]
O campanie de phishing care vizează utilizatorii WhatsApp, Telegram și Signal poate duce la preluarea contului dacă victima ajunge să transmită „cheia de recuperare” (backup) cerută prin mesaje ce se dau drept suport tehnic, potrivit Antena 3 , care citează o alertă transmisă de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pe baza unei semnalări FBI și CISA . Atacul a fost identificat pe 26 iunie 2026 și folosește mesaje care pretind că anunță probleme de securitate sau de sincronizare a contului. În scenariul descris de autorități, utilizatorul este îndrumat să activeze funcția de backup, apoi să trimită cheia de recuperare, sub pretextul „confirmării identității” sau al restaurării contului. De ce contează: cheia de recuperare poate rămâne valabilă „pe termen nelimitat” DNSC avertizează că serviciile oficiale de suport ale aplicațiilor de mesagerie nu cer niciodată coduri de verificare, PIN-uri sau chei de backup și nu trimit linkuri de verificare/restaurare prin mesaje în aplicație, comunicarea oficială fiind realizată doar prin canale verificate, precum e-mailul. Un element operațional important din avertisment este că, odată divulgată, cheia veche „rămâne validă pe termen nelimitat”, inclusiv pentru conturi nou create cu același număr de telefon. Cu alte cuvinte, compromiterea nu se oprește automat și poate necesita acțiune imediată din partea utilizatorului. Cine este vizat, potrivit avertismentului Conform informării citate, țintele principale ale campaniei sunt: oficiali guvernamentali; personal militar; jurnaliști; persoane cu acces la informații sensibile. Activitatea este atribuită unor grupuri asociate serviciilor de informații ruse, urmărite sub denumirile UNC5792 și UNC4221, mai arată avertismentul. Ce recomandă DNSC utilizatorilor Autoritățile recomandă: să nu fie introdusă și să nu fie transmisă nimănui cheia de recuperare; dacă cheia a fost deja divulgată, să fie regenerată imediat din setările aplicației; să fie raportat și blocat expeditorul mesajelor suspecte; să fie verificată autenticitatea informațiilor doar prin canale oficiale și să fie evitat accesul pe linkuri primite în conversații. DNSC subliniază că vigilența utilizatorilor rămâne esențială, deoarece astfel de atacuri de tip phishing exploatează încrederea în platformele de comunicare criptată. [...]
România riscă să-și blocheze digitalizarea fără salarii competitive pentru specialiștii în securitate cibernetică , avertizează ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, într-o declarație preluată de Economedia . În lipsa unei politici unitare și a unor echipe bine plătite, instituțiile publice rămân vulnerabile, iar incidentele recente arată că „digitalizarea merge” mai repede decât capacitatea statului de a o apăra. Digitalizare fragmentată, securitate neuniformă Darău spune că una dintre problemele structurale este felul „în colțișorul lui” în care s-a făcut digitalizarea: fiecare instituție și-a construit propriile soluții, fără o abordare unitară pentru securitatea cibernetică. În acest context, riscurile sunt tratate inegal, iar multe instituții publice „nu sunt conștiente” de expunerea lor. „Digitalizarea merge și va merge întotdeauna ceva mai repede decât securitatea cibernetică. Primul lucru este să fim conștienți de riscuri. Din păcate, foarte multe instituții publice nu sunt conștiente de aceste riscuri.” Lecția incidentelor: reacție rapidă, pregătire insuficientă Ministrul a făcut trimitere la problemele informatice de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde, potrivit lui, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) intervine „foarte rapid” după notificare și lucrează împreună cu echipa ANCPI pentru restaurarea serviciilor și repunerea sistemelor „în producție” (adică în funcționare pentru utilizatori). În același timp, el afirmă că astfel de episoade scot la iveală „lipsuri în pregătirea pentru incidente de securitate”, amintind și de un incident anterior la ghișeul.ro. În material este menționată și poziția șefului DNSC, Dan Cîmpean, care a spus că atacul asupra infrastructurii IT a ANCPI „nu a fost unul complex” și „putea fi prevenit”. Miza economică: fără salarii atractive, statul pierde oamenii buni Punctul central al mesajului lui Darău este legat de resursa umană: instituțiile care securizează sistemele informatice au nevoie de mai mulți specialiști „bine pregătiți” și „bine plătiți”. El leagă direct această nevoie de discuțiile despre Legea salarizării unitare și avertizează că statul nu poate construi capacitate reală de securitate cibernetică dacă se bazează pe salarii de 5.000–7.000 de lei, deoarece specialiștii competenți vor pleca în sectorul privat. „Nu o să putem face cu niște funcționari plătiți cu 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei, care oricând, dacă sunt buni, vor pleca în piață.” Ce urmează: prioritate pe termen lung, nu proiecte izolate Ministrul susține că România are nevoie de coordonare instituțională pentru transformarea digitală la nivelul întregului stat și că digitalizarea împreună cu securitatea cibernetică ar trebui să fie între „top 3–5 priorități” în următorii ani, indiferent de guverne. În lipsa unei abordări „serioase și planificate”, avertizează el, vor continua întreruperile de sisteme și coexistența dintre servicii online și birocrația clasică, concluzionând că „aproape că nu suntem digitalizați”. [...]
Germania își ridică oficial nivelul de amenințare, iar companiile pot vedea efecte în costuri și măsuri de securitate după ce ministrul german de Interne a anunțat că a revizuit evaluarea la „mare amenințare”, pe baza unor informații și indicii mai numeroase privind planuri de atac, potrivit Economica . Politicianul conservator a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Die Welt că „informațiile sporite și imaginile obținute de serviciile speciale” l-au determinat să schimbe evaluarea anterioară. În noul cadru, „în Germania riscul unor atacuri trebuie așteptat oricând”, iar planurile de atac împotriva țării ar fi „clar recognoscibile”, conform declarațiilor citate. De ce contează pentru mediul economic și operațional Ridicarea nivelului de amenințare tinde să se traducă în practică prin măsuri de securitate mai stricte și o presiune suplimentară pe continuitatea operațiunilor, în special pentru infrastructuri și organizații cu expunere ridicată (transport, evenimente, spații comerciale, logistică, instituții). În material nu sunt detaliate măsuri concrete, însă semnalul oficial indică o intensificare a atenției autorităților și, implicit, un context mai exigent pentru managementul riscurilor. Ce invocă ministrul de Interne Potrivit aceleiași surse, ministrul își justifică evaluarea prin: un volum mai mare de informații, atât de la serviciile de informații germane, cât și de la aliați; „incidente mai concrete” soldate cu pagube; dezvoltarea unor rețele de agenți în Germania și în afara ei, care ar plănui acte de spionaj și sabotaj. Dobrindt mai spusese anterior că va crește nivelul de amenințare, anunț făcut la conferința miniștrilor de interne de acum o lună, conform articolului. [...]
Atacul cibernetic asupra ANCPI a blocat e-Terra și e-mailurile instituției , iar cazul ridică semne de întrebare despre gestionarea vulnerabilităților vechi și despre riscul de expunere a datelor, potrivit HotNews . Hackerul care revendică atacul spune că motivația a fost „exclusiv câștigul financiar” și susține că a exploatat o vulnerabilitate cunoscută încă din 2021. Acesta a discutat în format text cu Euronews România, printr-o aplicație de mesagerie securizată, și a afirmat că nu vinde datele „chiar oricui”. Blocaj operațional la nivelul serviciilor de cadastru ANCPI a transmis că, începând de marți, 14 iulie, „toate sistemele informatice gestionate” de instituție sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra. Instituția descrie incidentul drept „cel mai grav” din istoria sa și estimează că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune până la sfârșitul săptămânii. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a declarat vineri, într-un răspuns pentru HotNews, că specialiștii săi colaborează cu ANCPI pentru gestionarea incidentului și limitarea impactului asupra serviciilor. Ce spune atacatorul despre date și răscumpărare Atacatorul, cunoscut online ca „ ByteToBreach ”, despre care autoritățile române ar avea informații că este de origine algeriană, a transmis un mesaj de scuze pentru efectele produse: „Îmi pare rău pentru problemele pe care le-am cauzat pentru cetățeni și pentru echipa IT care lucrează acum din greu la ANCPI”. Întrebat dacă utilizatorii ar trebui să fie îngrijorați dacă datele au fost compromise, acesta a răspuns: „Nu vând aceste date chiar oricui”. Hackerul a negat și informația potrivit căreia ar fi cerut o răscumpărare de 10 milioane de euro, afirmând: „Oricărui om întreg la minte i-ar fi rușine să ceară un astfel de preț. Aceste lucruri se discută doar între părțile relevante”. Date scoase la vânzare și acuzații privind ștergerea din copii de rezervă Publicația de investigație Public Record a relatat că pe un site unde sunt tranzacționate scurgeri de date a apărut un anunț legat de ANCPI, iar autorul postării ar fi avertizat că a început să șteargă din back-upuri (copii de rezervă folosite pentru restaurarea datelor). În același mesaj, atacatorul susține că ar deține inclusiv o copie a serverelor GitLab cu cod sursă pentru sisteme precum Eterra și RENNS și menționează și o versiune a unui program de tip ransomware (software de șantaj care criptează datele). Separat, compania israeliană de securitate cibernetică Kela îl descrie pe autorul anunțului ca pe un infractor care comercializează date sensibile la nivel global, inclusiv din domenii precum bănci și guverne. O sursă „la curent cu incidentul” a declarat anterior pentru HotNews că autoritățile investighează o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri, însă informația rămâne la nivel de verificare, conform sursei citate. [...]
O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor , iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu , potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”. „Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.” Ce înseamnă, practic, „scăparea” invocată Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă. „Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.” În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale. Ce urmează: accent pe actualizări și controlul parolelor Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor. „Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.” Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor. [...]
