Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un nou infostealer numit Storm poate ocoli în practică protecții precum 2FA, pentru că mută decriptarea datelor furate pe servere controlate de atacatori, ceea ce îl face mai greu de prins de multe soluții de securitate instalate pe dispozitive, potrivit BGR.
Cercetători ai companiei de securitate cibernetică Varonis au identificat malware-ul ca fiind un „infostealer” (un tip de program malițios care colectează date sensibile și le trimite către un atacator). În cazul Storm, țintele includ credențiale din browser (conturi și parole), cookie-uri de sesiune, portofele cripto și alte date care, odată decriptate, pot fi folosite pentru preluarea conturilor.
În mod obișnuit, astfel de malware încearcă să facă „munca grea” local, pe calculatorul infectat, inclusiv prin încărcarea unor biblioteci SQLite compromise pentru a ajunge la datele stocate. Această abordare este relativ comună și, în general, mai ușor de detectat de instrumentele de securitate de tip endpoint (soluții care monitorizează și protejează dispozitivele utilizatorilor).
BGR arată că Google a complicat acest model în iulie 2024, odată cu introducerea App-Bound Encryption în Chrome 127, care leagă cheile de criptare de browser și „face decriptarea locală și mai dificilă”, conform explicațiilor Varonis. Ca reacție, atacatorii au trecut la metode precum injectarea de cod malițios în Chrome sau folosirea protocoalelor de depanare, dar acestea puteau lăsa în continuare urme detectabile.
Storm schimbă tactica: datele colectate local rămân criptate și sunt trimise către o infrastructură „proprietară”, unde sunt decriptate pe server. Consecința practică este că multe instrumente endpoint, construite să identifice decriptarea pe dispozitiv, pot rata activitatea.
După infectare, atacatorii pot strânge date necesare pentru a „restaura” sesiuni deturnate de la distanță. Lista menționată include:
În plus, Storm ar „gestiona” pe server atât browsere bazate pe Chromium, cât și pe Gecko (precum Firefox sau Pale Moon), ceea ce extinde suprafața de atac dincolo de un singur ecosistem.
Varonis susține că Storm ar fi disponibil pentru „mai puțin de 1.000 de dolari pe lună” (aprox. 4.600 lei), ceea ce îl face relativ accesibil pentru atacatori la distanță. Compania spune că a observat „multe” cazuri de utilizare pentru furt de credențiale financiare, de social media și de criptomonede în mai multe țări, inclusiv în SUA, fără a detalia în material amploarea exactă.
Pentru utilizatori, măsurile de bază indicate în articol includ:
Recomandate
Google își întărește apărarea împotriva recenziilor false și a editărilor suspecte pe Google Maps , într-o mișcare cu impact direct asupra reputației și operațiunilor comercianților care depind de vizibilitatea din platformă, potrivit Google . Compania spune că noile protecții vizează atât oprirea „scam”-urilor (înșelătorii) legate de recenzii, cât și blocarea mai rapidă a modificărilor neconforme ale profilurilor de business, înainte ca acestea să devină publice. În spatele acestor schimbări este presiunea volumelor: comunitatea a publicat peste 1 miliard de recenzii și a propus 80 de milioane de actualizări (program, date de contact și altele) doar în 2025, ceea ce face ca abuzurile să aibă efecte rapide și la scară mare asupra companiilor listate. Trei măsuri care schimbă modul în care sunt apărate profilurile de business Prima direcție este oprirea fraudelor din zona recenziilor înainte să producă pagube. Google afirmă că și-a îmbunătățit sistemele pentru a identifica mai repede tipare noi de abuz, inclusiv tentative de a cere bani în schimbul eliminării unor recenzii false de o stea. Când detectează un val brusc de recenzii de tip spam, compania spune că poate interveni printr-un set de acțiuni operaționale: eliminarea conținutului fals; pauzarea temporară a recenziilor noi pe profil; alertarea proprietarului Business Profile; afișarea unui banner de notificare pentru consumatori, cu motivul pentru care contribuțiile sunt oprite temporar. Aceste protecții „se implementează la nivel global în următoarele săptămâni”, potrivit companiei. A doua măsură ține de editările propuse pentru locații și denumiri. Google spune că folosește acum modelele Gemini pentru a „prinde” mai rapid editările nefolositoare și pentru a bloca sugestiile care încalcă politicile înainte să fie publicate, inclusiv cele care introduc comentarii sociale sau politice cu nuanțe locale. Implementarea este „în derulare” la nivel global pe Android, iOS și desktop. A treia schimbare vizează controlul pe care îl au proprietarii asupra propriilor profiluri. Începând din această lună, Google anunță alerte proactive prin e-mail pentru proprietarii verificați și activi, astfel încât aceștia să poată revizui editările importante ale Business Profile înainte ca ele să apară public. De ce contează pentru companii: reputație, trafic și costuri de gestionare Pentru afacerile locale, recenziile și informațiile din Google Maps influențează direct decizia de cumpărare și fluxul de clienți. Măsurile descrise de Google mută o parte din „lupta” cu abuzurile mai devreme în lanț (blocare înainte de publicare) și adaugă un mecanism de control pentru proprietari (alerte prin e-mail), ceea ce poate reduce timpul și costurile administrative asociate cu corectarea informațiilor sau cu gestionarea crizelor de reputație generate de recenzii false. Bilanț 2025: amploarea moderării și a abuzurilor Google leagă noile măsuri de rezultatele din 2025, când spune că: a blocat sau eliminat peste 292 de milioane de recenzii care încălcau politicile și a publicat peste 1 miliard de recenzii „utile”; a blocat 79 de milioane de editări inexacte sau neverificate; a impus restricții de postare pentru peste 782.000 de conturi care încălcau politicile și a eliminat peste 13 milioane de profiluri de business false. Compania susține că investițiile continue în aceste sisteme ar trebui să le permită proprietarilor să se concentreze pe clienți, cu riscuri mai mici ca reputația lor din Maps să fie afectată de abuzuri. [...]
Escaladarea către atacuri „distructive” asupra infrastructurii energetice europene ridică miza pentru operatori și autorități , după ce guvernul Suediei a acuzat grupuri pro-ruse că au încercat să scoată din funcțiune o centrală termică, potrivit TechRadar . Atacul ar fi fost oprit de un „mecanism de protecție integrat”, iar autoritățile spun că agresorii ar avea legături cu serviciile ruse de informații și securitate. Într-o conferință de presă, ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin , a descris schimbarea de tactică: grupuri care în trecut se limitau la atacuri de tip „denial-of-service” (supraîncărcarea serviciilor până devin indisponibile) ar încerca acum atacuri „distructive” împotriva organizațiilor din Europa. Guvernul suedez nu a numit centrala termică vizată, dar a susținut că incidentul indică un comportament „mai riscant și mai iresponsabil” al grupurilor aliniate Rusiei. Elementul operațional important, în acest caz, este că oprirea atacului a fost atribuită explicit unui control de protecție deja existent în sistem. De ce contează pentru companii și operatori Dincolo de incidentul punctual, mesajul autorităților este că amenințarea se mută de la perturbări temporare la încercări de oprire efectivă a unor instalații, ceea ce poate crește presiunea pe: operatorii de infrastructură critică, care trebuie să demonstreze că au mecanisme de protecție funcționale „din proiectare” (built-in); autoritățile, care trebuie să trateze atacurile ca risc operațional, nu doar ca problemă de securitate IT; lanțurile de furnizori, unde o breșă poate deveni punct de intrare către sisteme industriale. Contextul invocat de autorități: intensificare după 2022 Potrivit materialului, Rusia a fost acuzată de mai multe atacuri asupra infrastructurii critice europene, mai frecvente după declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022. TechRadar amintește și de acuzații anterioare privind operațiuni atribuite GRU (Direcția Principală a Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei) , inclusiv campanii de infiltrare în infrastructură critică occidentală încă din 2021, cu scopul de a menține accesul („persistence”) până la un moment favorabil pentru lovire. În același context, publicația notează că cercetători au găsit legături între o tentativă de a opri sistemul energetic al Poloniei și un grup APT (advanced persistent threat – grup avansat, de regulă sponsorizat de stat, care urmărește acces pe termen lung). Extinderea țintelor dincolo de Europa Materialul mai menționează că activități atribuite Rusiei au vizat și infrastructură critică din SUA, inclusiv instalații de tratare a apei, sistemul federal de depunere a documentelor în instanță și o campanie în care au fost compromise conturi de e-mail ale unor oficiali din mai multe agenții federale. Informațiile despre incidentul din Suedia au fost relatate și de TechCrunch , conform TechRadar. [...]
Agenții OpenClaw pot produce daune operaționale rapide dacă rulează cu permisiuni prea largi , iar un exemplu dintr-un test intern arată cum un agent a șters în masă sute de e-mailuri în loc să „confirme înainte de a acționa”, potrivit TechRadar . Mesajul pentru companii este pragmatic: cadrele de „AI agentic” (adică sisteme care pot executa acțiuni în aplicații și pe sistem) nu vin, de regulă, cu securitate „din fabrică”, iar riscul se mută direct în configurarea și controlul de zi cu zi. OpenClaw, descris ca un cadru folosit pentru a construi astfel de agenți, cere acces extins la sistem pentru a rula comenzi, a gestiona fișiere și a controla browsere, ceea ce mărește „suprafața de atac” (numărul de puncte prin care poate apărea o breșă). În paralel cu creșterea rapidă a adopției, publicația notează și tipuri de incidente asociate implementărilor neprotejate: scurgeri de parole, extensii false care distribuie viruși și stocare deficitară a informațiilor sensibile. De ce contează pentru operațiuni și risc Cazul e-mailurilor șterse în masă ilustrează o problemă practică: instrucțiunile vagi de tipul „confirmă înainte să acționezi” pot eșua, iar un agent cu drepturi de scriere/ștergere poate produce pagube imediat (pierdere de date, întreruperi de activitate, incidente de securitate). În plus, odată ce un agent primește consimțăminte OAuth (autorizări pentru acces la conturi și servicii), acestea se pot extinde în timp, inclusiv prin schimbări de configurare greu de observat. Patru măsuri recomandate înainte de implementare TechRadar sintetizează patru practici care reduc riscul, fără a depinde de „buna purtare” a agentului: Permisiuni minime (principiul „least privilege”) : acordați strict accesul necesar sarcinii. Un agent care rezumă e-mailuri are nevoie de citire, nu de ștergere. Verificați atent permisiunile cerute la aprobările OAuth. Credențiale dedicate, nu tokenuri personale : folosiți chei API/conturi de serviciu/parole de aplicație (credite separate, limitate ca drepturi) și rotiți-le regulat, pentru a evita ca agentul să moștenească accesul complet al unui utilizator. Extindere graduală a responsabilităților : începeți cu sarcini cu miză mică (de exemplu, analiză de jurnale sau redactare), apoi creșteți complexitatea. Testați explicit cum reacționează la cereri în afara scopului sau fără permisiuni. Monitorizare din prima zi : folosiți instrumente de observabilitate pentru a detecta apeluri „neobișnuite” către unelte, transferuri de date în afara tiparelor și pentru auditarea periodică a acțiunilor și credențialelor agentului. „Confirmă înainte de a acționa” nu este un control suficient Publicația argumentează că formulările generale sunt greu de verificat și duc la comportament inconsistent. În loc, recomandarea este să fie impuse constrângeri măsurabile , de tipul: „nu șterge, nu muta și nu modifica nimic fără să afișezi lista schimbărilor propuse și fără aprobarea mea explicită”. Chiar și așa, avertismentul central rămâne: sistemele sunt probabilistice și pot ignora instrucțiuni. De aceea, pentru acțiuni cu impact (ștergere de date, expunere de chei API, transmitere de informații sensibile), organizațiile ar trebui să facă rezultatul nedorit structural imposibil — de exemplu, prin revocarea drepturilor de ștergere la nivel de cont sau prin păstrarea secretelor într-un „secrets manager” la care agentul nu are acces. Materialul este publicat în canalul „Expert Insights” al TechRadarPro, iar opiniile aparțin autorului, conform notei editoriale din articol. [...]
O scurgere de date care vizează aproape 5 milioane de utilizatori ridică riscuri directe de conformare și costuri pentru hoteluri , după ce un atacator ar fi extras informații din platforme de ospitalitate și le-ar fi lăsat expuse pe un server neprotejat, potrivit TechRadar . Incidentul a fost identificat de cercetători de securitate de la Cybernews , care descriu cazul drept o operațiune „masivă”, cu o scurgere de date la o scară „uluitoare”. Datele ar proveni din platforme de ospitalitate din Spania și Austria, inclusiv Chekin (serviciu automatizat de check-in) și Gastrodat (furnizor de software de management hotelier). Ce s-a întâmplat și cum ar fi fost obținute datele Conform constatărilor Cybernews, atacatorul ar fi compromis 527 de conturi aparținând hotelurilor și gazdelor și le-ar fi folosit pentru a accesa sisteme de rezervări ale furnizorilor afectați. Extragerea ar fi fost automatizată cu scripturi Python care interogau interfețele API (canale tehnice prin care aplicațiile schimbă date) ale platformelor, colectând continuu informații despre rezervări și oaspeți. Datele ar fi ajuns pe serverul atacatorului și, „probabil”, ar fi fost redirecționate în timp real prin Telegram. Elementul care a făcut posibilă descoperirea: serverul nu ar fi avut parolă sau alte măsuri de protecție. Amploarea: 6,5 GB de fișiere și aproape 5 milioane de utilizatori Cercetătorii spun că serverul conținea aproximativ 6,5 GB de fișiere, cu un volum mare de date personale. În total, „aproape cinci milioane” de utilizatori ar fi fost afectați. Prin date extrase din peste 170 de unități la nivel global, atacatorii ar fi obținut informații despre circa 400.000 de rezervări distincte, inclusiv date de ședere, ID-uri de rezervare, nume ale oaspeților, adrese ale proprietăților și „indicatori interni de siguranță” folosiți de platformele de cazare. Ce tip de date personale ar fi fost expuse În seturile de date ar fi apărut, potrivit descrierii, inclusiv: nume complete; numere de telefon; adrese de e-mail; data și locul nașterii; în unele cazuri, detalii din documente de identitate. Separat, Cybernews ar fi identificat pe server și o listă cu toate conturile compromise, cu credențiale, adrese de e-mail și tokenuri JWT (chei digitale folosite la autentificare), plus identificatori care legau fiecare cont de platforme specifice de rezervări. De ce contează pentru companii: expunere la obligații și costuri Pentru hoteluri și operatori, combinația dintre date de identificare și detalii de rezervare crește riscul de fraudă și de atacuri de tip „inginerie socială” (înșelătorii care exploatează informații reale despre victimă). Operațional, incidentul sugerează și o problemă de control al accesului la conturi și de monitorizare a interogărilor API, care poate duce la extracții masive fără a fi oprite la timp. TechRadar notează că datele au fost găsite pe un server deschis; detaliile despre eventuale notificări oficiale sau măsuri luate de companiile implicate nu sunt prezentate în materialul citat, iar unele elemente rămân formulate ca evaluări („aparent”, „probabil”). [...]
O pană globală Starlink a oprit timp de aproape o oră operațiuni cu drone maritime ale SUA , expunând un punct unic de vulnerabilitate în testele militare și riscul operațional al dependenței de un singur furnizor, potrivit HotNews , care citează o investigație Reuters bazată pe documente interne ale Marinei americane. În august anul trecut, în timpul unui test al unor nave fără echipaj, o întrerupere globală a rețelei Starlink a lăsat peste 20 de drone maritime ale SUA în largul coastei Californiei, perturbând comunicațiile și oprind operațiunile pentru aproape o oră. Dronele făceau parte dintr-un program menit să întărească opțiunile militare ale SUA într-un posibil conflict cu China. Dependența de Starlink, risc operațional în testele cu sisteme autonome Documente interne ale Marinei analizate de Reuters și o persoană familiarizată cu situația indică faptul că incidentul din august nu a fost singular: mai multe episoade au afectat testele asociate cu Starlink, iar operatorii au rămas fără posibilitatea de a se conecta la sistemele ambarcațiunilor autonome. În aprilie 2025, într-o serie de teste în California care au implicat drone maritime și aeriene, Marina a raportat dificultăți în menținerea unei conexiuni stabile din cauza volumului mare de date necesar pentru controlul simultan al mai multor sisteme, potrivit unui raport de siguranță citat de Reuters. Raportul a consemnat și probleme legate de: radiouri furnizate de Silvus; un sistem de rețea furnizat de Viasat. Documentele mai arată că, în săptămânile dinaintea întreruperii globale din august, o altă serie de teste a fost perturbată de probleme intermitente de conectivitate Starlink. Cauzele acestor probleme „nu sunt întru totul clare”, notează materialul. Reacția Pentagonului și miza pentru furnizorii din ecosistemul SpaceX Pentagonul nu a răspuns întrebărilor Reuters despre testul cu drone sau colaborarea SpaceX cu Marina. Kirsten Davies, directorul de informații al Pentagonului, a spus că departamentul folosește „mai multe sisteme robuste și reziliente” pentru rețeaua sa extinsă. Nici Marina SUA și nici SpaceX nu au răspuns solicitărilor de comentarii, conform Reuters. În același timp, Starlink este prezentat ca infrastructură esențială pentru programe militare critice – de la drone la sisteme de urmărire a rachetelor – printr-o constelație pe orbită joasă de aproape 10.000 de sateliți, ceea ce oferă, în general, o rețea considerată rezistentă la potențiale atacuri ale adversarilor. Avertismente politice și precedentul Ucraina Materialul amintește că unii congresmeni democrați au avertizat Pentagonul asupra riscurilor dependenței de o singură companie pentru capabilități de securitate națională. Reuters a relatat anterior că Elon Musk ar fi oprit neașteptat accesul la Starlink pentru trupele ucrainene într-un moment operațional sensibil, afectând încrederea aliaților. În plus, au existat critici privind presupuse restricții ale comunicațiilor prin satelit pentru militari americani în Taiwan; SpaceX a contestat public afirmația, iar Reuters notează că nu a putut stabili dacă SpaceX oferă în prezent servicii Starlink în Taiwan pentru militarii americani. Pentagonul și SpaceX nu au răspuns întrebărilor pe acest subiect. Ce rămâne de urmărit Deși un expert citat de Reuters susține că beneficiile Starlink pot depăși riscurile întreruperilor, episoadele din testele Marinei indică o vulnerabilitate practică: atunci când mai multe sisteme autonome depind de aceeași rețea, o pană sau instabilitate poate opri operațiuni în lanț. Pentru Pentagon, miza devine cum își diversifică și „întărește” conectivitatea pentru astfel de programe, fără a pierde avantajul unei rețele globale deja disponibile. [...]
Un „ocol” de securitate vechi din 2021 ar putea permite extragerea a 10.000 de dolari (aprox. 46.000 lei) de pe un iPhone blocat , într-un scenariu controlat, prin păcălirea telefonului să inițieze o plată NFC ca și cum ar fi vorba de un terminal de transport public, potrivit 9to5Mac . Miza pentru utilizatori și pentru ecosistemul de plăți este că vulnerabilitatea ar fi rămas neadresată până azi, deși a fost expusă inițial în 2021. Cum funcționează metoda și de ce contează Materialul pornește de la un videoclip publicat de canalul YouTube Veritasium , care descrie o breșă „de nișă” ce ar permite inițierea unei plăți NFC de pe un iPhone blocat. Descoperirea este atribuită profesorilor Ioana Boureanu și Tom Chothia. Mecanismul descris se bazează pe inducerea în eroare a iPhone-ului, astfel încât acesta să creadă că un terminal de plată este, de fapt, un terminal de transport în comun care folosește funcția Apple „ Express Transit ” (plată rapidă pentru transport, fără deblocarea telefonului). Videoclipul mai arată cum ar fi depășite și alte măsuri de protecție Apple, pentru a ajunge la o sumă de 10.000 de dolari într-un cadru controlat. Limitări: când se aplică și când nu Conform articolului, vulnerabilitatea ar funcționa doar dacă utilizatorul are setat un card Visa ca opțiune „Express Transit” în setările iPhone-ului. Nu s-ar aplica pentru Mastercard sau alți emitenți. Apple a transmis către Veritasium că problema ar avea la bază o preocupare din partea Visa. La rândul său, Visa a spus că deținătorii de carduri sunt protejați de o promisiune de „răspundere zero” (zero liability), care ar acoperi eventualele pierderi dacă vulnerabilitatea ar fi exploatată, dar a caracterizat scenariul drept „foarte puțin probabil” în condiții reale, chiar dacă este posibil într-un mediu strict controlat. Context: actualizări de securitate, dar o problemă rămasă deschisă 9to5Mac notează că Apple livrează frecvent actualizări de securitate pentru iPhone și le documentează public, însă această vulnerabilitate specifică ar fi persistat din 2021 și ar fi rămas necorectată până în prezent, conform celor prezentate în videoclip. Cei interesați pot vedea demonstrația în materialul video menționat de 9to5Mac: https://youtu.be/PPJ6NJkmDAo?si=svppI45wqbDhV1lu . [...]
