Știri
Știri din categoria Politică
UDMR își retrage cele 31 de voturi din ecuația învestirii Cabinetului Veștea, ceea ce reduce semnificativ șansele ca premierul desemnat Adrian Veștea să obțină o majoritate în Parlament, potrivit Antena 3.
Kelemen Hunor a declarat marți că UDMR nu va face parte din Guvernul pe care Veștea încearcă să îl formeze, argumentând că „o guvernare stabilă nu poate fi construită pe extremiști, pe înțelegeri de culise și pe voturi nesigure”.
Înaintea declarației lui Kelemen Hunor, purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, anunțase după ședința partidului că Uniunea a decis să nu intre la guvernare într-un viitor Cabinet Veștea. Totodată, el a spus că recomandarea pentru grupurile parlamentare este să nu voteze un astfel de guvern la învestire.
În mesajul publicat pe Facebook, Kelemen Hunor a precizat că forurile UDMR au analizat „situația politică actuală”, „raportul de forțe din Parlament” și „interesele comunității maghiare din Transilvania”, concluzionând că „nu sunt întrunite condițiile” pentru participarea la negocierile conduse de Adrian Veștea sau pentru asumarea unui rol în guvernul pe care acesta intenționează să îl formeze.
Liderul UDMR susține că, în actualul raport de forțe, în spatele unui guvern Veștea s-ar contura „doar o majoritate incertă, netransparentă și politic inacceptabilă”, care, potrivit calculelor formațiunii, ar avea nevoie inclusiv de sprijinul unor partide „extremiste”.
„O guvernare stabilă nu poate fi construită pe extremiști, pe înțelegeri de culise și pe voturi nesigure. România nu își mai permite alte improvizații.”
UDMR mai afirmă că „partidele fostei coaliții” ar trebui să negocieze o soluție „viabilă” bazată pe „dialog politic deschis”, fie sub forma unui guvern majoritar, fie a unui guvern minoritar susținut „în condiții clare”.
Potrivit informațiilor din articol, cele 31 de voturi ale UDMR sunt „esențiale” pentru învestirea guvernului, iar fără ele șansele ca Adrian Veștea să ajungă la Palatul Victoria „scad considerabil”. În acest context, formarea unei majorități parlamentare pentru Cabinetul Veștea devine mai dificilă, în lipsa unei repoziționări politice sau a unei formule alternative de susținere.
Recomandate
Căutarea unei formule de guvernare se mută spre un scenariu de minoritate , după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv condus de Adrian Veștea, iar în discuție a apărut varianta unui Guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca posibil premier, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de funcționare a statului: un guvern minoritar ar însemna o arhitectură politică mai fragilă, dependentă de negocieri punctuale în Parlament, într-un moment în care premierul desemnat, Adrian Veștea, încearcă să strângă voturi pentru învestire. De ce contează numele lui Nazare în acest scenariu Alexandru Nazare este prezentat ca o opțiune luată în calcul nu de PSD, ci de PNL–USR–UDMR. Potrivit jurnalistei Digi24 Andreea Dumitrescu, liberalii ar fi reușit să îl „securizeze” de partea lor, în condițiile în care social-democrații nu l-ar fi convins să accepte rolul de premier desemnat în locul lui Veștea. În același timp, în ecuație intră și poziționarea președintelui Nicușor Dan : acesta l-ar agrea pe Nazare, iar acest element ar fi „cheia” pe care se bazează PNL când ia în calcul o propunere la Cotroceni, conform informațiilor Digi24. Contextul care a declanșat căutarea de alternative Varianta cu Nazare apare după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv Veștea, ceea ce a forțat partidele să caute opțiuni de ieșire din blocaj. În acest moment, potrivit sursei, Nazare este doar o variantă discutată, nu o decizie formalizată. [...]
UDMR condiționează deblocarea negocierilor pentru un guvern cu puteri depline de renunțarea la varianta Ilie Bolojan premier , iar miza imediată este evitarea prelungirii interimatului „până în septembrie”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, a spus că se așteaptă la „o flexibilizare a pozițiilor” în discuțiile despre formarea unei majorități și a susținut că, în contextul politic actual, „Ilie Bolojan nu mai poate fi premier”. În același timp, el a insistat că „altă aritmetică nu există în acest Parlament”, sugerând că opțiunile de guvernare rămân limitate la formule care pot strânge voturi suficiente. Ce formule de guvern invocă UDMR Csoma Botond a indicat două variante de lucru, ambele dependente de negocieri între partidele din fostele formule de guvernare: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, „eventual” sprijinit de PSD; refacerea vechii coaliții (integral sau parțial). În ambele scenarii, UDMR pune accent pe reluarea dialogului politic, pe care o consideră cauza principală a blocajului. Presiunea termenului: interimatul și riscul de prelungire Întrebat dacă renunțarea la Ilie Bolojan ar putea debloca situația, liderul deputaților UDMR a răspuns că ar fi o soluție, argumentând că România are nevoie rapid de un guvern cu atribuții depline. „Nu putem să mergem cu un Guvern interimar cu atribuții foarte puține până în septembrie. Trebuie să avem un Guvern cât mai repede.” Ce urmează, în funcție de mandatul lui Adrian Veștea Csoma Botond a afirmat că „avem un premier desemnat” în acest moment. El a adăugat că, dacă Adrian Veștea ar decide să renunțe la mandat, ar fi necesare noi discuții la Palatul Cotroceni. În paralel, UDMR spune că a analizat „lipsa dialogului” și că ar trebui luată „cât mai rapid” o decizie politică, inclusiv prin discuții cu partidele din fosta coaliție și cu președintele Nicușor Dan. Contextul imediat este decizia UDMR de a nu participa la guvernare, anunțată tot marți, într-un material separat al agenției. [...]
PNL, USR și UDMR își coordonează o ieșire din blocajul guvernamental fără AUR , mizând fie pe un cabinet condus de PSD, fie pe un guvern minoritar susținut de social-democrați, potrivit informațiilor publicate de Antena 3 . Miza imediată este formarea unei majorități funcționale în Parlament, după ce, conform sursei, a doua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan , Adrian Veștea, nu ar strânge voturile necesare. Întâlnirea, descrisă ca „secretă”, ar fi avut loc marți dimineață între Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz, care ar fi decis să își coordoneze pozițiile și propunerile ce urmează să fie prezentate președintelui, în contextul crizei politice. Potrivit surselor citate de Antena 3, Bolojan ar fi devenit „mult mai flexibil” și ar fi renunțat la ideea de a cere din nou nominalizarea sa ca premier, pentru a permite reluarea discuțiilor cu PSD și refacerea colaborării între cele patru partide pro-europene. Două variante de guvernare, ambele cu PSD în ecuație Conform informațiilor din articol, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit să susțină împreună două opțiuni: Mandat pentru formarea Guvernului acordat lui Sorin Grindeanu (PSD) , cu sprijin parlamentar din partea PNL, USR și UDMR pe baza unui protocol axat pe „marile obiective” ale României (în text sunt menționate PNRR , SAFE, OECD). Guvern minoritar PNL–USR–UDMR , care nu ar fi condus de Ilie Bolojan și care ar urma să fie susținut în Parlament de PSD , pe un protocol similar. În discuția de marți dimineață, potrivit sursei, nu s-ar fi avansat nume de potențiali premieri, însă s-ar fi stabilit explicit ca numele lui Ilie Bolojan să nu fie propus, pentru a debloca negocierile. De ce cade varianta Veștea și ce urmează Antena 3 notează că cei trei lideri ar fi anticipat că Adrian Veștea nu va reuși să obțină validarea Parlamentului, ceea ce ar duce la reluarea consultărilor la Palatul Cotroceni. În acest scenariu, sursa susține că o majoritate care să ocolească AUR ar fi posibilă doar cu cele patru partide pro-europene. În context, articolul menționează și o rundă de discuții de luni seara între Nicușor Dan și Kelemen Hunor, Adrian Veștea și Sorin Grindeanu, în care ar fi fost ridicată problema susținerii în Parlament a guvernului Veștea de către parlamentari „extremiști și anti-occidentali”, aspect care ar fi determinat UDMR să respingă oferta de a participa la guvernare. Marți după-amiază ar fi continuat discuții „încrucișate” între președinte, premierul desemnat și liderii partidelor, după ce decizia UDMR ar fi făcut evidentă imposibilitatea formării unei majorități pentru validarea lui Veștea. [...]
Eșecul Guvernului Tomac mută presiunea pe Cotroceni și pe negocierile pentru o majoritate potrivit Adevărul , care arată că formula „tehnică” propusă de Eugen Tomac a fost vulnerabilă politic și nu a reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament, iar acum miza se mută pe capacitatea noului premier desemnat, Adrian Veștea , de a reconstrui o coaliție funcțională. În analiza citată de publicație, coordonatorul Agenției de Rating Politic, Cristian Andrei, susține că Tomac nu avea „anvergura” necesară pentru a negocia un armistițiu între partide și că, în realitate, pârghiile decisive sunt la președinte. „Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide (...). Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. (...) președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică».” De ce nu a trecut formula „tehnocrată” Una dintre criticile politice majore la adresa cabinetului propus a vizat componența: potrivit textului, unele nominalizări pentru portofoliile ministeriale au fost contestate pe motiv că nu ar fi fost „lipsite de conexiuni politice”. În acest context, adversarii au descris proiectul drept un guvern „paravan” – prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca influențat politic. Analistul mai indică o problemă de aritmetică parlamentară: ignorarea interesului UDMR pentru portofolii și pentru o reprezentare care să permită asumarea guvernării. În logica descrisă, sprijinul UDMR este important atât pentru votul de învestitură, cât și pentru susținerea viitoarelor inițiative legislative, într-un Parlament „foarte fragmentat”. „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR (...). UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități.” De ce a fost abandonată varianta unui al doilea guvern tehnocrat Textul notează că președintele Nicușor Dan pare să fi renunțat la strategia susținută anterior, iar Cristian Andrei estimează că un guvern cu „compoziție politică” ar mobiliza mai ușor taberele din PSD și PNL, în condițiile în care partidele își doresc control direct asupra ministerelor. „Pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL (...). Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui.” În același registru, analiza menționează că evitarea testului votului în Parlament a alimentat speculații despre o strategie de blocare a unui scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut duce la alegeri anticipate – scenariu asociat în text cu un obiectiv susținut de AUR. Potrivit analistului, președintele ar fi folosit „amenințarea” anticipatelor ca instrument de presiune, fără să își dorească efectiv acest deznodământ. Ce urmează: Veștea, între reticența partidelor și disciplina internă din PNL După desemnarea lui Adrian Veștea, reacțiile rămân rezervate: USR se opune refacerii coaliției cu PSD, PSD nu are încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor, iar o parte din PNL ar prefera rolul de opoziție, potrivit articolului. În paralel, PNL a votat în Biroul Național Politic împotriva formării unui guvern cu PSD (39 împotrivă, 10 pentru, 5 abțineri) și a decis să nu susțină Guvernul Veștea, cu amenințarea excluderii pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. În aceste condiții, șansele de a construi rapid o majoritate depind de negocieri politice care, în lectura analistului, nu pot ocoli rolul președintelui și capacitatea partidelor de a-și asuma explicit guvernarea. [...]
UDMR își retrage sprijinul pentru Guvernul Veștea, complicând formarea unei majorități stabile , potrivit Antena 3 . Formațiunea spune că nu va intra la guvernare cu Adrian Veștea premier și transmite, printr-o recomandare internă, ca parlamentarii să nu voteze învestirea. Decizia a fost anunțată de liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, care a argumentat că nu vede „cum s-ar putea contura o majoritate transparentă și stabilă” pentru susținerea unui astfel de guvern. În evaluarea UDMR, ar fi nevoie inclusiv de voturile unor neafiliați proveniți din SOS și POT, iar partidul susține că nu dorește să fie „în aceeași barcă” cu aceștia. Csoma Botond a menționat și existența unor „încercări” de a obține sprijin și din zona AUR. „Consiliul Permanent (n.r. al UDMR) a formulat o recomandare către grupurile reunite să nu votăm acest guvern. Reiterez însă că decizia finală aparține, statutar, grupurilor parlamentare.” De ce contează: aritmetica parlamentară devine mai fragilă Ieșirea UDMR din ecuația guvernării și semnalul negativ privind votul de învestitură ridică miza negocierilor pentru o majoritate care să treacă de Parlament și să rămână funcțională după instalare. UDMR susține că, „după toate calculele aritmetice”, stabilitatea ar fi greu de obținut în formula discutată. În același timp, partidul indică drept „ideală” fie refacerea coaliției anterioare, fie un guvern minoritar format din partide din fosta coaliție. Ce urmează: decizia finală la grupurile parlamentare și scenariul retragerii mandatului Csoma Botond a spus că hotărârea finală privind votul în Parlament va fi luată în forurile statutare ale partidului, la nivelul grupurilor parlamentare. El a invocat și un scenariu în care Adrian Veștea ar putea renunța la mandat, caz în care, potrivit declarațiilor sale, „nu avem ce să mai decidem” în grupurile parlamentare. UDMR mai afirmă că, dacă Veștea ar renunța la mandat, ar fi necesare noi discuții la Palatul Cotroceni, în vederea unei alte soluții de guvernare. [...]
Decizia PNL de a-și bloca propriul premier desemnat deschide o criză de guvernare cu efect direct asupra stabilității politice , într-un moment în care partidul intră și într-un conflict frontal cu președintele României, potrivit Mediafax . În ședința Biroului Politic Național, PNL condus de Ilie Bolojan a votat cu 41 pentru și 13 împotrivă să nu susțină în Parlament învestirea lui Adrian Veștea – vicepreședinte PNL – deși acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Bolojan a cerut ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până „astăzi la ora 10.00” și a avertizat că orice membru care contestă decizia partidului – inclusiv prin acceptarea unui portofoliu într-un eventual Executiv Veștea sau prin votarea cabinetului – va fi exclus din PNL. Miza: blocaj instituțional și disciplină de partid dusă la limită Dincolo de disputa internă, decizia PNL mută conflictul în Parlament și pune presiune pe calendarul formării guvernului. În același timp, amenințarea cu excluderea pentru cei care ar susține un guvern condus de un membru PNL indică o încercare de a impune disciplină totală într-un moment de fractură politică. Conflict deschis PNL – Președinție Mediafax notează că, spre deosebire de episoadele anterioare în care PNL a contribuit la căderea propriilor guverne în acord cu președintele de atunci, în iunie 2026 „schimbarea majoră” este poziționarea PNL și a lui Ilie Bolojan într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe șeful statului de acte „ostile” și de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, susținând că nominalizarea unui premier din rândul PNL fără consultarea partidului „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.” „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului.” Precedentul PSD: partidul care și-a dat jos propriul guvern În paralel, materialul amintește precedentul din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, iar după refuzul acestuia de a demisiona a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern – un caz prezentat drept unic la acel moment în istoria democratică a României. În 2018, Mihai Tudose a demisionat după pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD. Mediafax trimite la relatarea de atunci despre finalul mandatului Grindeanu: Mediafax . Context în PNL: guverne căzute pe fondul conflictelor interne Publicația reamintește că PNL a mai trecut prin episoade în care conflictele interne au dus la prăbușirea guvernelor, chiar dacă nu printr-o moțiune de cenzură inițiată de partid împotriva propriului cabinet: în februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în cadrul unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, pentru declanșarea alegerilor anticipate (strategie blocată ulterior de pandemie); în 2021, conflictul intern din PNL, suprapus peste criza cu USR, a contribuit la izolarea politică a premierului Florin Cîțu; guvernul a căzut prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de PSD, USR și AUR, în timp ce parlamentarii PNL au fost prezenți, dar nu au votat. În acest cadru, decizia de acum – blocarea învestirii unui premier desemnat din propriul partid – ridică riscul unui nou episod de instabilitate, cu efect imediat asupra formării guvernului și asupra relației dintre PNL și Președinție. [...]
