Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Google introduce controale noi de confidențialitate pentru Quick Share pe Android, reducând riscul de partajare nedorită cu persoane necunoscute, potrivit Nokiapoweruser. Actualizarea, anunțată pe 16 februarie 2026, vizează îmbunătățirea siguranței funcției integrate de transfer rapid de fișiere între dispozitive aflate în apropiere, folosită pentru trimiterea de fotografii, clipuri video sau documente.
Schimbările vin în contextul în care utilizatorii au reclamat situații de partajare accidentală în spații publice aglomerate, precum aeroporturi, școli sau mijloace de transport. Google aliniază astfel experiența Android la standardele de protecție deja întâlnite pe platforma concurentă, unde vizibilitatea dispozitivului poate fi limitată temporar.
Noua versiune aduce mai mult control asupra modului în care un dispozitiv devine vizibil pentru alții:
Aceste măsuri reduc riscul de a primi fișiere de la persoane necunoscute și oferă utilizatorului posibilitatea de a decide mai informat dacă acceptă sau respinge un transfer.
Android este prezent pe miliarde de dispozitive la nivel global, iar transferul rapid de fișiere este o funcție utilizată frecvent. Problemele legate de cereri neașteptate de partajare au afectat încrederea utilizatorilor, mai ales în locuri publice. Noile controale urmăresc să transforme confidențialitatea într-o setare implicită, nu într-o opțiune ascunsă în meniu.
Pe scurt, utilizatorii vor beneficia de:
Actualizarea este distribuită treptat prin intermediul actualizărilor de sistem livrate prin magazinul de aplicații Google, ceea ce înseamnă că nu este necesară instalarea unei noi versiuni complete de Android. Majoritatea dispozitivelor moderne ar trebui să primească automat noile setări în următoarele săptămâni.
Schimbarea nu aduce funcții spectaculoase la nivel vizual, dar intervine direct asupra modului în care utilizatorii interacționează cu dispozitivele din jur. Într-un ecosistem în care schimbul rapid de fișiere este tot mai des utilizat, consolidarea protecției împotriva contactelor necunoscute devine un pas necesar pentru menținerea încrederii în platformă.
Recomandate
Atacatorii folosesc deja AI ca să găsească breșe „zero-day” care pot ocoli inclusiv autentificarea în doi pași , iar asta mută presiunea operațională pe companii: controalele clasice și scanările automate nu mai sunt suficiente pentru a prinde vulnerabilități de logică, greu de observat în testele standard, potrivit Mediafax , care citează Euronews și un raport al Google Threat Intelligence Group . Google spune că a identificat pentru prima dată un atac în care inteligența artificială a fost folosită pentru a descoperi și exploata o vulnerabilitate „zero-day ” – o breșă necunoscută inclusiv dezvoltatorilor și pentru care nu există încă o soluție de protecție. Compania afirmă că a detectat atacul înainte să fie lansat la scară largă și a avertizat discret compania afectată. De ce contează pentru companii: 2FA poate fi ocolită, iar „scanarea” nu mai ajunge Ținta a fost un sistem popular de administrare web, iar vulnerabilitatea identificată cu ajutorul AI ar fi permis ocolirea autentificării în doi pași (2FA), una dintre măsurile considerate esențiale în protecția conturilor. În raportul citat se arată că „actorul criminal intenționa să folosească vulnerabilitatea într-un atac masiv”. Miza operațională este că astfel de breșe nu arată ca erorile „clasice” de programare. Specialiștii citați explică faptul că era vorba de o contradicție logică ascunsă în structura codului: instrumentele tradiționale caută, de regulă, erori evidente sau probleme de memorie, în timp ce AI poate analiza logica sistemelor și poate identifica excepții sau reguli contradictorii pe care oamenii și programele standard le pot rata. Raportul compară situația cu „un seif bancar” care are o încuietoare funcțională, dar se deschide pentru cineva care știe o excepție secretă introdusă accidental. AI „industrializează” atacurile: de la căutarea de breșe la phishing personalizat Google avertizează că grupări asociate cu China și Coreea de Nord folosesc deja AI pentru a căuta vulnerabilități la scară industrială, inclusiv prin trimiterea a mii de solicitări automate pentru analizarea vulnerabilităților software și construirea rapidă de instrumente de atac. În paralel, grupări asociate cu Rusia ar dezvolta malware care se rescrie singur pentru a evita detectarea de către programele antivirus. Raportul mai indică o schimbare și în phishing: în locul mesajelor generice trimise în masă, atacatorii folosesc AI pentru a analiza organigrame, a identifica angajați-cheie și a crea mesaje credibile și personalizate, mai greu de depistat chiar și de utilizatori cu experiență. „Combatant activ”, nu doar instrument: cum răspunde Google Una dintre concluziile raportului este că AI nu mai funcționează doar ca instrument de analiză, ci ca participant direct în lanțul ofensiv. „LLM-ul nu mai este doar un consilier pasiv, ci un participant activ în lanțul ofensiv”, avertizează Google. Compania spune că folosește, la rândul ei, AI pentru a detecta și repara vulnerabilități mai rapid decât ar putea-o face echipele umane, însă avertizează că avantajul tehnologic dintre atacatori și apărători devine tot mai fragil. [...]
Google pare să pregătească migrarea cheilor de acces pe Android , prin opțiuni de import și export în Google Password Manager, un pas care ar reduce blocarea utilizatorilor într-un singur dispozitiv și ar face mai simplă trecerea la un telefon nou, potrivit GSMArena . Cheile de acces (passkeys) sunt o alternativă la parole, bazată pe criptografie: utilizatorul păstrează local pe dispozitiv o cheie privată, iar serviciile online primesc cheia publică asociată. Autentificarea se face apoi printr-o metodă sigură pe dispozitiv (de exemplu, biometrie), fără a mai introduce o parolă. De ce contează: transferul între dispozitive rămâne „veriga” sensibilă Principalul obstacol practic pentru adoptarea cheilor de acces este migrarea lor atunci când utilizatorul schimbă telefonul sau își pierde dispozitivul. Pentru asta există Credential Exchange Protocol (CXP) , un standard în dezvoltare susținut de FIDO Alliance , care permite transferul sigur al acreditărilor între furnizori și dispozitive. GSMArena notează că, deși Google se numără printre susținătorii CXP, compania nu a implementat oficial până acum CXP în Google Password Manager și, implicit, în Android. Ce a fost observat: interfață „ascunsă” pentru import/export Conform articolului, Android Authority a reușit să activeze o interfață încă ascunsă în Google Password Manager care permite atât importul, cât și exportul cheilor de acces. Miza este operațională: pe Android, transferul prin CXP se bazează pe Google Play Services și pe Google Password Manager pentru a „muta” cheile între furnizori, iar existența acestei interfețe sugerează că fundația tehnică necesară este deja pregătită. Ce ar putea urma Dacă funcționalitatea va fi lansată oficial, este probabil să apară opțiuni de migrare a cheilor de acces nu doar în Google Password Manager, ci și în alți manageri de parole care rulează pe Android și suportă passkeys, fiind menționat ca exemplu Samsung Pass. Publicația subliniază însă că, în acest moment, este vorba despre o funcție neanunțată oficial și încă ascunsă în aplicație. [...]
Trump Mobile a confirmat expunerea datelor personale ale clienților , inclusiv nume, numere de telefon și adrese, într-un incident care ridică întrebări despre obligațiile de notificare și despre controlul furnizorilor terți în operațiunile unui operator, potrivit GSMArena . Compania a confirmat pentru TechCrunch că pe site-ul său au fost expuse informații ale clienților: nume, numere de telefon, adrese de domiciliu și adrese de e-mail. Trump Mobile spune că investighează situația și că, până acum, nu a găsit dovezi privind o utilizare malițioasă a datelor. Ce spune compania despre cauză și responsabilitate Potrivit unui purtător de cuvânt al Trump Mobile, Chris Walker, expunerea ar fi fost legată de un furnizor de platformă terț care susține „anumite operațiuni Trump Mobile”. Furnizorul nu este numit în informațiile publicate. În același timp, compania susține că nu a existat o „breșă” (intrare neautorizată) în rețeaua, sistemele sau infrastructura sa. Contextul relatat indică însă că datele erau accesibile direct pe site, fără a fi nevoie de o compromitere tehnică a sistemelor. Ce urmează: posibilă notificare a clienților Walker afirmă că Trump Mobile „evaluează dacă trebuie să notifice clienții” în legătură cu expunerea datelor personale. Materialul nu precizează câți clienți ar fi fost afectați și nici perioada exactă în care datele au fost accesibile. Context: probleme în derulare în jurul Trump Mobile GSMArena notează că „saga” Trump Mobile continuă, inclusiv pe partea de hardware: primul smartphone al companiei, descris ca un HTC U24 Pro rebranduit (model lansat în 2024), ar fi trebuit inițial să înceapă livrările în august sau septembrie anul trecut, lucru care nu s-a întâmplat, iar acum livrările sunt prezentate ca fiind „iminente”. (Detaliile despre telefon apar în materiale separate ale publicației.) [...]
Companiile din România riscă blocaje operaționale totale din cauza atacurilor cibernetice frecvente , într-un context în care „cele mai multe” nu sunt pregătite să gestioneze astfel de incidente, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar financiară: un atac poate opri complet activitatea unei afaceri. Publicația indică o statistică potrivit căreia în România au loc zilnic între 20.000 și 30.000 de atacuri cibernetice , iar țintele nu sunt limitate la companii: sunt vizate atât persoane juridice , cât și persoane fizice. Din perspectiva impactului asupra mediului de afaceri, vulnerabilitatea principală evidențiată este lipsa de pregătire pentru un incident: pe lângă pierderi de bani, consecința imediată poate fi blocarea completă a operațiunilor , ceea ce se traduce în întreruperea activității, întârzieri și imposibilitatea de a livra servicii sau produse. Materialul nu oferă detalii despre sectoarele cele mai afectate, tipurile de atacuri sau sursa exactă a statisticii menționate, însă semnalul de risc este legat de frecvența ridicată a incidentelor și de nivelul insuficient de pregătire în rândul companiilor. [...]
O vulnerabilitate „zero-day” din echipamente Huawei a scos din funcțiune rețeaua operatorului de stat din Luxemburg timp de circa trei ore , un incident care ridică semne de întrebare despre cât de expuși sunt operatorii care folosesc aceeași infrastructură și despre lipsa de transparență în raportarea breșelor, potrivit WinFuture . În urma investigațiilor de după întreruperea din 2025, operatorul de stat POST (Post Luxembourg) a concluzionat că atacatori au exploatat o problemă de securitate „nedocumentată” din hardware de rețea Huawei, pentru a declanșa căderea rețelelor fixe și a celor mobile 4G și 5G. Ce s-a întâmplat tehnic și de ce a căzut rețeaua Publicația germană relatează, citând informații apărute în The Record, că atacatorii ar fi introdus în rețeaua POST date special pregătite, care au declanșat comportamentul vulnerabil în anumite sisteme de tip router enterprise (echipamente de rutare folosite în infrastructuri mari). Efectul ar fi fost trimiterea unor componente ale infrastructurii într-un „restart-loop” (reporniri repetate), ceea ce a dus la indisponibilitatea unor părți importante din rețeaua mobilă. Șeful de comunicare al Post Luxembourg a confirmat că incidentul a fost cauzat de exploatarea unei „comportări nepublice, nedocumentate” a routerelor și că, la momentul respectiv, nu exista niciun patch (actualizare de securitate) disponibil — ceea ce încadrează cazul ca atac de tip „zero-day” (exploatarea unei vulnerabilități necunoscute public și fără remediere). Implicația pentru operatori: risc sistemic și vizibilitate redusă asupra breșelor Miza, dincolo de incidentul punctual din Luxemburg, este că „numeroși operatori” la nivel global ar putea fi vulnerabili la întreruperi similare dacă folosesc hardware Huawei afectat de aceeași problemă, notează WinFuture. În plus, rămân neclare două aspecte esențiale pentru industrie: Huawei nu ar fi oferit până acum o poziție publică pe acest subiect și nu a publicat detalii despre problema care a stat la baza incidentului; nu este cunoscut dacă vulnerabilitatea a fost între timp remediată. Totuși, conform materialului, nu sunt cunoscute alte cazuri în care aceeași breșă să fi fost exploatată. Context european: raportarea către parteneri vs. obligația furnizorului Autoritățile din Luxemburg și-ar fi informat ulterior partenerii din Europa și din alte țări despre cauzele probabile ale întreruperii totale din iulie 2025, însă, în practică, informarea completă despre problemele din echipamente rămâne la latitudinea furnizorului, subliniază publicația. WinFuture mai arată că Huawei ar furniza în ultimii ani mai rar notificări standardizate la nivel internațional despre vulnerabilități (CVE — identificatori publici folosiți pentru a urmări și gestiona breșele), ceea ce complică evaluarea riscului și reacția coordonată a operatorilor. În Germania, tehnologia Huawei este folosită pe scară largă, inclusiv de Deutsche Telekom și Telefonica/O2, iar unele companii au început să reducă utilizarea echipamentelor Huawei, în special în zone considerate critice ale infrastructurii, pe fondul preocupărilor legate de securitate. [...]
Un atac asupra emitentului european StablR a arătat că stablecoin-urile pot „ceda” operațional și financiar chiar și când nu există o vulnerabilitate în cod , după ce au fost create tokenuri neacoperite în valoare de 13,5 milioane de dolari (aprox. 61,5 milioane lei), iar atacatorul a extras circa 2,8 milioane de dolari (aprox. 12,7 milioane lei) în ether, potrivit Gizmodo . Incidentul a avut loc pe rețeaua Ethereum , prin portofelul de tip multisignature (multisemnătură) folosit pentru „minting” (emiterea de tokenuri) de către StablR. Configurația era 1-din-3, adică o singură semnătură autorizată putea aproba tranzacții. Atacatorul ar fi compromis o cheie privată, s-a adăugat ca administrator și i-a eliminat pe operatorii legitimi, apoi a emis aproximativ 8,35 milioane USDR (stablecoin legat de dolar) și 4,5 milioane EURR (stablecoin legat de euro). Firmele de securitate blockchain Blockaid și GoPlus Security au descris cauza drept o problemă de configurare și de administrare a cheilor, nu un defect al contractelor inteligente (smart contracts) în sine. De ce contează: „siguranța” stablecoin-urilor depinde și de operațiuni, nu doar de cod După emiterea tokenurilor neacoperite, atacatorul le-a schimbat pe burse descentralizate (DEX). Lichiditatea redusă a limitat suma ce putea fi scoasă, însă atacatorul a plecat cu aproximativ 1.115 ether, evaluați la circa 2,8 milioane de dolari la acel moment. Spre deosebire de multe stablecoin-uri cu emitent centralizat, ether nu are mecanisme de intervenție care să permită înghețarea rapidă a fondurilor sau inversarea tranzacțiilor, ceea ce complică recuperarea. Efectul imediat a fost deteriorarea „ancorării” (peg) la monedele de referință: USDR și-a revenit, însă EURR era tranzacționat cu aproximativ 17% sub valoarea țintă, potrivit datelor CoinMarketCap citate de publicație. Pentru utilizatori, asta înseamnă că un instrument promovat drept „dolar/euro digital” poate introduce pierderi prin devalorizare, chiar dacă promisiunea este stabilitatea. Măsuri de limitare și întrebarea-cheie: cine acoperă pierderile StablR a reacționat prin înghețarea ambelor tokenuri, suspendarea emiterilor și răscumpărărilor și solicitarea către burse să oprească tranzacționarea, depunerile și retragerile, potrivit CoinDesk, citat de Gizmodo. Rămâne neclar dacă și cum vor fi despăgubiți utilizatorii afectați. Conturile oficiale de pe X asociate stablecoin-urilor au transmis: „Vom împărtăși detalii verificate și pașii următori cât mai curând posibil.” Context: centralizare, „uși din spate” și riscul de reglementare prin înghețări Materialul plasează incidentul într-o tensiune mai largă: stablecoin-urile sunt mai controlate decât criptomonedele „native”, tocmai pentru că pot include mecanisme de înghețare sau confiscare, utile în unele cazuri, dar care reintroduc intermediari de încredere (trusted third parties) pe care tehnologia blockchain pretinde că îi elimină. Gizmodo amintește și exemple recente: Circle a fost criticată de o parte a comunității cripto pentru că nu ar fi folosit suficient aceste pârghii în alte incidente, iar guvernul SUA a înghețat 344 milioane de dolari în USDT (Tether) într-un alt caz menționat de publicație. În paralel, competiția și presiunea pe modelul de afaceri cresc: Circle ar fi strâns recent 222 milioane de dolari într-un „presale” pentru tokenul ARC, pentru a-și finanța propriul blockchain și a reduce dependența de rețele precum Ethereum și Solana. Pentru piață, concluzia practică este că „stabilitatea” stablecoin-urilor nu ține doar de rezerve și de cod, ci și de guvernanță, administrarea cheilor și capacitatea emitentului de a gestiona rapid o criză — inclusiv cu efecte directe asupra prețului și lichidității. [...]
