Știri
Știri din categoria Politică
UDMR condiționează orice sprijin pentru viitorul guvern de existența unei majorități „transparente”, iar până atunci exclude doar votul „împotrivă”, potrivit news.ro. Mesajul lui Kelemen Hunor, după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac, indică un sprijin parlamentar încă incert, cu impact direct asupra capacității viitorului executiv de a trece rapid decizii-cheie, inclusiv pe zona bugetară.
Liderul UDMR a spus că formațiunea nu poate promite „astăzi” un vot pentru cabinetul propus de Tomac, dar nici nu vede motive pentru un vot împotrivă. În această logică, Kelemen a invocat explicit și opțiuni alternative la votul „pentru” sau „contra”.
„În acest moment, pot să promit un singur lucru: că nu votăm împotriva unui guvern, dar nu putem promite astăzi că vom vota pentru un guvern.”
Kelemen Hunor a precizat că, din punctul său de vedere (fără a spune că a discutat deja cu colegii), exclude votul împotriva guvernului. În schimb, a enumerat variantele de „neimplicare” la vot:
În evaluarea sa, un guvern „fără o majoritate transparentă, corectă, coerentă” nu are șanse să „facă lucrurile așa cum trebuie” pentru direcția dorită a României. Kelemen a legat discuția și de proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și din SAFE, precum și de nevoia de a contura bugetul pentru anul viitor.
Kelemen Hunor a mai spus că va exista o nouă discuție cu Eugen Tomac după finalizarea programului de guvernare, care, potrivit celor relatate, este încă în lucru. Abia după ce UDMR va citi programul, formațiunea ar urma să ia o decizie în funcție de conținutul acestuia.
În același context, liderul UDMR a apreciat că nu a avut impresia că Tomac este „extrem de ambițios” în privința programului și că nu urmărește „lucruri extravagante sau noi”, dar a insistat că, fără o majoritate, implementarea rămâne improbabilă.
Recomandate
Termenul de 31 august pentru jaloanele din PNRR devine un risc financiar în contextul în care România este de 65 de zile fără un guvern cu puteri depline, iar întârzierea deciziilor poate duce la pierderea unor fonduri europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1 TV, consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac a cerut partidelor să reducă tensiunea politică și să ajungă rapid la o formulă de guvernare. Tomac a spus că termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este „un test extrem de important” pentru clasa politică și a avertizat că, în lipsa măsurilor asumate de statul român, există riscul pierderii unor fonduri europene. „În lipsa măsurilor asumate de statul român (…) riscăm să nu doar să pierdem bani, ci să adâncim această criză pe care, din nefericire, o vor deconta tot cetățenii români.” Soluția propusă: refacerea dialogului în fosta coaliție În actuala configurație parlamentară, Tomac a susținut că „singura soluție realistă” este reluarea dialogului între partidele care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR), astfel încât să fie găsită „o formulă de compromis rezonabil” într-un timp scurt. El a invocat eșecul investirii guvernului propus de Adrian Veștea și a insistat că prioritatea imediată este formarea unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament, altfel „există și soluții alternative”, fără a le detalia. De ce respinge un guvern de tehnocrați și ce spune despre anticipate Tomac s-a pronunțat pentru un guvern politic, nu pentru un cabinet de tehnocrați, argumentând că este nevoie de un premier care își asumă reformele și are sprijin parlamentar. „Eu cred că avem nevoie de un guvern politic, asumat, cu un premier care își asumă reformele necesare și, evident, are suport în Parlament.” În privința alegerilor anticipate, Tomac a afirmat că nu reprezintă o soluție „în acest moment”, atâta timp cât există opțiuni politice pentru formarea unui guvern cu puteri depline. În același context, a cerut reducerea „discursului politic extrem de tensionat” și orientarea către „soluții pragmatice”, inclusiv pentru a folosi resursele disponibile de la Uniunea Europeană și pentru a depăși obstacolele „în zona bugetar-fiscală”. Context: criza politică și următoarele consultări Criza politică durează de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După consultări la Cotroceni, prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijin suficient, iar ulterior guvernul propus de Adrian Veștea a picat la vot, cu 189 de voturi. Luni sunt programate noi consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui premier și conturarea unei majorități parlamentare, iar președintele Nicușor Dan a cerut ca liderii partidelor să spună public ce soluție de majoritate văd. [...]
Suspendarea hotărârilor Congresului PNL de către Tribunalul București obligă partidul să revină temporar la statutul din 2025, într-un moment în care liberalii spun că prioritatea rămâne adoptarea legislației necesare pentru jaloanele din PNRR , potrivit news . PNL anunță că liderii partidului s-au reunit joi seară într-o ședință informală, în format hibrid, convocată de președintele Ilie Bolojan , pentru a evalua efectele deciziei instanței și pentru a stabili pașii următori. „Opinia generală a fost aceea că deciziile luate la ultimul Congres respectă întru totul spiritul și litera legii”, transmite partidul. Ce se schimbă în funcționarea PNL după decizia instanței În urma suspendării provizorii dispuse de Tribunalul București, PNL va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025”, arată comunicatul citat. Liberalii spun că „aspectele juridice rămân o prioritate” și că, în perioada imediat următoare, vor analiza „soluțiile pentru menținerea direcției PNL pe linia votului covârșitor al membrilor partidului”. Miza imediată: legislația din PNRR și sesiunea parlamentară extraordinară A doua temă discutată în ședința informală a vizat pregătirea pentru sesiunea parlamentară extraordinară, în special adoptarea legislației din PNRR necesare îndeplinirii jaloanelor asumate de România. PNL afirmă că își va asuma responsabilitatea pentru adoptarea proiectelor necesare și cere ca „întreaga clasă politică” să procedeze la fel. În același context, Ilie Bolojan a transmis, potrivit comunicatului, că partidul își asumă în continuare responsabilitatea guvernării „în condiții dificile”. „Trebuie să rămânem consecvenți, responsabili și să ținem partidul pe direcția în care să ne putem întâlni cu fruntea sus cu cetățenii, inclusiv în 2028. Dacă repetăm greșelile trecutului, înseamnă că nu am înțeles ce s-a întâmplat și de ce suntem în situația de astăzi.” Context: ce a decis Tribunalul București și ce urmează Tribunalul București a dispus miercuri suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Decizia este executorie de drept și a venit după o acțiune formulată de un grup de 18 lideri liberali contestatari, care au cerut anularea și suspendarea efectelor Congresului, invocând nereguli de procedură. PNL a anunțat că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului și susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis doar suspendarea provizorie până la judecarea pe fond a speței. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv că ar prelungi incertitudinea fără să deblocheze majoritatea , în condițiile în care sondajele ar indica o configurație parlamentară similară celei actuale, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre partide pentru formarea unei majorități și a unui guvern. Într-un interviu pentru Antena3-CNN, șeful statului a spus că variantele discutate în prezent de partidele parlamentare nu ar strânge o majoritate în Parlament, referindu-se la discuțiile dintre PNL-USR-UDMR și PSD privind nominalizări precum Siegfried Mureșan, respectiv Sorin Grindeanu. „Niciuna din aceste două variante nu strâng majoritate… Nu e atributul meu să găsesc soluții pentru o majoritate (…) răspunsul nu e doar cine să fie premier, ci și care să fie programul de guvernare, cine să fie secretarii de stat, prefecții și așa mai departe”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: costul politic al „lunilor pierdute” și blocajul prelungit Întrebat despre alegeri anticipate ca soluție la criza politică, Nicușor Dan a respins ipoteza, argumentând că este „un scenariu puțin probabil” și că nu ar rezolva blocajul. Președintele a invocat sondajele, care ar arăta că rezultatul ar fi, în esență, același, ceea ce ar însemna reluarea impasului după câteva luni de campanie și proceduri electorale. „Toate sondajele spun că am avea aceeași configurație parlamentară și asta ar însemna să avem același blocaj politic. De ce să pierdem câteva luni cu alegerile anticipate să mărim starea de incertitudine și să ajungem la același rezultat?”, a spus el. În această logică, responsabilitatea pentru ieșirea din criză rămâne la partide, iar președintele spune că așteaptă ca liderii politici să agreze o soluție care să aibă șanse să treacă de votul Parlamentului. Mesaj către populație: „pe extern, să fie liniștiți”; pe intern, referire la PNRR În același context, Nicușor Dan a transmis că, pe plan extern, românii „să fie liniștiți” în privința protecției țării, făcând referire la un summit NATO din Turcia, care ar confirma „unitatea între aliați”. Pe plan intern, a admis că situația „nu este cea mai fericită”, dar a indicat existența unei „voințe” pe chestiuni esențiale, invocând acordul pentru rezolvarea situației legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . [...]
Președintele Nicușor Dan pune rezolvarea crizei guvernamentale pe seama negocierii între partide, fără „instrumente” de presiune , și le cere liderilor politici să resimtă direct presiunea publică, în contextul scăderii nivelului de trai și al incertitudinilor economice, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute miercuri, la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce termen le dă partidelor pentru a debloca actuala criză guvernamentală. Nicușor Dan a spus că nu vrea să facă predicții și că nu consideră că el trebuie „în mod necesar” să pună presiune, deși are un mandat de reprezentare a cetățenilor. În acest context, președintele a legat explicit criza politică de tensiunile sociale generate de deteriorarea condițiilor de viață. „Oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii (...) să le negocieze interesele.” Mesaj către partide: consens, nu „dosare” sau „șantaje” Nicușor Dan a afirmat că nu are „instrumente” pentru a impune un deznodământ și a respins ideea că președintele ar putea forța o soluție prin mijloace de presiune. „Preşedintele României nu face dosare, şantaje (...) astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu.” În viziunea sa, într-o democrație, partidele trebuie să ajungă la consens, iar aceasta este „meseria” politicienilor. Ce indică președintele ca zonă de acord: legile pentru PNRR Întrebat dacă România se apropie de alegeri anticipate, președintele a descris situația drept un „blocaj”, dar a susținut că există totuși consens pe obiectivele importante. Ca exemple, el a menționat: organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea legilor necesare finalizării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); constituirea unor comisii tehnice pentru „două, trei legi” încă în discuție, cu reprezentanți trimiși de partide. Președintele nu a avansat un calendar pentru ieșirea din criză, precizând că nu poate spune când se va ajunge la consens. [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru a debloca formarea Guvernului , într-un moment în care disputa PSD–PNL asupra formulei de guvernare și a numelui premierului ține negocierile în impas, potrivit Adevărul . Întâlnirea este programată luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, iar la discuții sunt așteptați liderii partidelor implicate în negocieri: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Dominic Fritz (USR). Miza anunțată a consultărilor este desemnarea unui premier și obținerea unui acord politic care să susțină viitorul Executiv. Blocajul: rotația la guvernare și „primul mandat” de premier Negocierile sunt descrise ca fiind blocate de conflictul PSD–PNL privind formula de guvernare. Social-democrații susțin că, dacă se merge pe varianta rotației la conducerea Executivului, PSD ar trebui să fie primul partid care dă premierul și afirmă că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. De cealaltă parte, liberalii transmit că, dacă se conturează o formulă de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), atunci premierul ar trebui să fie din PNL. Totodată, PNL nu ar susține un guvern minoritar condus de PSD dacă nu ar avea primul mandat de premier. Poziții publice care îngustează spațiul de compromis În același context, Sorin Grindeanu a spus că este de acord, „în principiu”, cu ideea unui „ Guvern de armistițiu ”, dar PSD nu susține varianta unui Executiv condus de Siegfried Mureșan. El a mai afirmat că USR ar trebui să treacă în opoziție și a cerut PNL să facă „primul pas”, printr-o decizie oficială privind reluarea discuțiilor cu PSD. UDMR, prin liderul deputaților Csoma Botond, a criticat disputa dintre PSD și PNL, spunând că cele două partide se ceartă „ca la grădiniță” și că beneficiarii conflictului sunt partidele extremiste. În același timp, UDMR a cerut renunțarea la „liniile roșii” și un rol mai activ al președintelui în formarea Guvernului. Separat, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai face parte din aceeași coaliție de guvernare cu PSD. Ce urmează Dacă partidele nu ajung la un compromis, negocierile ar putea fi reluate prin medierea președintelui Nicușor Dan, notează publicația. În acest cadru, consultările de la Cotroceni devin un test pentru capacitatea partidelor de a conveni rapid asupra premierului și a unei majorități funcționale în Parlament. [...]
Suspendarea în instanță a conducerii PNL amplifică incertitudinea decizională din partid , într-un moment în care liberalii sunt prinși într-o dispută internă deschisă, cu potențiale efecte asupra capacității de coordonare politică și administrativă la nivel local și central, potrivit G4Media . Primarul Constanței, Vergil Chițac , care conduce organizația municipală PNL, a transmis joi seară un mesaj dur către „puciștii” din partid, după ce judecătorii Tribunalului București au suspendat actuala conducere a PNL, descrisă în articol ca fiind „pro-Bolojan”. În mesajul citat de publicație, Chițac îi acuză pe contestatari de „joc de putere” și susține că „luptă pentru o cauză pierdută”, afirmând că și-ar fi „periclitat demnitatea”, și-ar fi „pierdut credibilitatea” și s-ar fi „făcut mici” în fața unor actori care „nu vor binele României” și nici „binele partidului”. „Nu, dragi colegi, nu veți reuși. Oricât încercați și oricât de maculat vă este jocul de putere, luptați pentru o cauză pierdută. V-ați periclitat demnitatea, v-ați pierdut credibilitatea, v-ați făcut mici în fața unora care nu vor binele României și cu atât mai puțin binele partidului din care faceți parte. Ați acționat cu bună știință împotriva a ceea ce până mai ieri numeați ca fiind valorile liberale.” Cine sunt vizații și ce context politic indică articolul Conform G4Media, mesajul este adresat „puciștilor” conduși de Robert Thuma, Alina Gorghiu și Adrian Veștea. În același context, articolul menționează că Adrian Veștea este „al doilea premier desemnat de Nicușor Dan”, după eșecul lui Eugen Tomac, care „nu a mai ajuns nici măcar la votul din Parlament”. De ce contează: efectul de blocaj și dispută de legitimitate Suspendarea conducerii de către instanță, combinată cu escaladarea publică a conflictului intern, mută disputa din zona politică în zona de legitimitate și funcționare a partidului. În practică, acest tip de situație poate complica luarea deciziilor interne și disciplina organizațională, mai ales în relația dintre centrele de putere din partid și filialele locale. Articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre calendarul unei eventuale clarificări în instanță. [...]
