Știri
Știri din categoria Politică

Escaladarea retoricii SUA–Iran capătă o componentă de propagandă vizuală, după ce Donald Trump a publicat pe Truth Social o imagine în care apare cu o mitralieră, pe fundal fiind explozii, însoțită de mesajul „Nu mai sunt domnul cel drăguț”, potrivit Mediafax. Mesajul este prezentat ca o amenințare adresată iranienilor, pe fondul blocajului din negocierile dintre cele două părți.
Postarea a fost publicată miercuri pe rețeaua Social Truth, iar textul „Nu mai sunt domnul cel drăguț” apare chiar pe fotografia în care Trump ține arma.
În același context, Trump a scris că Iranul „nu se poate descurca” și că nu știe „cum să semneze un acord non-nuclear”, adăugând că „ar fi bine să se trezească rapid”.
Mediafax notează că negocierile dintre americani și iranieni „par a fi blocate”. Potrivit informațiilor prezentate, diplomații iranieni au făcut recent o propunere care viza încheierea luptelor și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, în schimbul amânării discuțiilor despre programul nuclear al Iranului, însă propunerea a fost respinsă de americani.
Asocierea mesajului politic cu o imagine cu încărcătură militară mută comunicarea într-o zonă de presiune publică și semnalizare dură, într-un moment în care discuțiile diplomatice sunt descrise ca fiind blocate, iar tema Strâmtorii Ormuz rămâne un punct sensibil pentru securitatea regională și fluxurile comerciale.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan ia în calcul inclusiv un guvern minoritar ca soluție de ieșire din blocajul politic, în condițiile în care PNL și USR au anunțat că nu mai intră în coaliții cu PSD, iar în Parlament există o moțiune de cenzură PSD-AUR care poate forța o reconfigurare rapidă a majorităților, potrivit G4Media . Șeful statului spune că „direcția pro-occidentală” trebuie păstrată și afirmă că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR. În declarații făcute miercuri din Croația , Nicușor Dan a respins și amenințarea AUR cu suspendarea, pe care a catalogat-o drept „nu e o chestie serioasă”. În același timp, a descris drept „extrem de puțin probabil” scenariul unui guvern PSD-AUR, invocând lipsa unor declarații ale PSD în această direcție. Scenariile de guvernare: majoritar, minoritar, „cu susținere” Întrebat cum ar putea apărea un nou guvern pro-european dacă PNL și USR refuză o nouă coaliție cu PSD, președintele a indicat că urmează „discuții” și a enumerat mai multe variante: „majoritar, minoritar, cu susținere…”. El a precizat că, în cazul unui guvern minoritar, acesta ar presupune „susținere parlamentară”, iar condițiile ar ține de „discuții foarte tehnice și pe multe paliere”. Presiune de calendar: 10–12 legi pentru PNRR până la 31 august Pe componenta de guvernare și reforme, Nicușor Dan a spus că, potrivit ministrului Pîslaru, sunt „de ordinul 10–12 legi” care trebuie adoptate până la 31 august pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), iar pe 2–3 dintre acestea există poziții „ușor diferite” între partide. Președintele a indicat că este nevoie de dezbatere și că, dacă va fi necesar, va media. Ce urmează: moțiunea și o posibilă reconfigurare rapidă În contextul moțiunii de cenzură semnate de un „număr important de parlamentari”, președintele a evitat să anticipeze ce se va întâmpla dacă premierul Ilie Bolojan ar fi demis, dar a spus că, dacă se ajunge acolo, „necesitatea e să acționăm repede, să stabilizăm”, subliniind că la masa negocierilor vor fi „mulți oameni” din partea partidelor, ceea ce face rezultatul dificil de prevăzut. [...]

Nicuşor Dan spune că, dacă Guvernul cade la moţiune, consultările pentru o nouă formulă vor începe „foarte repede” , într-un mesaj menit să limiteze incertitudinea politică și riscul de blocaj instituțional, potrivit News . Președintele a fost întrebat în Croația când va chema partidele la consultări, în contextul în care Guvernul ar urma să cadă marți, prin moțiune de cenzură . El a răspuns că discuțiile vor avea loc „foarte repede”. În același context, Nicușor Dan a insistat că orientarea externă a României nu este pusă sub semnul întrebării. „România păstrează direcţia pro-occidentală şi există o voinţă politică, la nivelul partidelor, pentru asta.” Contextul crizei din coaliție Întrebat dacă consideră că nu a făcut suficient pentru a media conflictul din interiorul coaliției, șeful statului a spus că, în urmă cu 10 luni, a existat așteptarea generală că alianța de guvernare va fi stabilă, dar acest lucru nu s-a confirmat, iar „fiecare dintre noi are responsabilitatea”, potrivit relatării News. [...]

PSD își retrage complet oamenii din eșaloanele doi și trei ale administrației centrale și teritoriale, ceea ce poate complica funcționarea curentă a ministerelor și prefecturilor chiar înaintea ședinței de Guvern de miercuri seară , potrivit HotNews . Partidul Social Democrat a anunțat, într-un comunicat de miercuri dimineață, că „toți cei numiți de PSD în eșaloanele doi și trei în ministere și la conducerea prefecturilor și-au dat demisia”. Este vorba despre reprezentanții PSD care ocupau funcții de secretar de stat, subsecretar de stat, prefect sau subprefect, demisii depuse „în urma deciziei partidului de a depune o moțiune de cenzură pentru demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan ”. PSD își justifică decizia ca fiind „un act de demnitate”, pe care îl leagă de demersurile din Parlament. Ce se întâmplă imediat: ședință de Guvern, fără PSD în Executiv Anunțul vine înaintea ședinței Guvernului Ilie Bolojan programate miercuri, de la ora 18:00, prima după ce demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimari au fost contrasemnate de președintele Nicușor Dan, vineri seară, conform aceleiași surse. Context: demisiile miniștrilor PSD și puterile Guvernului Cu o săptămână înainte, joi, 23 aprilie, cei șase miniștri PSD, un vicepremier și secretarul general al Guvernului și-au depus demisiile, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru premier. Deși în componența actuală sunt mai mulți miniștri interimari, Guvernul rămâne „cu puteri depline”, iar premierul poate emite în continuare ordonanțe de urgență (OUG) — acte care produc efecte imediat după adoptare, dar care trebuie aprobate ulterior de Parlament. [...]

UDMR cere ca moțiunea de cenzură să vină cu o soluție de guvernare, pentru a limita incertitudinea politică ; președintele formațiunii, Kelemen Hunor , spune că demiterea unui executiv ar trebui însoțită de o alternativă viabilă, potrivit Agerpres . Întrebat în Parlament despre șansele refacerii coaliției pro-europene, liderul UDMR a răspuns că „se poate, dar nu va fi ușor”, invocând tensiunile acumulate și nevoia ca actorii politici „să se așeze la masă” pentru discuții. În același context, Kelemen Hunor a spus că o eventuală alianță PSD–AUR „nu i se pare firească” și a indicat că, în opinia sa, subiectul ar trebui lămurit de PSD, făcând referire la Sorin Grindeanu. Critica UDMR: moțiunea ar trebui să includă „alternativa” Kelemen Hunor a susținut că o moțiune de cenzură ar trebui să conțină și o soluție pentru guvernarea ulterioară, inclusiv o propunere de premier și de guvern care să poată fi susținută de aceeași majoritate care demite executivul. El a adăugat că, în cazul discuțiilor despre un guvern minoritar, UDMR a transmis că „nu e ok”, din perspectiva formațiunii. Întrebat dacă situația actuală s-a transformat într-o criză politică, liderul UDMR a răspuns: „Da, încet, încet, da”. Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – Întâi România, urmează să fie prezentată miercuri în plenul reunit al Parlamentului. [...]

Refacerea coaliției proeuropene după o eventuală moțiune de cenzură ar rămâne posibilă, dar complicată , în condițiile în care UDMR ia în calcul un scenariu fără Ilie Bolojan . Declarația a fost făcută miercuri de președintele UDMR, Kelemen Hunor , potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor a spus că refacerea actualei coaliții de guvernare proeuropene „se poate, dar nu va fi ușor”, în ipoteza în care moțiunea de cenzură ar trece săptămâna viitoare. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre pașii concreți ai negocierilor, calendarul discuțiilor sau componența exactă a unei eventuale formule de guvernare rezultate după votul pe moțiune. [...]

Disputa dintre PPE și socialiștii europeni pe tema moțiunii PSD–AUR riscă să tensioneze cooperarea pro-europeană în dosarele României , după ce liderul popularilor din Parlamentul European, Manfred Weber , a cerut explicații publice în plen despre asocierea socialiștilor cu AUR într-o moțiune de cenzură împotriva unui „guvern stabil proeuropean”, potrivit G4Media . Weber a ridicat subiectul în cadrul unei dezbateri despre situația din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie în Europa, dar a mutat discuția spre criza politică de la București. El a spus că PPE și socialiștii au avut „împreună mandatul de a reforma România”, în linie cu „bornele prezentate de Comisie”, și a întrebat-o direct pe lidera grupului S&D, Iratxe García Pérez, „de ce” socialiștii au depus moțiunea alături de AUR. În intervenția sa, Weber a sugerat că o astfel de asociere ar genera reacții puternice în Parlamentul European dacă rolurile ar fi inversate și a indicat că socialiștii ar trebui să lămurească dacă intenționează să continue cooperarea cu AUR. Potrivit aceleiași relatări, Weber a abordat „de mai multe ori în ultimele zile” criza politică din România. Replica socialiștilor: acuzații de dublu standard, fără a numi România Iratxe García Pérez i-a răspuns lui Weber fără să pronunțe numele României, trimițând însă la politica internă din Spania. Ea a acuzat PPE că „încheie înțelegeri cu partidul de extremă dreapta” în Spania și i-a cerut lui Weber să nu „dea lecții” decât dacă sunt „cele corecte”. Schimbul de replici evidențiază o fractură politică între cele două familii europene care, în mod tradițional, au cooperat pe o parte dintre dosarele majore din Parlamentul European. În contextul României, miza imediată indicată în intervenția lui Weber este continuitatea unei majorități „pro-europene” și credibilitatea cooperării dintre PPE și S&D în raport cu angajamentele de reformă invocate în plen. [...]