Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Trei ingineri din Silicon Valley au fost puși sub acuzare în SUA pentru furtul de secrete comerciale de la Google și alte companii tehnologice, pe care le-au transmis Iranului, conform Biziday. Acuzațiile aduc în prim-plan riscurile și consecințele legale severe ale furtului de informații confidențiale în domeniul tehnologic.
Cei trei inculpați sunt Samaneh Ghandali, Soroor Ghandali și Mohammadjavad Khosravi, toți rezidenți în San Jose, California. Aceștia sunt acuzați că au folosit pozițiile lor în companii de tehnologie pentru a obține și transfera sute de fișiere confidențiale, în special legate de securitatea procesoarelor și criptografie. Samaneh și Soroor au lucrat la Google, iar Khosravi la o firmă care dezvoltă platforme de tip system-on-chip (SoC), inclusiv seria Snapdragon.
Anchetatorii susțin că inculpații au transferat datele printr-o platformă de comunicare terță și le-au copiat pe dispozitive personale, evitând astfel detectarea. Google a descoperit activitățile suspecte prin monitorizare internă de rutină și a alertat autoritățile. Compania limitează accesul angajaților la informații sensibile și folosește autentificare în doi pași pentru a preveni astfel de incidente.
Cei trei sunt acuzați de conspirație pentru furt de secrete comerciale, furt și tentativă de furt de secrete comerciale, precum și obstrucționarea justiției. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă până la 10 ani de închisoare pentru fiecare capăt de acuzare legat de furtul de secrete comerciale și până la 20 de ani pentru obstrucționarea justiției. De asemenea, pot fi impuse amenzi de până la 250.000 de dolari pentru fiecare acuzație.
Acest caz subliniază importanța protecției informațiilor comerciale sensibile, mai ales în contextul tehnologic actual, unde informațiile despre arhitectura și securitatea cipurilor au o valoare economică ridicată. Companiile trebuie să implementeze măsuri stricte de securitate și să monitorizeze constant activitățile angajaților pentru a preveni scurgerile de informații.
Procesul legal va continua, iar dacă inculpații sunt găsiți vinovați, pedepsele ar putea servi drept exemplu și descurajare pentru alți angajați din sectorul tehnologic tentați să comită infracțiuni similare. Acest caz evidențiază necesitatea unei vigilențe sporite și a unor politici de securitate cibernetică robuste în companiile care gestionează informații sensibile.
Recomandate
Google va condiționa reclamele financiare din SUA și Canada de o verificare suplimentară a autorizării , într-o mișcare care ridică pragul de conformare pentru bănci și alți furnizori legitimi, dar urmărește să reducă impersonarea de brand și fraudele din publicitate, potrivit Google Blog . Măsura extinde programul „ Financial Services Verification ” (verificare pentru servicii financiare) în două piețe nord-americane, pe baza unui mecanism existent de verificare a identității advertiserilor. Google spune că, în SUA și Canada, peste 97% dintre reclamele văzute pe Google provin deja de la advertiseri cu identitatea verificată. Ce se schimbă pentru advertiserii din servicii financiare Pe lângă verificarea identității, noul strat de control introduce o verificare specializată a acreditărilor: advertiserii vor trebui să demonstreze că sunt autorizați de autorități de reglementare relevante sau de registre recunoscute înainte de a putea rula anumite reclame financiare. Obiectivul declarat este să limiteze: impersonarea unor instituții financiare (brand impersonation); accesul actorilor rău intenționați la utilizatori prin reclame. Google indică faptul că programul, în forma sa actuală, protejează aproximativ 2 miliarde de utilizatori de internet în 42 de țări, fiind „cel mai amplu program de acest tip”. Implementare etapizată și rolul registrelor bancare Google afirmă că va adapta implementarea în funcție de particularitățile fiecărei țări, invocând diferențe de reglementare și o introducere în etape („phased implementation”). În SUA, compania spune că lucrează cu American Bankers Association pentru a folosi registrul dedicat al acesteia, astfel încât băncile autorizate să fie verificate înainte ca reclamele să poată rula. În Canada, Google menționează colaborarea cu Canadian Bankers Association în pregătirea lansării. Calendar: țintă de lansare la începutul lui 2027 Google indică un „planned rollout” la începutul lui 2027. Înainte de lansare, compania promite informații specifice pe țări pentru advertiseri, inclusiv: registre acceptate, acreditări necesare, instrucțiuni de înrolare (onboarding). După deschiderea verificării, advertiserii vor fi notificați dacă și când trebuie să parcurgă procesul, iar ghidajul ar urma să fie oferit înainte de începerea aplicării (enforcement) politicii. Context: automatizare și colaborare anti-fraudă Google leagă verificarea „upfront” de sistemele sale de siguranță, menționând că în 2025 Gemini a ajutat la identificarea a peste 99% dintre reclamele care încălcau politicile, înainte ca acestea să fie difuzate. Inițiativa este prezentată și ca parte a unor eforturi mai largi de schimb de informații între tehnologie, finanțe și autorități, inclusiv prin Global Signal Exchange. [...]
Google Play Services ar asocia automat numărul de telefon cu toate conturile Google autentificate pe același dispozitiv, fără notificare , ceea ce poate crea o legătură directă între identități pe care utilizatorii încearcă să le țină separate (personal, serviciu, cont „anonim”), potrivit Android Police . Informația pornește de la o sesizare a unui utilizator pe Reddit, preluată de publicație, potrivit căreia Google Play Services ar „verifica” numerele de telefon de pe telefon și le-ar atașa tuturor conturilor Google conectate pe acel dispozitiv ( Android Police notează că subiectul a fost semnalat și „via Android Authority”). Publicația subliniază că nu ar exista un avertisment sau o solicitare explicită de acord. Miza nu este neapărat că datele „se amestecă” între conturi, ci că același identificator (numărul de telefon) devine comun mai multor conturi. Chiar dacă utilizatorul nu vede conținutul unui cont în altul, această asociere poate funcționa ca un „fir” care leagă conturile între ele și de persoana reală din spatele lor — exact opusul separării pe care o urmăresc mulți utilizatori când folosesc mai multe conturi pe același telefon. Ce poți face dacă vrei să reduci asocierea dintre conturi Android Police descrie câțiva pași care ar putea limita sau corecta situația, deși menționează că procesul „ia ceva timp”: Dezactivarea sincronizării/validării automate a numărului de telefon : în aplicația Setări → Google → Toate serviciile → zona Confidențialitate și securitate → opțiunea Verificarea numărului de telefon (denumirile pot varia ușor în funcție de versiunea Android). Verificarea numerelor salvate în cont : în contul Google → secțiunea Informații personale → Telefon , unde pot apărea numere stocate ce pot fi șterse. Repetarea verificărilor pentru fiecare cont Google folosit pe telefon, dacă obiectivul este separarea lor. Context: semnalări inclusiv pe GrapheneOS Autorul notează că utilizatorul de pe Reddit ar fi întâlnit același comportament și pe un dispozitiv cu GrapheneOS (un sistem orientat spre confidențialitate). Publicația tratează situația ca pe un exemplu de practică „deloc surprinzătoare” în ecosistemul marilor platforme, dar accentul rămâne pe consecința practică: utilizatorii care folosesc mai multe conturi pentru separare ar putea descoperi că acestea sunt totuși conectate prin numărul de telefon. Android Police recomandă, în esență, ca cei interesați să verifice rapid ce numere sunt asociate conturilor lor și să ajusteze setările dacă nu doresc această legare automată. [...]
CodeRabbit își extinde analiza de securitate dincolo de modificările punctuale dintr-un pull request , folosind GPT‑6.1 Sol pentru a corela comportamente între fișiere și componente în baze de cod complexe, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea „unghiurilor moarte” din revizuirea codului, acolo unde o schimbare aparent minoră poate afecta biblioteci comune, dependențe și mecanisme de protecție din alte zone ale aplicației. Modelul GPT‑6.1 Sol este folosit ca model principal în „agentul de securitate” al CodeRabbit, cu rolul de a extinde revizuirea dincolo de diferențele (diff) dintr-un singur set de modificări. Conform descrierii, Sol ajută la conectarea efectelor unei schimbări între fișiere și componente, pentru a scoate la iveală potențiale probleme de securitate care altfel ar putea trece neobservate. Un element important pentru echipele de inginerie și securitate este poziționarea produsului față de instrumentele existente: revizuirea CodeRabbit este „independentă de agentul care a scris codul” și „completează scanerele consacrate”, iar sistemul mai folosește și alte modele avansate și instrumente de securitate. OpenAI nu oferă însă în material detalii despre rate de detecție, comparații cantitative sau metodologii de evaluare. Cum este folosit Sol în fluxul de lucru Integrarea este descrisă pe mai multe niveluri, în funcție de profunzimea investigației: Pull-request review : Sol analizează schimbările pe măsură ce dezvoltatorii lucrează, în timpul revizuirii unui pull request. Deep Scan : suportă investigații mai ample la nivel de depozit (repository), inclusiv dependențe și interacțiuni între componente. CodeRabbit Secure : extinde investigația către depozite conectate (de exemplu, o bibliotecă de autentificare partajată), pentru a evalua cum o slăbiciune poate afecta un sistem mai larg. De la identificare la remediere, cu „omul în control” OpenAI notează că CodeRabbit folosește GPT‑6.1 Sol pentru a semnala probleme legate de securitate în „mii de depozite și organizații”, iar constatările sunt introduse în fluxurile de pull request pe care dezvoltatorii le folosesc deja pentru revizuire și îmbunătățire. Componenta „Secure” leagă investigația de remediere: pentru constatările selectate de utilizator, sistemul poate încerca verificarea exploatării într-un „sandbox” izolat, fără a testa sisteme de producție. Pentru anumite tipuri de probleme, poate și redacta un pull request cu o propunere de fix, care rămâne de revizuit și aprobat de o persoană. Materialul insistă că responsabilitatea finală rămâne la oameni: revizorii umani decid ce schimbări sunt livrate în producție. Linkuri menționate în sursă Detalii despre GPT‑6.1 Sol: https://openai.com/index/introducing-gpt-6-1-sol/ Detalii despre CodeRabbit Secure: https://www.coderabbit.ai/security [...]
Pentagonul a trecut Institutele Confucius pe lista amenințărilor la securitatea națională , o decizie care poate accelera restricțiile asupra colaborărilor universitare și a accesului la resurse în campusuri, potrivit Agerpres . Departamentul american al Apărării a desemnat centrele culturale finanțate de China din campusurile universitare, cunoscute ca Institutele Confucius, drept o amenințare la adresa securității naționale a SUA. Anunțul a fost făcut vineri de secretarul apărării Pete Hegseth , într-o informație relatată de Reuters și preluată de Agerpres. Ce invocă Pentagonul și ce măsuri spune că a luat Într-un videoclip postat pe rețelele sociale, Hegseth a susținut că Institutele Confucius ar funcționa „sub acoperire” în universitățile americane și că Pentagonul le-a adăugat pe lista instituțiilor considerate o amenințare la securitatea națională. „Se pare că au apărut 80 de noi celule de propagandă în 30 de universități, folosind nume și statute diferite, dar cu aceeași misiune: să fure proprietate intelectuală și să infiltreze mințile studenților americani.” Tot el a afirmat că, în ultimele două luni, Departamentul Apărării a „demontat sistematic” fiecare dintre aceste organizații, fără ca materialul citat de Agerpres să ofere detalii despre mecanismul concret al acestor acțiuni sau despre instituțiile vizate. Context și reacții Washingtonul acuză de mai mult timp Institutele Confucius că ar fi instrumente de propagandă chineză și a luat măsuri pentru a le limita, notează aceeași sursă. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu din partea Reuters, conform informațiilor preluate de Agerpres. [...]
Un atac de tip DDoS a provocat probabil întreruperi de internet în Coreea de Nord , blocând timp de circa 32 de ore accesul la zeci de site-uri oficiale, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o analiză a companiei americane de monitorizare a rețelelor Kentik . Analiza Kentik indică mai multe valuri de trafic care au venit simultan din două țări și au coincis cu momentul în care site-urile nord-coreene au început să cadă. Doug Madory, director de analiză a internetului la Kentik, a declarat pentru Reuters că vârfurile de trafic au început marți, în jurul orei 11:00 (ora locală), și că „este cu siguranță un atac DDoS (Distributed Denial-of-Service)”, adică o supraîncărcare intenționată a serverelor printr-un volum foarte mare de cereri. Totuși, datele analizate nu indică identitatea autorilor, iar Kentik a evaluat doar o parte din traficul direcționat către Coreea de Nord, ceea ce limitează concluziile privind originea exactă și amploarea atacului. Ce a fost afectat Întreruperile au vizat peste 40 de site-uri oficiale care folosesc domeniul național „.kp”, inclusiv paginile Ministerului Afacerilor Externe și ale agenției de presă de stat KCNA, potrivit presei sud-coreene citate în material. Ipoteze alternative și ce nu pare să fie cauza Presa sud-coreeană a menționat și o posibilă explicație non-cibernetică: experți în securitate au indicat că o alimentare instabilă cu energie electrică ar fi putut contribui la problemele de funcționare. În același timp, căderile din Coreea de Nord „nu par” să fie legate de problemele globale apărute ulterior în săptămână, generate de dezvăluirea unor vulnerabilități în limbajul de programare PHP, potrivit informațiilor din analiză. Context: nu este un incident izolat Rețeaua de internet a Coreei de Nord, strict controlată, a mai fost paralizată și în trecut. Un exemplu menționat este finalul anului 2014, când țara a avut o întrerupere completă de câteva ore, pe fondul tensiunilor legate de o comedie a Sony Pictures despre asasinarea fictivă a liderului Kim Jong Un. [...]
Pentagonul își extinde capabilitățile de „război în umbră” în zona cibernetică , după ce a înființat în secret, în aprilie, o structură dedicată sabotajului tehnologic și perturbării proiectelor din străinătate, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Miza, conform materialului, este accelerarea operațiunilor „agresive” în afara SUA, inclusiv potențiale atacuri cibernetice, într-un cadru despre care sursa notează că a fost ținut departe de supravegherea publică. Noua entitate se numește „ Biroul de Sprijin Tehnologic ” (Technology Support Office – TSO) și, până acum, nu a fost menționată public nici de secretarul Apărării, Pete Hegseth, nici de alți oficiali de rang înalt. Informațiile despre TSO ar fi greu de găsit pe site-urile Pentagonului, iar agenția apare doar în câteva documente ale Departamentului Apărării. Ce ar face TSO și de ce contează operațional Potrivit articolului, TSO ar fi fost creat pentru a intensifica activități clandestine care vizează sabotarea sau perturbarea proiectelor tehnologice externe considerate amenințări la adresa superiorității militare a SUA. În această logică, agenția ar urma să acopere o plajă mai largă de acțiuni, de la zona cibernetică până la operațiuni de dezinformare și perturbarea lanțurilor logistice. Publicația menționează că TSO nu ar avea autoritatea legală de a desfășura direct operațiuni clandestine, însă ar colabora cu ofițeri superiori militari și de informații pentru a dezvolta instrumente și strategii care să limiteze accesul adversarilor la tehnologii critice de apărare sau să le submineze „de la distanță”. Cum ar fi fost construită agenția și cine a coordonat înființarea Politico afirmă că a discutat, sub anonimat, cu 12 foști și actuali oficiali americani din securitatea națională, inclusiv persoane implicate în înființarea agenției sau care au lucrat îndeaproape cu aceasta. Conform relatării, inițiativa ar fi fost condusă de secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg , iar un alt oficial implicat ar fi Tom Rakusan, fost agent CIA și consilier principal al lui Feinberg la Pentagon. TSO ar fi rezultat în mare parte din reorganizarea a două departamente secrete care derulau eforturi similare, la scară mai mică, încă din 2023. Instrumente, ținte și buget estimat TSO ar fi format din ingineri, operatori speciali și ofițeri de informații, iar activitatea ar include: dezvoltarea de instrumente și sisteme de hacking personalizate; planificarea de operațiuni de înșelăciune și diversiune; inducerea în eroare a adversarilor pentru a-i determina să instaleze componente concepute de TSO în platforme-cheie și programe ale sistemelor de armament străine. Un fost oficial al serviciului de informații al Pentagonului a estimat pentru Politico un buget de cel puțin 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru TSO. Întrebările de supraveghere și reacția Casei Albe În material sunt menționate și temeri că administrația Trump ar fi evitat deliberat să vorbească public despre TSO pentru a limita supravegherea unor programe care ar putea afecta civili sau ar putea tensiona relațiile cu state cu care SUA nu sunt în război, precum China. Un fost oficial de rang înalt din Pentagon, citat sub anonimat, a ridicat explicit problema controlului și a responsabilității: „Întrebările sunt: Cine aprobă și controlează (o astfel de agenție), cine supraveghează (activitățile sale), cine este informat, pentru ca cetățenii americani să aibă încredere că ceea ce faci tu este în conformitate cu valorile noastre.” Casa Albă, potrivit articolului, a refuzat să comenteze existența agenției și nu a răspuns unei cereri de comentariu privind subiectul. [...]
