Știri
Știri din categoria România
Norvegia–Anglia devine un test de gestionare a „resursei Haaland”, după ce stafful naționalei nordice a construit un program special de odihnă și antrenamente pentru a-l menține în formă la Cupa Mondială, potrivit Mediafax. Sfertul de finală este programat duminică, la Miami, de la ora 0:00 (ora României).
Erling Haaland a spus, înaintea meciului, că duelul cu Anglia este „probabil cel mai important meci” din cariera sa, în contextul în care Norvegia încearcă o calificare istorică în penultimul act al competiției.
Selecționerul Stale Solbakken a lucrat împreună cu stafful medical la un program de pregătire menit să îl țină pe atacant la un nivel ridicat pe durata turneului. Concret, planul a inclus perioade de odihnă și antrenamente adaptate, iar Haaland a fost menajat inclusiv:
Atacantul traversează o perioadă foarte bună la Cupa Mondială, cu șapte goluri în patru meciuri, după ce a fost menajat în ultimul joc din grupe.
Haaland a insistat și asupra recuperării mentale într-un sezon foarte încărcat:
„Cred că este important să te deconectezi într-un sezon care durează 11 luni și în care joci 65 sau 66 de meciuri. Este important să faci și alte lucruri, să îți limpezești mintea și să te relaxezi așa cum îți place.”
El a mai spus că încearcă să păstreze o atmosferă relaxată în lot, inclusiv prin umor și timp petrecut cu colegii.
Norvegia a ajuns în premieră în sferturile de finală la o ediție a Cupei Mondiale, iar meciul cu Anglia, de la Miami, este următorul pas într-o posibilă calificare istorică în semifinale.
Recomandate
Emisiile de carbon ale Microsoft, Amazon și Google au depășit într-un singur an nivelul total al României , pe fondul expansiunii accelerate a centrelor de date pentru inteligență artificială și servicii cloud, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The Guardian și rapoartele de sustenabilitate ale companiilor. În anul financiar încheiat în martie 2026, cele trei grupuri au raportat emisii cumulate de 119 milioane mTCO₂e (tone metrice echivalent dioxid de carbon), față de circa 101 milioane mTCO₂e în anul precedent. Prin comparație, emisiile totale de gaze cu efect de seră ale României sunt estimate la aproximativ 101,8 MtCO₂e, conform worldometers, menționat în material. De ce contează: boom-ul AI mută presiunea climatică în infrastructura digitală Creșterea emisiilor este asociată cu cererea mai mare pentru servicii cloud (stocare de date și rularea de servere), alimentată de antrenarea și operarea chatbot-urilor și a altor produse bazate pe inteligență artificială. În practică, extinderea infrastructurii de centre de date devine un factor major de creștere a amprentei de carbon pentru giganții tehnologici. Cecilia Rikap, profesoară de economie la University College London , pune sub semnul întrebării mesajele de „cloud ecologic” și atrage atenția asupra unui efect secundar: companiile care migrează în cloud își pot „externaliza” amprenta de carbon digitală către furnizorii mari, ceea ce face mai dificilă evaluarea impactului real la nivel de economie. „Afirmațiile Microsoft, Amazon și Google despre faptul că cloud-ul lor este ecologic și sustenabil reprezintă o strategie de marketing. Guvernele ar trebui să țină cont de această amprentă de carbon în creștere atunci când aceleași companii oferă soluții de inteligență artificială pentru a aborda criza ecologică.” Cum arată creșterile raportate de fiecare companie În rapoartele anuale de sustenabilitate publicate în ultimele săptămâni, companiile indică majorări ale emisiilor, cu explicații legate de extinderea infrastructurii și de lanțurile de aprovizionare: Microsoft : +25% într-un an, până la 20 de milioane de tone CO₂e , creștere „determinată în principal de extinderea infrastructurii centrelor de date”. Google : +18% într-un an, pe fondul creșterilor din lanțul de aprovizionare care au susținut extinderea rapidă a afacerii. Amazon : +16% la emisiile totale și +20% la emisiile din lanțul de aprovizionare, care includ construirea centrelor de date; compania își menține ținta de emisii nete zero în 2040. Materialul notează că Microsoft, Google și Amazon au fost contactate pentru comentarii. Investiții masive și consum de energie în creștere Pe lângă emisiile raportate, presiunea vine și din consumul de electricitate. Uptime Institute estimează că proiectele mari de centre de date anunțate anul trecut ar consuma 1,3% din consumul mondial de energie electrică , aproape dublând cererea actuală a centrelor de date; majoritatea noii cereri ar urma să vină din SUA, potrivit aceleiași surse. În paralel, cele mai mari companii de tehnologie sunt descrise ca fiind pe cale să cheltuiască 765 de miliarde de dolari (aprox. 3.500 de miliarde de lei) într-un singur an, în mare parte pentru construirea de centre de date pentru AI, în locații care includ Norvegia și North Tyneside. Ținte „net zero”, dar cu o traiectorie mai dificilă Deși toate cele trei companii își mențin obiectivele de emisii nete zero (Google și Microsoft până în 2030, Amazon până în 2040), articolul indică o „inversare drastică” față de eforturile anterioare de reducere a emisiilor, pe măsură ce investițiile în AI accelerează. Shaolei Ren, profesor de inginerie electrică la Universitatea din California, Riverside, este citat spunând că majorările emisiilor totale sunt „puternic corelate” cu investițiile în inteligență artificială. [...]
Patru vedete sunt despărțite de două goluri în cursa pentru „ Gheata de Aur ” , un scenariu rar care poate influența direct strategiile echipelor în fazele eliminatorii, unde fiecare minut jucat și fiecare pasă decisivă devin criterii de departajare, potrivit Antena 3 . La Cupa Mondială 2026 , Lionel Messi conduce clasamentul marcatorilor cu opt goluri, urmat de Kylian Mbappé și Erling Haaland, fiecare cu câte șapte, în timp ce Harry Kane are șase. În contextul în care „Gheata de Aur” se decide în primul rând la numărul de goluri, apoi la pase decisive și, la nevoie, la minutele jucate, diferențele mici dintre cei patru cresc miza fiecărei faze decisive. Un element care face această ediție atipică este apropierea de pragul de 10 goluri, o performanță rară în istoria competiției. Materialul notează că doar opt jucători reușiseră anterior să marcheze opt sau mai multe goluri la o singură Cupă Mondială, iar Messi s-a alăturat acestei liste în 2026, în timp ce ceilalți trei sunt aproape de aceeași bornă. Cum se poate decide trofeul: goluri, pase decisive, minute Regulile de departajare pot schimba calculele echipelor și ale jucătorilor: premiul merge la jucătorul cu cele mai multe goluri; dacă există egalitate, contează numărul de pase decisive; dacă egalitatea persistă, câștigă jucătorul cu cele mai puține minute jucate. În acest moment, Mbappé are două pase decisive, Messi și Kane au câte una, iar Haaland este prezentat drept lider la eficiență, dar fără avantajul paselor decisive într-un posibil scenariu de egalitate. Profilurile celor patru: eficiență vs. volum vs. minute Antena 3 trece în revistă indicatori care pot conta în final: Kylian Mbappé (Franța): 7 goluri, 2 pase decisive, 441 de minute jucate; 26 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 26,9%. Erling Haaland (Norvegia): 7 goluri, 360 de minute jucate; rată de transformare 38,9% (cea mai mare dintre cei patru), 18 șuturi, 12 pe poartă; xG 4,3 (xG = „goluri așteptate”, un indicator statistic al calității ocaziilor). Lionel Messi (Argentina): 8 goluri, 410 minute jucate; 29 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 27,6%; xG 5,02. Harry Kane (Anglia): 6 goluri, 1 pasă decisivă, 443 de minute jucate; 19 șuturi, 10 pe poartă, rată de transformare 31,6%; două penalty-uri transformate; xG 3,4. În spatele lor există urmăritori cu câte patru goluri (Ousmane Dembélé, Mikel Oyarzabal și Jude Bellingham), însă materialul apreciază că este puțin probabil să recupereze diferența față de lideri. În termeni practici, cursa rămâne deschisă nu doar prin numărul de goluri, ci și prin criteriile secundare: pasele decisive și minutele jucate pot deveni decisive dacă diferențele se strâng în meciurile următoare. [...]
Anglia s-a calificat în optimile Cupei Mondiale 2026 după o revenire de la 0-1 , cu Harry Kane decisiv printr-o dublă în victoria cu 2-1 împotriva Congo, potrivit Mediafax . Meciul din 16-imi s-a jucat miercuri, pe Atlanta Stadium (SUA). Congo a deschis scorul rapid, în minutul 7, prin Brian Cipenga, jucător prezentat ca nou transfer la UD Almería. Africanii au fost aproape să-și mărească avantajul înainte de pauză, când Yoane Wissa a trimis în bară. După pauză, echipa antrenată de Thomas Tuchel a dominat și a egalat în minutul 75: Kane a marcat cu capul, după centrarea lui Anthony Gordon, în ciuda intervenției portarului Lionel Mpasi. Golul victoriei a venit în minutul 86, când Kane a finalizat cu un șut puternic din interiorul careului, după ce Mpasi respinsese inițial un șut al lui Jude Bellingham. Portarul congolez Lionel Mpasi este indicat între remarcații partidei, cu mai multe intervenții importante în fața lui Bellingham și Kane. Anglia a cerut și un penalty în prima repriză, la un duel între Kane și Mpasi, însă arbitrul Adham Makhadmeh a respins solicitarea după analiza VAR. Pentru Congo, calificarea în faza eliminatorie este menționată drept cea mai bună performanță la Cupa Mondială din istoria participărilor sale ca stat independent. Următorul meci: Anglia – Mexic În optimile de finală, Anglia va întâlni Mexicul pe 6 iulie, de la ora 3:00 (ora României). [...]
Recordul lui Cristiano Ronaldo la Cupa Mondială întărește valoarea comercială a competiției și a brandului Portugaliei , într-un turneu în care starurile rămân principalul motor de audiență și monetizare, potrivit Mediafax . Ronaldo a devenit marți primul jucător care înscrie la șase ediții diferite ale Cupei Mondiale, după ce a marcat în minutul 6 al meciului Portugalia – Uzbekistan, conform AP, citată de publicație. Portughezul, în vârstă de 41 de ani, a finalizat cu piciorul drept după o centrare venită de la João Cancelo, apoi a sărbătorit alături de colegi, lângă banca de rezerve. Dincolo de recordul sportiv, performanța are relevanță economică prin faptul că menține în prim-plan una dintre cele mai puternice „mărci” individuale din fotbal, într-un context în care atenția publicului se traduce în audiențe, expunere pentru sponsori și interes comercial pentru competiție și echipele implicate. Context: presiune după debutul Portugaliei Înaintea partidei cu Uzbekistan, Ronaldo fusese criticat pentru evoluția din primul meci al Portugaliei la turneu, cu Congo, în care nu a reușit să iasă în evidență, mai notează sursa. Rivalitatea cu Messi: aceeași longevitate, recorduri diferite Mediafax amintește că Ronaldo și Lionel Messi sunt singurii jucători care au participat la șase turnee de Cupă Mondială. Diferența este că Messi nu a marcat la una dintre ediții, cea din 2010 (Africa de Sud). Totodată, Messi a devenit luni cel mai bun marcator din istorie la Cupa Mondială: la turneul din SUA, Canada și Mexic a înscris cinci goluri și a ajuns la 18 reușite, după un hat-trick în meciul de deschidere al Argentinei cu Algeria și încă două goluri împotriva Austriei. Ronaldo are 9 goluri, conform aceleiași surse. [...]
Rusia acuză Bruxelles-ul de presiuni asupra Ungariei pentru a renunța la proiectul nuclear cu Rosatom Potrivit Mediafax , Mediafax relatează că Rusia acuză Bruxelles-ul de presiuni asupra Ungariei pentru a renunța la colaborarea cu Rosatom, compania rusă de stat, în extinderea centralei nucleare Paks. Proiectul, evaluat la 12,5 miliarde de euro, este esențial pentru sectorul energetic ungar. Potrivit serviciului de informații externe al Rusiei (SVR), președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi implicată în încercarea de a înlocui Rosatom cu un furnizor occidental, însă nu au fost prezentate dovezi concrete în sprijinul acestei afirmații. Impactul asupra relațiilor economice și energetice Extinderea centralei nucleare Paks, care include construirea a două reactoare noi, este un simbol al relațiilor economice strânse dintre Budapesta și Moscova. În 2014, contractul a fost atribuit Rosatom fără licitație publică, fiind finanțat în mare parte printr-un împrumut rusesc de până la 10 miliarde de euro. Cu toate acestea, proiectul a întâmpinat întârzieri și dificultăți juridice, iar în septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia care aproba ajutorul financiar acordat de Ungaria, invocând lipsa unei licitații publice. Schimbări politice și reevaluarea proiectului După venirea la putere a noului guvern ungar condus de Péter Magyar , acesta a anunțat intenția de a reevaluea condițiile financiare și contractuale ale proiectului, fără a renunța la energia nucleară. Oficialii ungari au solicitat verificarea costurilor și a condițiilor de implementare, exprimând îngrijorări privind valoarea investiției. Consecințe posibile și presiuni externe Rusia avertizează că renunțarea la colaborarea cu Rosatom ar putea priva Ungaria de o sursă importantă de energie, punând în pericol securitatea energetică a țării. Moscova susține că firmele europene nu pot oferi condiții la fel de avantajoase ca Rosatom, iar înlocuirea acesteia ar putea afecta costurile și eficiența proiectului. Pe de altă parte, Bruxelles-ul este acuzat de jocuri de culise pentru a promova interesele companiilor occidentale, sugerându-se că Ursula von der Leyen ar avea interese personale similare celor din contractele cu Pfizer pentru vaccinurile COVID-19. [...]
La 59 de ani, Gică Popescu rămâne un reper al „exportului” de performanță al fotbalului românesc , prin trofeele câștigate la cluburi de top și prin rolurile de lider asumate în vestiar, potrivit Mediafax . Fostul internațional împlinește vineri, 9 octombrie 2026, vârsta de 59 de ani. Născut în 1967, la Calafat, Popescu – cunoscut ca „Baciul” – este prezentat drept unul dintre cei mai importanți fotbaliști din istoria României și membru al Generației de Aur , remarcat prin inteligență tactică, siguranță și capacitatea de a conduce echipele la care a evoluat. De la debutul în Liga 1 la statutul de căpitan la Barcelona Popescu a debutat în prima ligă a României la 9 iunie 1985, pentru Universitatea Craiova, la 17 ani. După o scurtă perioadă la Steaua București, a revenit la Craiova, iar apoi a făcut pasul spre fotbalul internațional. În 1990, după participarea la Campionatul Mondial din Italia, s-a transferat la PSV Eindhoven, unde a câștigat două titluri de campion. A urmat o experiență în Anglia, la Tottenham, iar apoi în Spania, la FC Barcelona, unde a ajuns să poarte banderola de căpitan și a câștigat Cupa Spaniei și Cupa Cupelor (1997). Trofee europene la Galatasaray și final de carieră Unul dintre vârfurile carierei a fost perioada de la Galatasaray Istanbul. În 2000, Popescu a câștigat Cupa UEFA după o finală cu Arsenal decisă la loviturile de departajare, în care românul a transformat penalty-ul decisiv. În același an, Galatasaray a cucerit și Supercupa Europei, după victoria împotriva lui Real Madrid. Spre finalul carierei, a mai evoluat pentru Lecce, Dinamo București și Hannover 96. Bilanț la națională și recunoaștere individuală La echipa națională, Gheorghe Popescu a strâns 115 selecții și 16 goluri. A participat la trei ediții ale Campionatului Mondial (1990, 1994, 1998) și la două turnee finale ale Campionatului European (1996, 2000), iar performanța emblematică a generației sale rămâne calificarea în sferturile Cupei Mondiale din 1994. La nivel individual, a fost desemnat de șase ori fotbalistul anului în România: 1989, 1990, 1991, 1992, 1995 și 1996. [...]
