Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

Atacurile ransomware au crescut cu 50% într-un an, iar companiile sunt împinse spre apărare proactivă și „threat intelligence” (informații despre amenințări), pe fondul accesibilizării acestui tip de malware și al sofisticării metodelor de atac, potrivit Agerpres, care citează o analiză semnată de Roman Cuprik, specialist în securitate cibernetică la Eset.
În evaluarea Eset, atacatorii migrează tot mai mult către modelul „ransomware-as-a-service” (ransomware oferit ca serviciu, contra cost) și către atacuri oportuniste, ceea ce crește presiunea asupra echipelor IT să urmărească permanent tacticile și grupările active. Compania spune că își propune să sprijine organizațiile prin rapoarte eCrime, care combină analize cu un flux continuu de date despre amenințări.
Eset afirmă că, în urma analizării scurgerilor de date (DLS) de pe site-uri globale, a rezultat o creștere de 50% de la an la an a atacurilor ransomware.
În paralel, raportul Verizon 2025 (Data Breach Investigations Report) a observat o creștere anuală a incidenței atacurilor ransomware de peste o treime, de la 32% la 44%. Același raport indică o scădere a valorii mediane a răscumpărării de la 150.000 de dolari în 2024 (aprox. 690.000 lei) la 115.000 de dolari în 2025 (aprox. 529.000 lei). Potrivit expertului citat, una dintre explicațiile posibile este orientarea către companiile mici și mijlocii: 88% dintre IMM-urile care au suferit o breșă de securitate au descoperit ransomware în sistemele lor.
Analiza mai arată că 54% dintre victime au avut domeniile menționate în cel puțin un jurnal de „infostealer” (malware care fură date) sau pe piețele ilegale de date, conform datelor de pe site-urile de extorcare.
Cuprik atrage atenția că grupările dezvoltă instrumente precum „EDR killers” (unelte care încearcă să dezactiveze soluțiile de detecție și răspuns la nivel de dispozitiv), exploatând drivere vulnerabile, și adoptă tehnici de inginerie socială precum ClickFix, care folosește mesaje de eroare false pentru a convinge utilizatorii să execute comenzi malițioase.
„Companiile nu se mai pot baza exclusiv pe instrumente de securitate cibernetică pasive, cum ar fi produsele simple de protecție la nivel de endpoint.”
În descrierea mecanismului de atac, infractorii cibernetici ar începe cu recunoașterea organizației, apoi instalează malware pentru compromiterea mediului informatic, iar criptarea datelor și cererea de răscumpărare pot apărea mai târziu, după săptămâni, pentru a evita detecția.
Eset menționează că serviciul său de „threat intelligence” este susținut de cercetători și ingineri de detecție care colaborează cu instituții precum FBI, CISA (Joint Cyber Defense Collaborative), Centrul de Excelență NATO pentru Apărare Cibernetică Cooperativă și Europol.
Recomandate

O vulnerabilitate critică din pluginul Kirki pentru WordPress este exploatată activ pentru preluarea conturilor de administrator , iar riscul operațional pentru site-urile afectate este imediat, în condițiile în care atacul poate fi lansat fără autentificare, potrivit BleepingComputer . Pluginul vizat, „Kirki - Freeform Page Builder, Website Builder & Customizer”, este activ pe peste 500.000 de site-uri. Problema este o escaladare de privilegii ( CVE-2026-8206 ) care permite atacatorilor să preia orice cont de utilizator, inclusiv conturi de administratori. De ce contează pentru administrarea site-urilor Atacurile au fost detectate de firma de securitate Defiant, iar firewall-ul Wordfence a blocat peste 222 de încercări în ultimele 24 de ore, conform informațiilor din articol. Odată obținut acces de administrator, un atacator poate instala pluginuri malițioase, modifica conținutul site-ului, implementa „web shell”-uri (instrumente de control la distanță pe server) sau „backdoor”-uri persistente și poate accesa baze de date private. Cine este expus și ce versiuni sunt afectate Wordfence indică faptul că vulnerabilitatea a fost introdusă într-un „major release”, versiunea 6.0.0, și afectează versiunile până la 6.0.6. Aceste versiuni ar fi folosite de aproape 40% din baza de utilizatori a pluginului, potrivit statisticilor de descărcare de pe WordPress.org citate în material. Cum funcționează atacul, pe scurt CVE-2026-8206 este cauzată de expunerea unui endpoint (punct de acces) din API-ul REST personalizat pentru resetarea parolei, prin funcția „handle_forgot_password()”. Vulnerabilitatea apare deoarece pluginul acceptă o adresă de e-mail arbitrară în cererile de resetare. În practică, atunci când este furnizat un nume de utilizator, pluginul generează un link valid de resetare pentru contul asociat, dar îl trimite la adresa de e-mail introdusă de atacator, nu la e-mailul înregistrat al proprietarului contului. Astfel, atacatorii neautentificați pot obține linkuri de resetare pentru orice utilizator înregistrat și pot prelua contul. Remediere și pașii recomandați Vulnerabilitatea a fost descoperită de cercetătorul CHOIGYENGMIN, raportată către Wordfence pe 4 mai 2026. Compania a notificat furnizorul pe 16 mai, iar remedierea a fost livrată în versiunea 6.0.7, pe 18 mai 2026. În contextul exploatării active și al cerințelor reduse pentru atac, recomandarea este actualizarea imediată la versiunea 6.0.7 sau dezactivarea pluginului, conform articolului. [...]

UniCredit Bank a fost amendată cu 62.714 lei pentru o breșă de confidențialitate și pentru notificarea întârziată a incidentului , după ce notificări despre polițe de asigurare au ajuns la alți destinatari decât cei vizați, potrivit Profit . Cazul evidențiază riscul operațional al procesărilor manuale și obligația strictă de raportare în 72 de ore impusă de GDPR. Investigația Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a pornit de la reclamația unei persoane fizice. Autoritatea spune că banca, în contextul reînnoirii polițelor de asigurare, a transmis „notificări eronate” către un număr mare de clienți, prin mesageriile de mobil sau online banking și prin e-mail, din cauza unei erori legate de procesarea unui fișier necesar pregătirii notificărilor. Ce date au fost divulgate și cum s-a produs incidentul ANSPDCP a constatat o divulgare neautorizată de date personale, prin trimiterea notificărilor privind expirarea polițelor către alte persoane decât destinatarii de drept, „din cauza prelucrării manuale necorespunzătoare a unui fișier”. Conform autorității, au fost expuse inclusiv: numele și prenumele; adresa clientului; adresa și valoarea imobilului asigurat; calitatea de client al băncii pentru un produs de creditare cu ipotecă; data de expirare și costurile poliței de asigurare. Două sancțiuni: securitate insuficientă și raportare peste termen Banca a primit două amenzi, în total 62.714 lei (echivalentul a 12.000 euro), astfel: 52.270 lei (10.000 euro) pentru neimplementarea unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate (încălcarea art. 32 din Regulamentul (UE) 2016/679 – GDPR); 10.454 lei (2.000 euro) pentru netransmiterea în termenul legal a notificării privind încălcarea securității datelor (încălcarea art. 33 alin. (1) din GDPR), ANSPDCP reținând că notificarea a fost trimisă cu întârziere, deși operatorul avea „informații concrete” despre incident. În esență, cazul combină două vulnerabilități cu impact direct pentru instituțiile financiare: control insuficient al proceselor interne care generează divulgări de date și nerespectarea termenului de 72 de ore pentru raportarea unei breșe către autoritatea de supraveghere. [...]

O breșă de date la Atlas Menu , un serviciu plătit de „cheat” pentru GTA 5, a expus informațiile a 63.926 de utilizatori , iar lipsa oricărei comunicări oficiale și faptul că platforma nu mai este accesibilă complică reacția celor afectați, potrivit Notebookcheck . Incidentul ar fi avut loc în mai 2026 și a fost semnalat prin serviciul de notificare a breșelor Have I Been Pwned , care indică un total de 63.926 de conturi asociate platformei. Atlas Menu oferea instrumente de trișare atât pentru GTA 5, cât și pentru Counter-Strike 2. Ce date ar fi fost expuse Conform informațiilor citate, setul de date compromis include: adrese de e-mail; nume de utilizator; adrese IP; tichete de suport; parole stocate sub formă de „bcrypt hashes” (amprente criptografice ale parolelor, nu parole în clar). Impact operațional: platformă offline și fără explicații Un element-cheie al cazului este că Atlas Menu nu ar fi publicat nicio declarație despre incident: nu există o confirmare publică, un avertisment către utilizatori sau o explicație privind ce s-a întâmplat. În plus, serviciul nu mai este accesibil, ceea ce lasă utilizatorii fără un canal oficial de informare și suport. Ce pot face utilizatorii afectați În lipsa unor clarificări din partea operatorului, recomandarea din material este ca utilizatorii să trateze situația ca pe o expunere reală a datelor și să ia măsuri rapide: schimbarea parolei contului de e-mail folosit la Atlas Menu; schimbarea imediată a parolelor pe alte site-uri sau conturi (inclusiv conturi de gaming) dacă aceeași parolă a fost reutilizată. Pentru moment, Atlas Menu rămâne offline și nu a comunicat public despre breșă, iar utilizatorii sunt nevoiți să se bazeze pe notificările din servicii de monitorizare a breșelor și pe propriile măsuri de securizare a conturilor. [...]

O vulnerabilitate în botul de suport cu inteligență artificială al Meta a permis preluarea unor conturi Instagram , inclusiv a unui profil verificat asociat arhivei Casei Albe din perioada Barack Obama, înainte ca problema să fie închisă de companie, potrivit WinFuture . Atacul a vizat noul chatbot de suport „alimentat” de inteligență artificială, care putea fi manipulat prin introduceri formulate atent. Concret, atacatorii foloseau conexiuni VPN locale și pretindeau că au pierdut accesul la un cont, iar asistentul virtual ajungea să asocieze o nouă adresă de e-mail profilului țintă fără o verificare suficientă a identității. De aici, resetarea parolei devenea imediat posibilă. Cazul este un exemplu de „inginerie socială” aplicată sistemelor cu inteligență artificială – adică exploatarea modului în care acestea iau decizii pe baza conversației, nu a unor controale robuste. Impact operațional: conturi „valoroase” vizate și revândute Conform cryptoadventure (citat de publicație), atacurile s-au concentrat pe nume de utilizator scurte, considerate mai „valoroase”. Conturile compromise au fost apoi scoase la vânzare în diverse canale de Telegram. Odată ce un cont verificat este controlat de atacatori, aceștia pot exploata încrederea deja construită pentru: tentative de phishing (mesaje care urmăresc furtul de date); fraude cu criptomonede. În multe cazuri, urmăritorii observă schimbarea de „proprietar” prea târziu, notează sursa. Cazul Casei Albe și ce a limitat pagubele Profilul Instagram afectat – contul de arhivă al Casei Albe din perioada Obama – era în mare parte inactiv din ianuarie 2017. După preluare, hackerii au publicat o imagine generată de inteligență artificială cu un mesaj politic. Profilul privat al lui Barack Obama, cu milioane de urmăritori, nu a fost afectat, potrivit articolului. Ce pot face utilizatorii: 2FA a oprit atacurile Cea mai eficientă măsură de protecție rămâne activarea autentificării în doi pași (2FA) . Publicația precizează că, potrivit experților în securitate, atacurile recente au eșuat pe toate profilurile care aveau activată această măsură suplimentară. De ce contează pentru platforme Incidentul vine în contextul în care Meta accelerează integrarea propriilor modele de inteligență artificială, inclusiv prin Meta AI, folosit și în WhatsApp și Facebook. Episodul arată însă că, în zona de administrare a drepturilor și a recuperării conturilor, automatizarea prin asistenți conversaționali poate introduce puncte slabe dacă verificările de identitate nu sunt suficient de stricte. [...]

O breșă în suportul automatizat al Meta a permis preluarea unor conturi de Instagram fără acces la e-mailul victimei , iar Instagram spune că problema a fost remediată, potrivit TechCrunch . Incidentul ridică un risc operațional direct pentru platformă: un flux de recuperare a contului, gestionat de un chatbot cu inteligență artificială, ar fi putut fi „păcălit” să acorde acces neautorizat. În weekend, utilizatori de pe Reddit au relatat compromiteri de conturi, iar pe X au apărut avertismente despre preluări similare. Printre conturile afectate se numără contul asociat fostei Case Albe din era Obama (inactiv, aparent, din 2017) și contul lui John Bentivegna , „chief master sergeant” în U.S. Space Force. Cercetătoarea în securitate Jane Wong a spus că i-a fost preluat contul, după ce parola i-a fost schimbată fără știrea ei și a observat încercări repetate de resetare. „Parola a fost schimbată fără știrea mea și primeam diferite încercări de resetare a parolei pe parcursul zilei de ieri. Destul de îngrijorător.” Cum ar fi funcționat atacul: resetare de parolă „intermediată” de chatbot TechCrunch descrie un videoclip publicat pe X care arată, pas cu pas, metoda folosită de atacator. În esență, atacul ar fi exploatat faptul că asistentul de suport Meta AI putea iniția modificări sensibile (adăugarea unei adrese de e-mail și resetarea parolei) pe baza interacțiunii din chat. Conform descrierii: atacatorul ar fi folosit un VPN pentru a simula locația probabilă a țintei, ca să evite declanșarea protecțiilor automate ale Instagram; apoi ar fi deschis o conversație cu „ Meta AI Support Assistant ” și ar fi cerut adăugarea unei noi adrese de e-mail la contul țintei; chatbotul ar fi trimis un cod de verificare la adresa de e-mail controlată de atacator; după ce atacatorul furniza codul în chat, chatbotul ar fi afișat opțiunea „Reset Password”, permițând setarea unei parole noi și preluarea contului. Publicația spune că a verificat că adresa de e-mail publică a atacatorului, vizibilă în videoclip, a primit efectiv codul de verificare. Un detaliu important: atacatorul nu ar fi avut nevoie, în niciun moment, să compromită adresa de e-mail legitimă asociată contului victimei. Ce spune Instagram și ce rămâne neclar Luni, purtătorul de cuvânt al Instagram, Andy Stone, a transmis într-un răspuns la postările lui Wong și ale altor utilizatori că problema a fost rezolvată. Nu este clar câți utilizatori au fost afectați prin acces necorespunzător, potrivit TechCrunch. Meta nu a răspuns imediat solicitării de comentarii a publicației. [...]

Compromiterea a mii de site-uri legitime devine o rampă de lansare pentru malware , într-o campanie care folosește tehnici de inginerie socială precum ClickFix și FakeUpdates, potrivit BleepingComputer . Miza pentru companii este una operațională: traficul „curat” către site-uri cu reputație bună poate fi transformat, fără știrea proprietarilor, într-un canal de infectare a utilizatorilor și, implicit, într-un risc de incidente și costuri de remediere. Actorul de amenințare, urmărit sub numele DriveSurge , ar fi derulat campanii de distribuție de malware prin redirecționarea vizitatorilor de pe site-uri compromise către infrastructură dedicată livrării de programe malițioase, conform cercetătorilor de la compania de securitate cibernetică SilentPush . Cum funcționează schema: ClickFix și „actualizări” false În atacurile de tip ClickFix, victimele sunt păcălite să copieze și să execute comenzi malițioase pe propriile sisteme, de regulă sub pretextul rezolvării unei probleme tehnice. În paralel, FakeUpdates se bazează pe ferestre frauduloase de actualizare software (de obicei imitând actualizări de browser) pentru a convinge utilizatorii să descarce și să instaleze „actualizarea”, care este de fapt un program malițios. SilentPush susține că DriveSurge funcționează în principal ca „broker de acces inițial” (IAB – intermediar care obține acces inițial în sisteme și îl monetizează), pe un model „plată per instalare” (PPI – plata se face pentru fiecare instalare reușită), facilitând atacuri ulterioare. Redirecționare printr-un sistem de distribuție a traficului Vizitatorii site-urilor compromise sunt trecuți printr-un „sistem de distribuție a traficului” (TDS – infrastructură care direcționează utilizatorii către destinații diferite în funcție de profil), numit zTDS. Acesta „profilează” utilizatorii și decide dacă este mai potrivită o momeală FakeUpdates sau ClickFix. zTDS este descris ca un TDS open-source existent cel puțin din 2015 și folosit de DriveSurge cel puțin din septembrie 2025. În evaluarea SilentPush, mecanismul permite deturnarea „tăcută” a vizitatorilor către malware, fără ca proprietarii site-urilor sau utilizatorii să își dea seama. Indicatori tehnici și extinderea dincolo de Windows Cercetătorii spun că au identificat opt „amprente” tehnice asociate campaniei, folosite pentru a lega infrastructura DriveSurge de site-urile compromise. Un exemplu menționat este o injecție JavaScript cu tiparul t.js?site= , unde este o valoare unică alocată fiecărui site compromis. În plus, analiza ar fi scos la iveală peste 80 de domenii de injecție malițioasă și un set de domenii „pre-înarmate” care nu fuseseră încă folosite în atacuri. SilentPush mai notează și existența unui payload JavaScript ofuscat care ar viza sisteme macOS, livrat prin atacuri ClickFix cu tematică de „verificare”, care ar deturna clipboard-ul — un indiciu că operațiunea nu se limitează la Windows. Recomandări pentru utilizatori: de unde se fac actualizările În contextul acestor campanii, utilizatorilor li se recomandă să instaleze actualizările de browser doar din meniul aplicației (de tipul About > Check for Updates) și să evite rularea de comenzi în Command Prompt (Windows) sau Terminal (macOS) pe care nu le înțeleg complet. [...]