Știri
Știri din categoria Politică
UDMR condiționează orice sprijin pentru viitorul guvern de existența unei majorități „transparente”, iar până atunci exclude doar votul „împotrivă”, potrivit news.ro. Mesajul lui Kelemen Hunor, după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac, indică un sprijin parlamentar încă incert, cu impact direct asupra capacității viitorului executiv de a trece rapid decizii-cheie, inclusiv pe zona bugetară.
Liderul UDMR a spus că formațiunea nu poate promite „astăzi” un vot pentru cabinetul propus de Tomac, dar nici nu vede motive pentru un vot împotrivă. În această logică, Kelemen a invocat explicit și opțiuni alternative la votul „pentru” sau „contra”.
„În acest moment, pot să promit un singur lucru: că nu votăm împotriva unui guvern, dar nu putem promite astăzi că vom vota pentru un guvern.”
Kelemen Hunor a precizat că, din punctul său de vedere (fără a spune că a discutat deja cu colegii), exclude votul împotriva guvernului. În schimb, a enumerat variantele de „neimplicare” la vot:
În evaluarea sa, un guvern „fără o majoritate transparentă, corectă, coerentă” nu are șanse să „facă lucrurile așa cum trebuie” pentru direcția dorită a României. Kelemen a legat discuția și de proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și din SAFE, precum și de nevoia de a contura bugetul pentru anul viitor.
Kelemen Hunor a mai spus că va exista o nouă discuție cu Eugen Tomac după finalizarea programului de guvernare, care, potrivit celor relatate, este încă în lucru. Abia după ce UDMR va citi programul, formațiunea ar urma să ia o decizie în funcție de conținutul acestuia.
În același context, liderul UDMR a apreciat că nu a avut impresia că Tomac este „extrem de ambițios” în privința programului și că nu urmărește „lucruri extravagante sau noi”, dar a insistat că, fără o majoritate, implementarea rămâne improbabilă.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac pune sub semnul întrebării actualul proiect al legii salarizării și cere o recalibrare care să evite înghețarea veniturilor pentru o parte a bugetarilor , pe fondul nemulțumirilor din sectorul public, potrivit Biziday . Tomac susține că proiectul „nu a fost făcută bine” și că nu a fost explicat suficient, ceea ce a amplificat tensiunile. Într-un interviu la Antena 3 CNN, Tomac a insistat că miza proiectului nu ar fi o majorare generală a salariilor, ci „corectarea dezechilibrelor existente în grilele de salarizare”. În același timp, el a criticat formula care ar crește salariile doar pentru anumite categorii, în timp ce pentru alți angajați din instituțiile publice veniturile ar rămâne pe loc. „Nu sunt de acord cu această formulă, de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile.” Tomac a legat situația de amânările repetate ale legii în anii anteriori, invocând motive precum pandemia sau calculele electorale, iar acum, spune el, presiunea adoptării a crescut fără ca proiectul să fi rezolvat efectiv diferențele dintre categorii. Ce propune pentru viitorul guvern și ce nume a avansat Tot în contextul negocierilor politice, Tomac a spus că în formula sa de executiv ar urma să existe trei vicepremieri, responsabili de educație, economie și digitalizare. Conform declarațiilor citate de News.ro (preluate de Biziday), el a indicat și o serie de propuneri pentru portofolii: Apărare: Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO; Mediu: Teodor Dulceață, secretar general-adjunct în minister; Dezvoltare: sociologul Vladimir Ionaș; Agricultură: Nicola Istudor, rectorul ASE; Educație: Sorin Costreie, consilier al președintelui Nicușor Dan. Negocierile pentru majoritate: semnalul UDMR În paralel, Tomac a început consultările cu partidele parlamentare, iar prima întâlnire a zilei a fost cu UDMR. La final, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a transmis că, în lipsa unei majorități, șansele de a „duce lucrurile la bun sfârșit” sunt reduse și că UDMR nu are, în acest moment, motive să voteze un guvern din care nu face parte, dar nici motive „solide” să voteze împotrivă, cât timp programul de guvernare nu este finalizat, potrivit Biziday . Kelemen Hunor a mai arătat că decizia va depinde de conținutul programului și de discuțiile interne, menționând explicit teme precum PNRR , programul SAFE și bugetul pentru anul viitor, unde este nevoie de o susținere politică stabilă. Ce urmează Tomac are programate în aceeași zi consultări și cu alte grupuri parlamentare (minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE și POT). În acest context, poziționarea sa față de legea salarizării devine un test de negociere: pe de o parte, trebuie să răspundă nemulțumirilor din sectorul public, iar pe de altă parte să contureze o formulă acceptabilă politic într-un Parlament în care, deocamdată, majoritatea rămâne incertă. [...]
UDMR transmite că nu poate garanta votul pentru învestirea viitorului guvern , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat Eugen Tomac , potrivit Antena 3 . Mesajul lui Kelemen Hunor vine după întâlnirea cu Tomac și pune accent pe condițiile politice și pe conținutul programului de guvernare, nu pe o susținere „din oficiu”. Kelemen Hunor a spus că UDMR „nu votează împotriva unui guvern”, dar nici „nu poate promite” un vot pentru, înainte de a vedea programul de guvernare și dacă există o majoritate care să-l susțină. Liderul UDMR a adăugat că nu a avut impresia că Eugen Tomac ar fi „extrem de ambițios” în privința programului și că, fără o majoritate, este improbabil ca un executiv să poată duce lucrurile „la bun sfârșit”. De ce UDMR spune că votul e „aproape imposibil” acum UDMR își leagă poziția de faptul că a fost înlăturată de la guvernare prin moțiune de cenzură și consideră greu de justificat să voteze imediat un nou guvern din care nu face parte. „E aproape imposibil să votăm un guvern după ce am fost dați afară dintr-un guvern prin moțiune de cenzură. A doua zi să votăm un guvern din care nu facem parte. Nu se leagă în niciun fel. Nu suntem masochiști politici.” În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a indicat că, „deocamdată”, UDMR nu are „argumente suficiente” pentru a susține un guvern din care nu ar face parte, în contextul moțiunii votate de PSD și AUR, conform relatării. Critica față de varianta unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a criticat și ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un guvern condus de un om politic ar trebui să fie „un guvern politic”, cu responsabilitate asumată de partide. În viziunea sa, apelul la un guvern tehnocrat ar semnala lipsă de încredere în partide și ar folosi Parlamentul doar pentru a justifica învestirea unui guvern „care nu are legătură directă cu partidele politice”. UDMR spune că va reveni la discuții după finalizarea programului de guvernare, iar decizia va fi luată în funcție de conținutul acestuia și de existența unei majorități parlamentare. [...]
Ministerul Muncii mută în spațiul public discuția despre legea salarizării, sub presiunea termenului din PNRR. Potrivit Știrile Pro TV , ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , anunță o sesiune live pe Facebook, în care cere întrebări și sugestii de la cetățeni pe marginea proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru spune că o astfel de lege „nu se scrie doar de către un minister” și că „fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul să poată contribui”, motiv pentru care își asumă un dialog direct cu publicul. Sesiunea live este programată joi, la ora 15:00, pe pagina sa de Facebook. Ministrul interimar invită oamenii să trimită întrebări și sugestii în comentarii, prin mesaj privat sau la adresa oficială [email protected] . De ce contează: termen PNRR și tensiuni în sectorul public Miza este una de reglementare, cu efecte bugetare și sociale: noua lege a salarizării este descrisă ca o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. În același timp, proiectul a atras critici din partea sindicaliștilor din „mare parte din sistemele majore ale statului” și chiar din mediul privat, iar sindicatele din majoritatea domeniilor de la stat au protestat și și-au întrerupt activitatea sau urmează să facă acest lucru, conform aceleiași surse. Ce promite Guvernul: fără tăieri de venituri și plafon de costuri Ministerul Muncii a dat asigurări că niciun angajat nu va avea scăderi de salariu în urma modificărilor. În plus, într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, citat în material, este indicat un plafon de creștere a cheltuielilor: „Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”. În lipsa altor detalii în material despre forma finală a grilei sau calendarul de aplicare, rămâne de urmărit dacă dezbaterea publică anunțată va duce la ajustări ale proiectului înainte de termenul din PNRR. [...]
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își conturează echipa de guvernare cu trei vicepremieri , o formulă care poate schimba modul de coordonare pe zone-cheie (economic, educație, digitalizare) în negocierile pentru majoritatea parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a spus, luni seară, că Executivul propus pentru învestire ar urma să aibă trei vicepremieri: unul la Economie, unul pe Educație și unul pe Digitalizare. În același timp, el a prezentat o primă listă de persoane care „au acceptat” să fie propuse miniștri, într-o intervenție la Antena 3 CNN. Cine a acceptat să fie propus în guvernul Tomac Conform declarațiilor premierului desemnat, au acceptat să fie propuși: Sorin Costreie – Ministerul Educației (și vicepremier, potrivit lui Tomac); Dan Nicolăescu – Ministerul Apărării Naționale; Luca Niculescu – Ministerul Afacerilor Externe; Nicolae Istudor – Ministerul Agriculturii; Teodor Dulceață – Ministerul Mediului; Vladimir Ionaș – Ministerul Dezvoltării. În argumentația sa, Tomac a pus accent pe portofoliile de securitate și politică externă, dar și pe reforma administrației, indicând că a avut „zeci de întâlniri” în ultimele zile și că există „mai multe propuneri”. „Vor fi trei vicepremieri. Voi mai avea doi vicepremieri care vor gestiona zona economică. Vom avea un vicepremier pentru digitalizare.” Lista vehiculată în negocieri: portofolii sensibile pentru economie și investiții Separat de lista celor care „au acceptat”, Digi24 notează că Tomac a discutat luni cu PNL, PSD și USR pentru susținere în Parlament, iar „potrivit surselor Digi24” ar fi în lucru și o listă mai amplă de propuneri, care poate fi modificată până miercuri. În această variantă apar, între altele: Finanțe: Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan; Economie: Radu Burnete; Energie: Corina Popescu; Transporturi: Ionuț Mașala; Sănătate: Cătălin Cîrstoiu; Justiție: Cosmin Soare Filatov; Muncă: Lavinia Niculescu / Diana Morar; Cultură: Adrian Papahagi. Publicația precizează că unele persoane luate în calcul au refuzat, iar negocierile continuă, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor schimbări de nume și portofolii înainte de prezentarea finală în Parlament. Ce urmează Miza imediată este obținerea susținerii parlamentare pentru învestire. În funcție de rezultatul negocierilor cu PNL, PSD și USR, componența finală a guvernului și arhitectura cu trei vicepremieri pot suferi ajustări înainte de vot. [...]
