Știri
Știri din categoria Politică
Un expert militar american spune că Donald Trump are trei opțiuni pentru pașii următori în războiul din Iran, potrivit BILD, care publică o analiză la patru săptămâni după ce președintele SUA a atacat regimul de la Teheran.
Articolul notează că „de patru săptămâni războiul din Iran” continuă, iar comunitatea internațională încearcă să anticipeze următoarele decizii ale lui Trump, în condițiile în care conflictul a intrat într-o fază în care direcția politică și militară rămâne incertă.
BILD relatează că un „expert militar american” prezintă „trei scenarii concrete” despre cum ar putea evolua războiul și ce opțiuni ar avea Trump, una dintre ele fiind denumită „metoda Putin”. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil public, detalii despre conținutul celor trei scenarii, analiza fiind disponibilă doar pentru abonații BILDplus.
„Acum, un expert militar american prezintă trei scenarii concrete.”
Materialul BILD este datat 29 martie 2026 și se înscrie în seria de analize care urmăresc posibile consecințe ale deciziilor de la Washington asupra evoluției conflictului și asupra riscurilor de escaladare în regiune. În lipsa accesului la analiza integrală, nu pot fi verificate din sursa furnizată argumentele expertului și nici descrierea exactă a „metodei Putin”.
Recomandate
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România nu se află în acest moment sub riscul unui posibil atac din partea Iranului, în contextul tensiunilor internaționale tot mai discutate. Oficialul a precizat că, la nivel instituțional, nu există indicii care să justifice un astfel de scenariu, iar ipoteza nu este luată în calcul de autorități. Declarația vine pe fondul preocupărilor legate de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu și de impactul lor asupra securității europene. Întrebat direct despre posibilitatea ca România să devină o țintă, Miruță a subliniat că nu există, până în prezent, informații sau evaluări care să indice o amenințare concretă în această direcție. Poziția oficială sugerează că instituțiile de apărare și securitate monitorizează situația, dar fără a identifica riscuri directe pentru teritoriul României. În același timp, declarația vine și ca un mesaj de calmare, în contextul în care astfel de scenarii pot genera îngrijorare în spațiul public. Contextul regional rămâne însă unul sensibil, iar discuțiile despre securitate sunt tot mai frecvente, inclusiv în raport cu apartenența României la NATO și rolul său strategic în zona Mării Negre. [...]
Donald Trump ar lua în calcul condiționarea apărării NATO de pragul de 5% din PIB , potrivit The Telegraph . Publicația britanică relatează despre o posibilă reorganizare a alianței pe un model „plătește pentru a participa”, în contextul nemulțumirii lui Trump față de refuzul unor aliați europeni de a sprijini o inițiativă militară legată de Iran. Conform informațiilor prezentate, frustrarea ar fi fost alimentată de refuzul unor state europene de a trimite nave militare în Strâmtoarea Hormuz pentru a contracara Iranul. În acest context, Trump ar analiza „o serie de măsuri dure”, inclusiv schimbări care ar afecta modul de luare a deciziilor în NATO și garanțiile de securitate oferite de SUA. Una dintre propunerile aflate în discuție ar viza limitarea dreptului de vot în interiorul alianței pentru țările care cheltuiesc sub 5% din PIB pentru apărare. Potrivit articolului, restricțiile ar putea privi votul privind misiunile comune, extinderea NATO și alocările bugetare, iar statele care nu ating pragul ar putea ajunge să nu mai beneficieze de protecția SUA în cazul unui atac. „Nu ar trebui să poți vota cheltuirea unor bani viitori dacă nu plătești. Trebuie să începem o conversație despre ce reprezintă o amenințare și ce face alianța. Trebuie să transmitem mesajul că ceea ce au făcut Spania și Regatul Unit este inacceptabil”, a declarat o sursă pentru The Telegraph. În paralel, Trump ar intenționa să amenințe cu retragerea forțelor americane din Germania, o idee pe care, potrivit surselor citate, ar fi avut-o în vedere încă de la începutul celui de-al doilea mandat. Aceleași surse susțin că planurile nu ar fi fost discutate oficial la sediul NATO din Bruxelles, deși oficiali americani ar fi promovat în diverse forumuri un model descris ca „plătește sau taci”. Materialul mai arată că relația dintre Trump și premierul britanic Keir Starmer s-ar fi deteriorat după ce Londra a blocat inițial utilizarea bazei militare Diego Garcia pentru operațiuni ale SUA, iar oficiali de la Pentagon ar fi caracterizat Marea Britanie drept un „aliat nesigur”. În același timp, Trump și-ar fi reluat criticile la adresa NATO, susținând că alianța „a picat testul” prin refuzul de a participa la o operațiune condusă de SUA împotriva Iranului, în timp ce Franța și Spania sunt menționate între statele care au respins implicarea sau folosirea bazelor de pe teritoriul lor. [...]
Reza Pahlavi le-a cerut susținătorilor lui Trump să mizeze pe schimbarea regimului la Teheran , potrivit Al Jazeera , într-un discurs susținut sâmbătă la Conservative Political Action Conference (CPAC) din Texas, pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului și o figură proeminentă a opoziției din diaspora, a vorbit în Grapevine, Texas, unde a fost primit cu ovații. El a îndemnat administrația Trump să nu încheie un acord cu Iranul și să urmărească în schimb schimbarea regimului. „Președintele Trump face America măreață din nou. Eu intenționez să fac Iranul măreț din nou.” Declarațiile au venit la o lună de la decizia SUA și Israelului de a lansa războiul împotriva Iranului. Conform articolului, pe măsură ce conflictul intră în a doua lună, cel puțin 1.937 de persoane au fost ucise în Iran și zeci de mii au fost rănite, fără perspective imediate de încetare a luptelor. În sală, o parte dintre participanți au scandat „Trăiască regele!”, iar unii au purtat steaguri cu simbolul „Leul și Soarele”, asociat monarhiei iraniene înlăturate în 1979. În același timp, textul notează că există rezerve în diaspora iraniană față de atacurile SUA-Israel și efectele lor asupra viitorului țării, în timp ce analiștii avertizează că guvernul iranian nu este probabil să se prăbușească și ar putea ieși din conflict mai întărit. Al Jazeera consemnează și diviziunile din dreapta americană privind războiul: deși sondajele indică o opoziție majoritară în rândul electoratului, sprijinul este ridicat în rândul republicanilor. Un sondaj Pew Research Center citat în articol arată că 71% dintre votanții republicani au considerat corectă decizia SUA de a ataca Iranul, în timp ce, per total, 59% dintre alegători s-au opus loviturilor inițiale. În paralel, voci influente precum Tucker Carlson și Steve Bannon au criticat războiul, iar un tânăr activist intervievat de The Associated Press a descris intervenția drept o abatere de la promisiunea „America First”. [...]
Elon Musk a participat la o convorbire Trump–Modi , într-un context în care Casa Albă poartă discuții la nivel înalt pe fondul războiului din Iran, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și The New York Times. Relatează Reuters că Musk s-a alăturat unei convorbiri telefonice între președintele SUA, Donald Trump, și premierul Indiei, Narendra Modi , informația fiind atribuită de The New York Times unor oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului. Discuția în trei ar fi avut loc marți. Deocamdată, motivele participării miliardarului american rămân neprecizate, iar detaliile despre conținutul convorbirii nu sunt cunoscute. În același timp, implicarea lui Musk în astfel de contacte survine la mai puțin de un an de la ruptura dintre el și Trump, după o perioadă în care Musk a avut un rol asociat administrației, ca șef al Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE). Conflictul dintre cei doi a izbucnit la începutul lunii iunie, după ce Musk a părăsit funcția de la DOGE și a criticat proiectul de lege al lui Trump privind reducerea impozitelor și cheltuielile. Schimbul de replici s-a purtat pe platformele lor, Truth Social și X, iar Musk a publicat la un moment dat un mesaj în care susținea că numele lui Trump apare în dosarele încă nedivulgate din cazul Jeffrey Epstein; ulterior, Musk a șters mesajul. „Regret unele dintre postările mele despre președintele Donald Trump săptămâna trecută. Au mers prea departe”, a scris Elon Musk pe rețeaua X, pe care o deține. În decembrie 2025, Trump a criticat amenda de 140 de milioane de dolari stabilită de Uniunea Europeană pentru X și și-a extins criticile către Europa, pe care a acuzat-o că „se îndreaptă în direcții foarte rele”, mai notează HotNews.ro. [...]
Radu Miruţă spune că plecarea lui Ilie Bolojan ar duce la căderea Guvernului , potrivit News.ro , avertizând că România „nu are nevoie acum de instabilitate”. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la Antena 3, unde ministrul Apărării (USR) a susținut că schimbarea premierului ar declanșa automat o criză guvernamentală și renegocieri pentru formarea unei noi majorități. „Dacă domnul Bolojan pleacă, pică Guvernul. Nu este niciun indicator în avantajul României care să arate că România are nevoie de instabilitate astăzi.” Întrebat ce ar urma dacă Ilie Bolojan nu va mai fi premier, Miruță a spus că actuala formulă guvernamentală s-ar dizolva, iar partidele ar reveni la masa negocierilor. În acest context, ministrul a ridicat public ipoteza unei reconfigurări politice în care PSD ar putea căuta o altă majoritate, inclusiv cu AUR, invocând „aritmetica” parlamentară. În paralel, PSD urmează să decidă pe 20 aprilie, printr-o consultare internă, dacă rămâne la guvernare și care sunt pașii următori. Conform declarațiilor președintelui PSD, Sorin Grindeanu, după această dată sunt avute în vedere trei scenarii: trecerea în opoziție, modificări în cadrul coaliției sau continuarea guvernării în aceeași formulă, pe fondul criticilor repetate din ultimele zile privind funcționarea actualei coaliții. [...]
Crin Antonescu consideră că actuala coaliţie guvernamentală este nefuncţională - dar Guvernul va continua cu Ilie Bolojan şi USR , potrivit News.ro . Fostul preşedinte al PNL a declarat că, deşi coaliţia de guvernare nu funcţionează cum ar trebui, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Crin Antonescu a subliniat că actualul Guvern va rezista în continuare, în ciuda problemelor interne. El a menţionat că, la constituirea Guvernului, ar fi fost necesară mai multă cumpănire în privinţa componenţei şi a programului său. Antonescu a remarcat că situaţia actuală reflectă o preocupare mai mare pentru campania electorală decât pentru actul guvernării. În ceea ce priveşte rolul lui Ilie Bolojan în cadrul coaliţiei, Antonescu a afirmat că acesta nu a fost capturat de USR, ci colaborează de bunăvoie cu această formaţiune politică. Fostul preşedinte PNL a subliniat că Bolojan îşi consolidează astfel statutul de lider în lupta împotriva PSD. „Dacă domnul Bolojan aşa, de suflet, este USR-ist, ceea ce eu susţin, de exemplu, am constatat şi eu, e nu pentru că a fost capturat, este, ca să spun aşa, de bunăvoie şi cu plăcere”, a declarat Crin Antonescu. Antonescu a mai precizat că USR deţine poziţii de forţă în Guvern, ceea ce face dificilă o eventuală retragere a PSD din coaliţie. El a subliniat că un guvern format din USR şi PSD nu poate funcţiona eficient, dar că actuala formulă va continua. În contrast, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a menţionat că există trei scenarii posibile pentru viitorul coaliţiei: intrarea în opoziţie, modificări în cadrul coaliţiei sau menţinerea actualei formule guvernamentale. Grindeanu a subliniat că stabilitatea nu ar trebui să fie unicul motiv pentru menţinerea actualei structuri guvernamentale. [...]
