Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump l-a acuzat pe Keir Starmer că vrea să intre în războiul cu Iranul „după ce am câștigat deja”, potrivit POLITICO, pe fondul continuării loviturilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului și al folosirii de către Washington a unor baze din Regatul Unit.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă seara, în a doua săptămână a conflictului, în contextul în care portavionul britanic HMS Prince of Wales ar urma să fie pregătit pentru a pleca spre Golful Persic, conform relatărilor din presa britanică citate de publicație. Trump a susținut că guvernul de la Londra „se gândește serios” să trimită două portavioane în Orientul Mijlociu, dar că SUA nu mai au nevoie de ele.
„Asta e în regulă, prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele, dar ne vom aminti”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
POLITICO notează că, după o ezitare inițială, Starmer a acordat Washingtonului permisiunea de a lovi depozite de rachete iraniene folosind baza militară britanică de la Diego Garcia, în arhipelagul Chagos, întârzierea fiind un motiv de critică repetată din partea lui Trump. În plus, SUA folosesc și o bază aeriană din Regatul Unit, după ce Starmer a autorizat acțiuni americane „defensive” împotriva unor obiective legate de rachete iraniene de pe baze britanice; patru bombardiere B-1 au ajuns la baza Fairford din Gloucestershire vineri și sâmbătă.
După criticile lui Trump, cei doi lideri au discutat duminică la telefon, iar biroul lui Starmer a transmis că au abordat situația din Orientul Mijlociu și cooperarea militară, inclusiv utilizarea bazelor Royal Air Force. Separat, fostul premier britanic Tony Blair l-a criticat pe Starmer pentru că nu a susținut de la început acțiunea SUA în Iran, spunând la un eveniment privat că Washingtonul este o „piatră de temelie indispensabilă” pentru securitatea Marii Britanii și că aliații ar trebui să „se prezinte”, indiferent cine este președinte.
Trump a mai afirmat sâmbătă că SUA plănuiesc noi lovituri asupra Iranului și că iau în calcul extinderea țintelor, promițând o intensificare a campaniei militare. Contextul este relevant și pentru relația transatlantică, întrucât folosirea bazelor britanice și eventualul sprijin naval ar putea deveni un subiect de presiune politică între Washington și Londra, pe măsură ce conflictul evoluează.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz încearcă să limiteze deteriorarea relației cu Donald Trump , pe fondul unui schimb public de acuzații legat de războiul cu Iranul și de efectele economice ale conflictului asupra Europei, potrivit Politico . Merz a spus miercuri, într-o conferință de presă, că relația personală cu președintele american „rămâne, în opinia mea, la fel de bună ca întotdeauna” și că cei doi sunt „în termeni buni de comunicare”. Mesajul vine după ce tensiunile au escaladat public, în contextul războiului din Iran. Miza: costurile economice ale războiului și presiunea pe energie Cancelarul a încercat să își poziționeze criticile recente nu ca un atac la adresa conducerii lui Trump, ci ca o reacție la consecințele conflictului. El a indicat explicit închiderea Strâmtorii Hormuz drept factor care lovește Germania și Europa prin creșterea costurilor la energie și prin presiune economică. În aceeași linie, Merz a spus anterior că războiul este „costisitor” pentru economia Germaniei, afirmând că „ne costă foarte mulți bani”, conform relatării. Schimbul de replici cu Trump și riscul de escaladare politică Tonul conciliant al lui Merz a urmat unui atac direct al lui Trump, care a scris pe Truth Social că Merz ar considera „în regulă” ca Iranul să aibă armă nucleară și că „nu știe despre ce vorbește”. Trump a legat apoi subiectul de performanța economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare că Germania merge atât de prost, economic și altfel”. Politico notează că poziția lui Merz s-a înăsprit pe măsură ce conflictul a continuat: la începutul războiului, pe 28 februarie, el a susținut în linii mari obiectivele SUA, dar ulterior a criticat modul în care Washingtonul a gestionat situația. Răspuns operațional: Berlinul respinge implicarea NATO în conflict Dincolo de declarații, Germania a respins solicitările SUA privind o implicare militară transatlantică, argumentând că acest conflict „nu este războiul NATO”. Berlinul ar fi oferit doar un rol limitat după încheierea luptelor, inclusiv trimiterea de nave de deminare pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz. Pentru mediul de afaceri european, mesajul central rămâne că disputa politică are în spate o problemă imediată: șocul energetic și costurile economice asociate blocajelor dintr-un punct-cheie al comerțului global cu energie. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de limitare a evaziunii și de reducere a risipei din companiile de stat au „deranjat” rețele care, în opinia lui, au fost tolerate ani la rând, inclusiv prin sprijin politic , potrivit Mediafax . El a indicat drept exemplu sectorul energetic, unde susține că s-au emis „zeci de mii” de autorizații pentru megawați timp de doi ani fără ca „nimeni” să observe. Într-o intervenție la TVR, Bolojan a afirmat că, de la începutul lunii, a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală în zona comerțului angro cu combustibili, prin restrângerea posibilității ca administrațiile financiare din județe să elibereze documente necesare funcționării unor astfel de operațiuni. Premierul a invocat existența a „sute” de situații de acest tip, pe care le leagă de un risc ridicat de evaziune și de „sume foarte mari” în joc. Energie și companii de stat: „ineficiența se mută în prețuri” Bolojan a susținut că în sectoare cu monopol sau „semimonopol” – precum energia și transporturile – ineficiența ajunge să fie transferată în prețuri, cu impact direct asupra populației. „E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate.” El a mai spus că, în multe locuri, companiile de stat „n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii”, iar în evaluarea sa a găsit „foarte multă ineficiență” și „foarte multă risipă”. Acuzația politică: „o constantă” legată de PSD, dar „nu erau singuri” Întrebat despre folosirea banilor publici ca „pușculiță de partid” și dacă fenomenul e transpartinic, Bolojan a afirmat că astfel de practici „îi deranjează pe toți” cei care le folosesc. Totuși, a susținut că a observat o „constantă”: acolo unde apăreau probleme, ar fi existat oameni „susținuți” de persoane din PSD, cu precizarea că nu ar fi fost singurii responsabili. „Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat . (…) Dar asta nu înseamnă că erau singuri.” În același context, premierul a legat reacțiile critice de faptul că măsurile de „a face ordine în finanțele publice” și de „a reduce risipa” afectează interesele celor care „au profitat” de aceste practici. [...]
Guvernul apără accesarea creditelor SAFE pentru apărare, mizând și pe relansarea industriei militare , pe fondul acuzațiilor lansate de AUR în contextul moțiunii de cenzură, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a respins miercuri seară afirmațiile liderului AUR, George Simion , care a susținut la depunerea moțiunii că Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE. Bolojan a spus, la TVR 1, că în spațiul public se aruncă „vorbe” fără acoperire și că este mai greu „să faci ca lucrurile să se întâmple”. Ce este SAFE și de ce contează pentru investițiile publice Bolojan a explicat că SAFE este un mecanism creat de statele Uniunii Europene după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul nevoii de consolidare a flancului estic și al lipsei de predictibilitate privind comportamentul viitor al Rusiei. Potrivit premierului, mecanismul urmărește două obiective: dotarea armatelor naționale; întărirea industriei europene de apărare. În acest cadru, spune Bolojan, au fost puse la dispoziție credite „cu dobânzi mici”, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, pentru a permite investiții și dezvoltarea industriei. „Și asta a făcut și România”, a afirmat el. Miza economică invocată: producție locală și unități în dificultate Premierul a susținut că România a luat decizii legate de respectarea unor reguli, inclusiv achiziții de armament de la industria europeană de apărare, dar și „localizarea” unei ponderi cât mai mari în România, astfel încât fabricile din zona militară „care practic nu mai au de lucru” și „merg în pierdere” să fie retehnologizate. În aceeași logică, Bolojan a spus că investițiile ar putea salva unități industriale aflate în dificultate și ar putea stimula economia locală, dând exemplul unor șantiere „într-o zonă de colaps”. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între care capetele de autostradă din nord-estul țării. Ce spune Guvernul despre control și transparență Bolojan a afirmat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare, unde membrii comisiilor au acces la informații. În final, premierul a comparat apărarea cu un sistem de termoficare „îngropat”, care devine vizibil abia când apar avarii, argumentând că apărarea funcționează ca o „asigurare” pentru situații complicate. [...]
Criza din coaliție împinge PNL să caute o alternativă de guvernare, inclusiv din Opoziție , după ce premierul Ilie Bolojan a indicat PSD drept responsabil pentru blocajul politic și a spus că liberalii nu mai pot rămâne într-o coaliție cu social-democrații, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la TVR, Bolojan – care este și președinte al PNL – a susținut că „responsabilitatea pentru această criză este în curtea Partidului Social Democrat ”, acuzând conducerea PSD că încearcă „să se salveze” prin pozițiile adoptate. În același timp, a afirmat că PNL își asumă partea de responsabilitate, dar condiționează continuarea guvernării de schimbarea situației din interiorul PSD. „Pol de modernizare” ca opțiune politică Bolojan a avansat ideea construirii unui „pol de modernizare”, care, „într-o situație limită”, ar putea fi format și din Opoziție, ca alternativă la actuala formulă de guvernare. El nu a indicat ce partide ar putea intra într-o astfel de construcție, limitându-se la a spune: „haideți să ajungem într-o atare situație”. Linia roșie pentru PNL: „premier marionetă” Premierul a mai afirmat că în PSD ar exista persoane care ar dori un „premier de tip marionetă”, în timp ce alții „să șurubărească la guvernare”, scenariu pe care PNL „nu ar trebui acceptat sub nicio formă”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan a punctat că un partid nu este „condamnat” să rămână permanent la guvernare, dar a argumentat că obiectivul ar trebui să fie „guvernări de bună calitate”, sugerând că România a rămas în urma altor țări și din cauza calității actului de guvernare. [...]
Ministrul Mediului Diana Buzoianu avertizează că o cădere a Guvernului ar pune în risc investiții și fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro , într-un context în care spune că reformele și controalele din domenii precum balastierele și exploatările forestiere au „deranjat” grupuri de interese, potrivit Adevărul . Buzoianu a susținut, la „Interviurile Adevărul”, că o moțiune de cenzură care ar duce la căderea Executivului ar însemna „întoarcerea la haos și la vechile grupuri de interese”. În același timp, ea a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze coaliția tocmai din cauza reformelor și a controalelor intensificate în „zone sensibile”, inclusiv industria lemnului. Miza economică invocată: fonduri europene și investiții Ministrul a spus că instabilitatea politică ar putea afecta investiții și finanțări europene „de ordinul zecilor de miliarde de euro”, fără a detalia în interviu programe sau linii bugetare concrete. Mesajul ei: o criză guvernamentală ar bloca sau întârzia reforme și proiecte aflate în derulare, cu efect direct asupra capacității statului de a atrage și folosi bani europeni. „Caracatița” balastierelor și controale în teren Buzoianu a legat tensiunile politice de măsuri administrative și de control, afirmând că ministerul a scos la iveală „mii de construcții ilegale”, a demolat construcții ilegale și a aplicat „controale record” cu „milioane” în amenzi pentru balastiere ilegale. Tot ea a spus că au fost identificate mai multe cazuri de tăieri ilegale de lemn decât în anii anteriori și că a fost organizată o licitație publică „transparentă” pentru plajele din România, cu „record de operatori” înscriși. În acest context, ministrul a afirmat că a „deranjat” rețele care ar fi funcționat „nestingherite” în ultimele decenii. „Am deranjat foarte multe grupuri de interese. E un lucru foarte transparent. Grupurile ilegale de balastiere pe care le-am deranjat... Credeți că nu le-a văzut nimeni în ultimii 10-20 de ani? Credeți că e confortabil pentru ei să se vadă toată caracatița asta?” Presiune politică și blocaje administrative Buzoianu a mai susținut că ritmul reformelor este limitat de cadrul legal și de rezistența din interiorul aparatului public, reclamând lipsa unor pârghii administrative mai puternice asupra funcționarilor publici, atunci când apar „derapaje” sau „ilegalități” la nivel local. Separat, ea a anunțat și o victorie în primă instanță într-un litigiu privind un act normativ al Ministerului Mediului, despre care a spus că a fost confirmat ca legal. În același pasaj, a vorbit despre presiuni în timpul procesului, inclusiv din partea unor case de avocatură și prin proteste publice. Ce urmează, în logica ministrului Buzoianu a condiționat continuarea actualei coaliții de respingerea moțiunii de cenzură și de faptul ca PSD să nu o voteze. În paralel, a indicat că programele de mediu „Rabla” și „Casa Verde” sunt în discuție, menționând că „Rabla” pentru persoane fizice este „în analiză” și ar urma să fie îmbunătățit, iar prioritatea ar fi lansarea unui program pentru baterii de stocare, în limita resurselor disponibile. [...]
Premierul Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării eficiența medierii prezidențiale în criza politică , susținând că rezultatele depind de disponibilitatea interlocutorilor de a respecta înțelegerile, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de funcționare instituțională: limitele intervenției președintelui ca „mediator” într-un blocaj politic, atunci când actorii implicați nu răspund la argumente și reguli comune. Bolojan a făcut declarațiile miercuri seară, la TVR 1, fiind întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Ce spune Bolojan despre „mediere” și de ce contează Șeful Guvernului a afirmat că nu poate evalua dacă o intervenție „într-o formă sau alta” ar fi putut aplana tensiunile sau schimba comportamente, argumentând că o acțiune produce efecte doar dacă cei vizați „răspund la acei stimuli”. În acest context, Bolojan a făcut distincția între dialogul cu „oameni raționali”, care ar respecta înțelegerile și ar reacționa la argumente, și discuțiile cu persoane care „au alte interese” și „spun una și fac alta”, caz în care, spune el, „e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”. Limite instituționale și stil personal Premierul a mai spus că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține de stilul fiecăruia și de constrângerile instituționale. În aceeași logică, Bolojan a adăugat că, în mandatul său, încearcă să își exercite funcția astfel încât „în fiecare zi” să facă „maxim posibil în condițiile date”, urmând ca „în timp” să se vadă rezultatele. [...]
