Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Volodimir Zelenski ia în calcul schimbarea conducerii armatei, pe fondul protestelor interne declanșate de remanierea de la Apărare, potrivit Meduza, care citează o relatare Financial Times și informații confirmate din cercul administrației prezidențiale ucrainene. Miza imediată este una operațională: o eventuală înlocuire a comandantului-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski, fără perturbarea apărării pe linia frontului.
Potrivit Financial Times (care invocă o sursă de rang înalt din administrația ucraineană), Zelenski urmează să se întâlnească în acest weekend cu comandanți militari pentru a le asculta evaluările privind situația de pe front și pentru discuții cu potențiali candidați la conducerea armatei. Sursa citată de FT susține că Zelenski ar fi pregătit să-l retragă pe Sîrski dacă identifică un comandant care poate asigura o „tranziție lină” a conducerii trupelor, fără a afecta apărarea Ucrainei.
Meduza notează, într-o actualizare, că biroul președintelui „ia în serios” varianta demiterii lui Sîrski dacă protestele continuă, potrivit unui interlocutor apropiat administrației. Acesta afirmă că în anturajul lui Zelenski nu se așteptau la un asemenea ecou public după schimbarea ministrului Apărării și că protestatarii au două cereri principale: revenirea lui Mihail Fedorov la Apărare și demiterea lui Sîrski. Conform aceleiași surse, revenirea lui Fedorov este „extrem de puțin probabilă”, în timp ce în cazul lui Sîrski „e altceva”, iar o demitere este „destul de probabilă”.
Interlocutorul Meduza mai spune că, în seara de 17 iulie, Zelenski a discutat cu mai mulți comandanți de brigadă, descriind aceste contacte drept „probe” neoficiale pentru o posibilă schimbare la vârf.
Un oficial de rang înalt din Ministerul ucrainean al Apărării a declarat pentru Financial Times că problema lui Sîrski ar fi incapacitatea de a formula o viziune convingătoare despre cum poate Ucraina să câștige războiul.
„Una dintre probleme este că Sîrski nu are o înțelegere a modului în care va câștiga. Teoria lui despre victorie se reduce la a rezista cât mai mult și a mobiliza mai mulți oameni.”
Zelenski a anunțat pe 12 iulie demiterea premierului Iulia Sviridenko, ceea ce a însemnat automat demisia întregului cabinet. Rada Supremă a aprobat demisia guvernului pe 14 iulie, iar a doua zi a devenit public faptul că Mihail Fedorov nu va fi reconfirmat ca ministru al Apărării și nu va intra în noul cabinet.
Decizia a declanșat proteste în mai multe orașe. Pe 17 iulie, la Kiev au participat, potrivit estimărilor Interfax-Ucraina citate de Meduza, aproximativ 10.000 de persoane.
Fedorov a declarat jurnaliștilor că Sîrski ar fi insistat pentru demiterea sa și a susținut că, în opinia lui, cel care ar trebui demis este chiar comandantul-șef al armatei.
Recomandate
Remanierea de la Kiev poate afecta direct ritmul războiului cu drone , iar reacția Moscovei sugerează că înlăturarea ministrului ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, este văzută ca o oportunitate operațională pentru Rusia, potrivit HotNews . Fedorov, 35 de ani, a fost demis după doar șase luni de mandat, într-un moment în care Ucraina își intensificase atacurile asupra infrastructurii petroliere și logisticii militare ruse, dar continua să se confrunte cu avansuri rusești în est pe fondul unei „lipse critice” de trupe terestre. Demiterea a declanșat proteste la Kiev și în alte orașe, rare în condiții de război. De ce contează: Fedorov era asociat cu digitalizarea și extinderea utilizării dronelor Publicația rusă independentă The Moscow Times relatează că bloggeri militari pro-Kremlin au salutat schimbarea, descriindu-l pe Fedorov drept „un inamic mult prea inteligent și eficient” și susținând că înlăturarea lui ar putea ușura efortul de război al Moscovei. În mesajele citate, mai multe canale și comentatori pro-război de pe Telegram au legat numele lui Fedorov de: reducerea birocrației în sistemul militar ucrainean; extinderea digitalizării în Forțele Armate ucrainene; creșterea utilizării dronelor în războiul împotriva Rusiei. Un canal pro-război a susținut că demiterea ar putea fi urmată de o „epurare” a oamenilor lui Fedorov din Ministerul Apărării, ceea ce ar slăbi continuitatea proiectelor începute. Rolul Starlink și miza comunicațiilor pe front În contextul invaziei ruse la scară largă din 2022, Fedorov – atunci ministru al Transformării Digitale – i-a cerut lui Elon Musk să activeze Starlink deasupra Ucrainei. Armata ucraineană folosește „zeci de mii” de dispozitive Starlink, descrise de comandanți drept vitale pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă. În acest an, Fedorov ar fi colaborat cu Starlink pentru a bloca utilizarea neautorizată a serviciului de către forțele ruse, potrivit informațiilor din articol. Ipoteza politică: Zelenski ar fi eliminat un potențial rival Un analist politic citat în material afirmă că demiterea lui Fedorov ar putea fi favorabilă Rusiei și susține că Zelenski ar fi vrut să evite repetarea situației din 2022–2023, când succesele de pe front au alimentat ambiții politice în jurul generalului Valeri Zalujnîi. Ce urmează: succesorul nu e decis, iar Fedorov acuză blocaje în armată Volodimir Zelenski a declarat că încă analizează candidatul pe care îl va propune în locul lui Fedorov, menționând că ministrul de Interne demisionar, Igor Klimenko, este doar unul dintre numele discutate. La Kiev, Fedorov a spus că a refuzat o ofertă de a deveni consilier prezidențial și l-a acuzat pe șeful armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, că blochează inițiativele ministerului și evită abordarea directă a problemelor. Reacția Kremlinului: „nu contează cine e ministrul Apărării” Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că aceasta nu ar conta dacă Ucraina nu ia o „decizie responsabilă” pentru un acord de pace. Dmitri Peskov a afirmat că „în mare măsură, nu contează cine este ministrul Apărării”, insistând că miza pentru Moscova este existența la Kiev a unei persoane dispuse să ia decizia care ar putea duce la o soluționare pașnică sau la încheierea a ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială”. [...]
Ucraina își asigură continuitatea la Apărare și Externe prin numiri interimare , în timp ce noul premier Serhii Korețkîi încearcă să stabilizeze guvernarea după remanierea de cabinet și reacțiile publice la schimbarea ministrului Apărării, potrivit Kyiv Post . Korețkîi a anunțat vineri că Andrii Sîbiha a fost numit ministru de externe interimar, iar Ievhen Hmara – ministru al apărării interimar. Numirile au fost făcute „în acord cu președintele Volodîmîr Zelenski”, iar premierul a motivat decizia prin nevoia de „continuitate” în domeniile apărării și politicii externe. Korețkîi, fost director general al companiei de stat Naftogaz , a preluat conducerea guvernului după ce parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a aprobat joi noul cabinet. În cazul Apărării, Zelenski îl numise pe Hmara încă de joi, invocând experiența acestuia în coordonarea operațiunilor de lovituri la distanță împotriva Rusiei și în managementul de personal la centrul de operațiuni speciale „Alpha” al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), instituție pe care Hmara o conduce. Remanierea și reacția publică la demiterea fostului ministru al Apărării Schimbarea vine după demiterea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, descris de publicație drept „forța motrice” a modernizării militare a Ucrainei. Deși Zelenski a spus că inițiativele existente vor continua sub conducerea lui Hmara, demiterea lui Fedorov a declanșat reacții negative: proteste au început la Liov și s-au extins în Kiev, Ternopil, Vinnița, Harkov și alte orașe până a doua zi dimineață. Kyiv Post notează și că fostului ministru de interne Klymenko i-ar fi fost propus inițial portofoliul Apărării, însă planul a fost abandonat după „uproar”-ul public care a cerut reinstalarea lui Fedorov. Reorganizarea ministerelor și termene pentru programul de guvernare Pe lângă numirile interimare, Korețkîi a anunțat o reorganizare a structurii ministerelor „în conformitate cu deciziile parlamentului”. Conform declarațiilor sale: Ministerul Politicii Agrare urmează să fie reînființat; va fi creat un minister separat pentru Comunități, Teritorii și Persoane Strămutate Intern; portofoliul economiei va fi separat de mediu și reconstrucție; infrastructura va fi separată de transport. Premierul a cerut ca ministerele să își formalizeze obiectivele în termen de șapte zile, prin propuneri pentru Programul de Acțiune al Cabinetului și planul de priorități. El a indicat ca termen-limită 5 august pentru finalizarea documentelor și trimiterea lor spre analiză în guvern. Programul de acțiune ar urma să includă repere, termene și rezultate măsurabile, fiind prezentat drept principalul instrument de evaluare a eficienței fiecărui minister și a cabinetului în ansamblu. Korețkîi a mai spus că documentul ar putea primi aprobarea finală în circa o lună, după care va fi trimis în Rada Supremă pentru examinare și prezentare publică. De ce contează: stabilitate instituțională într-un moment de presiune Din perspectiva funcționării statului, numirile interimare la Externe și Apărare acoperă două portofolii critice într-un moment în care Ucraina rămăsese fără titulari, iar guvernul intră într-o etapă de reorganizare accelerată. În paralel, Korețkîi a indicat ca priorități pregătirea pentru iarnă și continuarea investițiilor în capabilități de lovire la distanță, pe fondul războiului cu Rusia. [...]
Administrația Trump pare să evite o confruntare directă cu Beijingul în ancheta anunțată de președinte privind un presupus „mușamalizări” ale interferenței Chinei în alegerile prezidențiale din 2020, într-un moment în care Casa Albă mizează pe relansarea dialogului la vârf cu Xi Jinping, potrivit Politico . Donald Trump a spus, într-un discurs de joi, că a ordonat FBI, CIA, Departamentului de Justiție și Biroului Directorului Informațiilor Naționale (ODNI) să investigheze ceea ce el numește o acoperire oficială a activităților Chinei. Până acum, însă, nu există indicii publice că Beijingul ar fi o țintă explicită a investigației sau a altor demersuri conexe. Departamentul de Justiție a transmis că „pune în aplicare directiva președintelui”, dar a refuzat să precizeze dacă ancheta va include și presupusa ingerință chineză. FBI, ODNI și CIA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform aceleiași surse. Accent pe „actori interni”, nu pe China Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, le-a spus reporterilor vineri că „nu este o poveste despre China” și că investigațiile vor viza „actori rău-intenționați interni” care ar fi subminat integritatea alegerilor. Casa Albă nu a indicat dacă intenționează să urmărească Beijingul pentru infracțiunile pe care Trump le invocă. Democrații folosesc această lipsă de acțiune împotriva Chinei ca argument că miza reală ar fi sancționarea unor adversari politici percepuți din comunitatea de informații. Ro Khanna, membru democrat din California și lider al opoziției în Comisia specială a Camerei Reprezentanților pentru China, a acuzat că Trump „folosește China pentru un scop politic”, nu pentru a ridica „preocupări reale de securitate națională”. Context diplomatic: summitul din septembrie rămâne în picioare Episodul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a încălzi relațiile cu Xi Jinping după un an de dispute comerciale și tarifare. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai, iar Trump a vorbit la întoarcere despre acorduri pentru produse agricole și avioane Boeing. Următoarea întâlnire este programată pentru septembrie, la Washington; Casa Albă a spus că summitul „continuă conform planului”, fără să indice dacă subiectul acuzațiilor va fi pe agendă. Un diplomat asiatic din Washington, citat anonim, a spus că Beijingul nu pare deosebit de iritat: China „respinge dur în cuvinte”, dar rămâne deschisă discuțiilor, iar episodul este „zgomot” care nu ar urma să rupă summitul din septembrie. Afirmații contestate și presiune politică internă Potrivit Politico , afirmațiile lui Trump despre subminarea alegerilor de către China au fost respinse în mod repetat de investigații ale unor agenții americane, inclusiv Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA) și FBI. Comunitatea de informații a concluzionat în 2021 că China „a luat în calcul, dar nu a desfășurat” operațiuni de influențare a alegerilor, deoarece nu favoriza nici pe Trump, nici pe Joe Biden. De partea chineză, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a calificat declarațiile lui Trump drept „acuzație falsă și calomnie gravă”, fără să sugereze o deteriorare majoră a relației bilaterale; ambasada Chinei la Washington a refuzat comentarii suplimentare. În Congres, Khanna a spus că va direcționa comisia pentru China să investigheze afirmațiile lui Trump „acum sau când va fi în majoritate”, în timp ce unii republicani cer administrației să analizeze mai atent influența Chinei asupra alegerilor. Senatorul Todd Young a susținut că guvernul trebuie să înțeleagă și să perturbe mai bine planurile Partidului Comunist Chinez. Separat, voci republicane critice față de China au semnalat o contradicție între acuzațiile de ingerință și apropierea diplomatică de Beijing, invocând inclusiv decizii precum menținerea controlului ByteDance asupra algoritmului TikTok, vânzarea de cipuri avansate de inteligență artificială către China și revocarea unui ordin de urgență legat de Hong Kong, potrivit Politico. Trump a susținut că Beijingul ar fi realizat „cel mai mare compromis al datelor electorale din istorie”, inclusiv prin producerea de „buletine ilegale” pentru Joe Biden, ca represalii pentru politica sa comercială agresivă față de China. Un fost oficial al Consiliului Național de Securitate, Dennis Wilder, a spus că, în lipsa unei dovezi decisive, este „foarte puțin probabil” ca această linie de acuzații să ducă undeva. [...]
Schimbul de replici dintre USR și PSD mută discuția despre PNRR în registru simbolic, fără clarificări pe investiții , după ce senatorul USR Cristian Ghinea a ironizat o fotografie cu doi foști miniștri PSD pe Muntele Athos, potrivit Adevărul . Ghinea a comentat pe Facebook o imagine în care apar Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Bogdan Ivan (fost ministru al Energiei), aflați la Athos. În postarea sa, senatorul USR a legat episodul de investițiile din PNRR, susținând că „acum este prea târziu” și întrebând retoric „cum îi explic copilului meu ce fac bărbații aceștia aici?”. Răspunsul lui Rogobete: „problema nu este fotografia” Alexandru Rogobete i-a răspuns public lui Ghinea, afirmând că gestul surprins în fotografie arată „respect față de un bătrân care și-a dedicat viața credinței” și că „imaginația” lui Ghinea, nu fotografia, ar fi „adevărata problemă”. În mesajul său, fostul ministru îl invită pe senatorul USR să meargă la Athos pentru câteva zile și să discute cu monahii, susținând că o astfel de experiență ar însemna „mai multă omenie decât multe discursuri”. „Domnule Ghinea, dacă o fotografie cu un om care ține de mână un călugăr pe Muntele Athos v-a provocat atâta imaginație, poate problema nu este fotografia.” Context: vizita la Athos și mesajul public al foștilor miniștri Conform publicației, Rogobete și Ivan au vizitat Muntele Athos vineri, 17 iulie, unde s-au întâlnit cu părintele Gheronda Gheorghe Vatopedinu. Rogobete a descris vizita ca pe un prilej de reflecție și introspecție și a spus că s-a rugat „pentru sănătatea noastră, a tuturor”, pentru familii aflate în încercări, pentru bolnavi și pentru medici. În lipsa unor detalii suplimentare despre proiecte sau termene PNRR în acest schimb de mesaje, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de poziționare publică și atacuri simbolice, nu de clarificare a responsabilităților sau a stadiului investițiilor invocate de Ghinea. [...]
Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]
Oana Gheorghiu respinge ideea unei contestări interne a lui Ilie Bolojan în PNL , spunând că nu a perceput, în partid, o dorință de a-l împinge să plece, iar inițiativa lui Alin Tișe de a lansa o „Platformă Liberal-Conservatoare” ar avea șanse reduse, potrivit news.ro . Miza, în lectura ei, este dacă există în PNL o masă critică dispusă să schimbe direcția votată la congres, orientată spre „reformă” și „schimbare”. Platforma lui Alin Tișe, văzută ca un „test” fără bază solidă Invitată vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a spus că demersul președintelui Consiliului Județean Cluj ar fi, mai degrabă, o încercare de a măsura dacă există „o nișă sau o majoritate” în partid care să se alinieze unei zone liberal-conservatoare. În opinia ei, o astfel de susținere nu ar exista, invocând votul de la congres pentru direcția de reformă. Pe componenta juridică, Gheorghiu afirmă că nu vede o procedură legală pentru „înregistrarea” unei astfel de platforme în interiorul partidului și că, dacă totuși se va încerca, „va decide din nou justiția”. Mesaj de stabilitate: sprijin pentru Bolojan și atragerea de noi membri Gheorghiu, fostă activistă și fondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, susține că PNL nu a mai avut „de multă vreme” un „lider adevărat” înainte de Ilie Bolojan și că partidul „a ajuns mai sus decât a fost de mulți ani”, pe fondul acestui leadership. „Eu nu am simțit între cei pe care eu i-am văzut și i-am cunoscut în acest puțin timp de când sunt membră a PNL vreo dorință de a-l face pe Ilie Bolojan să plece, dimpotrivă.” Ea mai afirmă că intrarea sa în PNL ar fi încurajat și alți oameni să ia în calcul înscrierea în partid, pe ideea de a „contribui la binele acestei țări”, argumentând că publicul are nevoie de partide „în care să creadă”. Contextul tensiunii interne Alin Tișe a declarat joi că nu se simte reprezentat de „greii” partidului, pe care îi acuză că „confundă încăpățânarea cu forța și orgoliul cu leadershipul”, și a anunțat lansarea unei Platforme Liberal-Conservatoare în interiorul PNL. [...]
