Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Google introduce „Advanced Flow”, un mecanism pentru instalarea mai sigură a aplicațiilor APK din surse neverificate, potrivit BleepingComputer. Noul flux, programat să fie lansat în august, țintește utilizatorii avansați care instalează aplicații Android din afara magazinelor oficiale (așa-numitul „sideloading”, adică instalare manuală a unui fișier APK), reducând riscul de programe malițioase și fraude.
Google leagă schimbarea de amploarea înșelătoriilor online: pierderile globale din fraude au fost estimate la 442 miliarde de dolari anul trecut, conform Global Anti-Scam Alliance (GASA), citată în anunț. În acest context, compania încearcă să limiteze scenariile în care atacatorii conving victimele să instaleze rapid aplicații periculoase, sub pretextul unei urgențe.
„Advanced Flow” introduce un proces unic, cu pași suplimentari care adaugă „fricțiune” înainte ca utilizatorul să poată instala aplicații de la dezvoltatori neverificați. Concret, utilizatorul trebuie să activeze modul pentru dezvoltatori din setări, să confirme că nu este ghidat de un atacator, să repornească telefonul și să se reautentifice, apoi să aștepte o zi și să confirme că modificările sunt legitime. După finalizare, utilizatorul poate permite instalarea aplicațiilor de la dezvoltatori neverificați pentru o săptămână sau pe termen nedefinit, iar Android va afișa un avertisment că aplicația provine de la un dezvoltator neverificat.
„Acest flux este un proces unic pentru utilizatorii avansați – a fost conceput cu atenție pentru a preveni ca persoanele aflate în mijlocul unei tentative de fraudă să fie constrânse, prin tactici de presiune ridicată, să instaleze software malițios”, explică Google.
Mecanismul este prezentat și ca o soluție de tranziție către cerințele de verificare a dezvoltatorilor, anunțate inițial în august anul trecut. Verificarea identității ar urma să devină obligatorie pentru toți editorii de aplicații Android, indiferent de canalul de distribuție; în caz contrar, instalarea aplicațiilor lor pe dispozitive Android certificate ar fi blocată.
Deși Google a retras calendarul inițial după reacții negative din comunitate, compania spune că sistemul de verificare a identității rămâne în plan și, potrivit celui mai recent anunț, este programat pentru august 2026.
Recomandate
Google înăsprește instalarea aplicațiilor din surse neverificate pe Android , iar utilizatorii care vor să descarce astfel de aplicații vor trebui să repornească telefonul și să aștepte 24 de ore. Măsura face parte dintr-un set mai amplu de politici prin care Google vrea să limiteze riscurile asociate aplicațiilor instalate din afara magazinelor oficiale. Conform El Economista , noile reguli impun verificarea dezvoltatorilor care distribuie aplicații, indiferent dacă acestea ajung la utilizatori prin Play Store, prin magazine alternative sau direct de pe paginile web ale dezvoltatorilor. Contextul este unul de securitate cibernetică: aplicațiile neoficiale sunt frecvent folosite ca vector de atac, putând include programe malițioase (viruși), mecanisme de furt de date personale și bancare sau costuri ascunse. Google încearcă astfel să reducă situațiile în care utilizatorii sunt convinși să instaleze rapid aplicații riscante, sub presiunea unor escroci. Pentru utilizatorii avansați și dezvoltatori, instalarea aplicațiilor neverificate rămâne posibilă, dar devine mai greu de făcut „din greșeală” sau sub constrângere. Procesul include activarea modului dezvoltator, repornirea dispozitivului, autentificarea (amprentă, recunoaștere facială sau cod PIN) și o perioadă de așteptare de 24 de ore înainte de descărcarea efectivă, urmată de confirmarea explicită a riscurilor printr-o notificare. Google justifică pauza de o zi prin nevoia de a verifica identitatea utilizatorului și de a întrerupe, în același timp, interacțiunea cu potențiali atacatori care ar putea ghida victima în timp real să dezactiveze protecțiile. Funcția poate fi activată pentru șapte zile sau pe termen nelimitat, în funcție de opțiunea utilizatorului, într-un compromis între libertatea tradițională a Android de a instala aplicații din surse externe și întărirea protecției împotriva amenințărilor în creștere. [...]
Interesul pentru investițiile în infrastructură digitală și telecom rămâne ridicat, însă securitatea cibernetică a ajuns să fie principalul factor care blochează sau anulează tranzacțiile. Un studiu realizat de S-RM , pe un eșantion de 150 de investitori globali, arată că 76% dintre aceștia indică riscurile cibernetice drept cauza principală a eșecului unor astfel de acorduri în ultimii trei ani. Problema nu vine singură. Aproape la același nivel sunt menționate și riscurile legate de sustenabilitate (75%) și instabilitatea reglementărilor (72%). Per total, 65% dintre investitori spun că au trecut prin cel puțin un eșec într-o tranzacție de infrastructură, ceea ce arată un climat mai complicat decât în anii anteriori. Explicația ține de expunerea tot mai mare a rețelelor și sistemelor. Odată cu dependența crescută de conectivitate și cu extinderea tehnologiilor operaționale (OT), securitatea devine un criteriu decisiv în orice investiție . Practic, capacitatea unei companii de a gestiona riscurile IT poate face diferența între finalizarea sau blocarea unei tranzacții. Investitorii sunt preocupați în special de: atacuri de tip ransomware și extorcare cibernetică vulnerabilități în rețele și sisteme operaționale riscuri din lanțul de aprovizionare și parteneri terți protecția datelor și confidențialitate infrastructură veche sau sisteme depășite În acest context, companiile încep să aloce mai multe resurse pentru a gestiona aceste riscuri, semn că problema este deja recunoscută la nivel strategic. Chiar și așa, presiunea rămâne ridicată, iar evaluarea securității devine parte standard în orice proces de due diligence. Cu toate aceste obstacole, apetitul pentru investiții nu dispare. Aproximativ 79% dintre investitori consideră în continuare infrastructura digitală și telecom o oportunitate atractivă pe termen mediu și lung (5-10 ani), peste alte sectoare precum energie, transport sau mediu. [...]
Donald Trump continuă să folosească frecvent propriul iPhone personal pentru a comunica , inclusiv cu lideri politici, jurnaliști și oameni de afaceri, o situație care provoacă îngrijorări în interiorul Casei Albe privind securitatea informațiilor. Informația a fost relatată de publicația Android Authority , citând surse din administrația americană și revista The Atlantic . Potrivit oficialilor, telefonul personal al președintelui SUA este aproape permanent activ, primind apeluri și mesaje de la diverse persoane, inclusiv membri ai presei, directori de companii din tehnologie și alte personalități publice. Situația a devenit și mai sensibilă deoarece numărul privat al lui Trump ar fi început să circule tot mai larg în cercurile politice și media . Îngrijorări privind securitatea Responsabilii din administrație consideră că utilizarea unui telefon personal pentru comunicări frecvente poate crea vulnerabilități, mai ales într-un context geopolitic tensionat. Potrivit surselor citate, există temeri că președintele ar putea primi informații false sau manipulatoare prin apeluri directe, ceea ce ar putea influența decizii sensibile. În mod normal, liderii americani folosesc dispozitive special configurate și rețele securizate pentru comunicări oficiale, însă Trump ar prefera în continuare conversațiile telefonice directe , pe care le consideră mai eficiente decât schimburile de mesaje. Apeluri constante de la presă și mediul de afaceri O mare parte dintre apeluri ar proveni de la jurnaliști care încearcă să obțină declarații directe de la președinte, în afara briefingurilor oficiale ale Casei Albe. În același timp, directori din industria tehnologică și alte personalități influente ar încerca să ia legătura direct cu liderul american. Potrivit administrației, această deschidere este prezentată public drept un semn de transparență. Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, l-a descris pe Trump drept „cel mai accesibil și transparent președinte din istorie”. O practică mai veche Utilizarea unui telefon personal de către Donald Trump nu este o noutate. Și în timpul primului său mandat, el a preferat să folosească propriul smartphone pentru convorbiri directe, chiar dacă specialiștii în securitate au recomandat folosirea unor dispozitive dedicate. În prezent, oficialii încearcă să îl convingă să utilizeze canale mai sigure pentru comunicările sensibile, însă potrivit surselor citate, președintele nu pare dispus să renunțe la telefonul personal . [...]
Atacurile de tip DDoS au afectat temporar accesul la platformele eViza și eConsulat ale Ministerului român de Externe , informează Biziday . Aceste atacuri cibernetice s-au desfășurat în după-amiaza zilei de 13 martie și la începutul nopții de 14 martie, provocând încetiniri ale funcționării și inaccesibilitatea temporară a site-urilor respective. În prezent, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că toate sistemele digitale funcționează normal. Atacurile de tip Distributed Denial of Service (DDoS) constau în supraîncărcarea artificială a traficului digital, cu scopul de a bloca accesul la un site. Acestea nu implică accesarea sau compromiterea datelor, fiind distincte de atacurile de tip hacking. Deși niciun fel de informații sensibile nu au fost accesate, impactul major al acestor atacuri este că platformele devin temporar inaccesibile, afectând astfel cetățenii care au nevoie de serviciile digitale oferite de MAE. La nivel global, frecvența atacurilor DDoS este în creștere, iar România nu este ocolită de aceste amenințări, platformele guvernamentale fiind vizate în mod repetat în ultimii ani. Acest tip de atacuri subliniază vulnerabilitățile infrastructurilor digitale și necesitatea unor măsuri de securitate cibernetică mai riguroase. „Nicio informație sensibilă nu a fost accesată de autorii acestor atacuri, însă inconvenientul major generat de astfel de acțiuni este faptul că platformele devin temporar inaccesibile pentru cetățenii români, împiedicând furnizarea serviciilor digitale de care aceștia au nevoie.” [...]
Un grup de hackeri cu presupuse legături cu Iranul afirmă că a atacat site-ul ANAF , într-un incident cibernetic care ar fi fost declanșat de declarațiile recente ale președintelui României privind cooperarea militară cu Statele Unite, potrivit Profit.ro . Gruparea care își spune „Echipa 313 – Rezistența Cibernetică Islamică” susține că a lansat un atac informatic asupra portalului Agenției Naționale de Administrare Fiscală ( ANAF ). Într-un mesaj atribuit hackerilor, aceștia afirmă că operațiunea ar fi durat aproximativ o oră și ar fi dus la întreruperea temporară a serviciilor platformei utilizate de milioane de contribuabili din România. Atacul ar fi fost, potrivit aceleiași revendicări, o reacție la declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Atunci, șeful statului a anunțat că România a acceptat ca Statele Unite să trimită echipamente militare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu. Problemele semnalate la portalul ANAF În ziua anterioară apariției revendicării, utilizatorii au semnalat că site-ul ANAF a funcționat foarte greu sau a devenit temporar inaccesibil. Portalul fiscal are de mai mulți ani dificultăți tehnice în perioadele aglomerate, însă de această dată întreruperile au fost mai ample decât de obicei. Autoritățile române au fost contactate pentru clarificări, iar instituțiile responsabile au transmis că vor analiza situația și vor comunica oficial dacă incidentul a fost într-adevăr rezultatul unui atac cibernetic. Contextul politic și militar Declarațiile invocate de hackeri au venit după ce CSAT a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca în România mai multe echipamente militare, inclusiv: avioane de realimentare sisteme de monitorizare echipamente de comunicații satelitare Acestea ar urma să fie amplasate la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiuni ce ar putea avea legătură cu situația din Orientul Mijlociu. Președintele Nicușor Dan a subliniat că echipamentele sunt defensive și că parteneriatul este similar cooperării militare pe care o au și alte state NATO. Cine este gruparea care revendică atacul „Echipa 313” a mai fost asociată în trecut cu atacuri de tip DDoS asupra unor ținte din regiunea Golfului Persic, inclusiv instalații militare din Bahrain și Arabia Saudită. De asemenea, gruparea ar fi participat la campanii cibernetice care au vizat instituții și infrastructuri din Israel. Deocamdată nu există o confirmare oficială că problemele tehnice ale site-ului ANAF au fost cauzate de un atac informatic sau dacă revendicarea grupului de hackeri este autentică. Context militar mai larg În paralel cu aceste evoluții, România discută și extinderea infrastructurii militare. Printre proiectele analizate se află modernizarea poligonului de la Smîrdan, în județul Galați, unde ar putea fi creat un centru de instruire pentru echipajele de tancuri Abrams din mai multe țări europene. Proiectul face parte din cooperarea militară dintre România și Statele Unite, în contextul consolidării securității pe flancul estic al NATO. [...]
E-mailul personal al directorului FBI, Kash Patel, a fost compromis , potrivit Mediafax , iar mai multe fotografii personale au ajuns pe internet, după ce un grup de hackeri ar fi obținut acces la căsuța poștală electronică. Publicația notează că informația a fost relatată de Daily Express, iar ulterior „Departamentul de Justiție al SUA a confirmat piratarea e-mailului personal al directorului Patel”, conform Nexta, citată în articol. Atacul este atribuit grupului Handala, care a publicat fotografii personale și susține că a obținut acces la e-mailul lui Kash Patel . În plus, ar fi fost făcute publice și documente din corespondența privată și de serviciu a directorului FBI. „Departamentul de Justiție al SUA a confirmat piratarea e-mailului personal al directorului Patel.” Mediafax mai menționează că grupul Handala ar avea legături cu serviciile speciale iraniene. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre metoda folosită în atac, amploarea exactă a datelor expuse sau eventuale măsuri luate de autoritățile americane pentru limitarea efectelor. [...]
