Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Trump ridică miza confruntării instituționale cu Congresul, sugerând că Departamentul de Justiție ar putea deschide investigații împotriva unor politicieni democrați dacă aceștia folosesc noua majoritate pentru anchete „motivate politic” împotriva republicanilor, potrivit Agerpres.
Procurorul general al SUA, Todd Blanche, aliat al președintelui Donald Trump, a făcut avertismentul într-un interviu la CNN, la o zi după ce Trump a cerut Departamentului de Justiție să îi urmărească penal pe congresmeni democrați care ar „șantaja” cu anchete în Congres membri, aliați și donatori ai Partidului Republican. În material este menționat explicit și miliardarul Elon Musk, descris drept principalul donator al republicanilor.
Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: democrații au anunțat că vor folosi majoritatea obținută în Congres pentru anchete și proceduri de destituire, iar administrația sugerează că ar putea răspunde prin instrumente judiciare, dacă demersurile sunt considerate o „campanie de răzbunare politică”.
Blanche a recunoscut rolul de supraveghere al Congresului asupra guvernului, dar a susținut că „retorica din ultimele zile” ar indica intenția de a depăși acest cadru și de a trece la acțiuni judiciare împotriva republicanilor.
În interviul citat, Todd Blanche a indicat că democrații ar viza „practic toți membrii Cabinetului”, procese și inclusiv „atacuri împotriva companiilor” – companii private care ar fi investit în SUA în ultimii ani – argumentând că astfel de demersuri nu mai țin de supraveghere parlamentară.
Totodată, Blanche a afirmat că una dintre atribuțiile sale este „să apăr administrația” și a dat ca exemplu apărarea unor oficiali ai Casei Albe, menționându-l pe Stephen Miller, consilier influent și arhitect al politicii de expulzare în masă a migranților ilegali, numit vineri șef de cabinet al Casei Albe.
Întrebat dacă ar putea exista totuși indicii de comitere a unor delicte care să justifice anchete, procurorul general a spus că astfel de situații „ar putea exista”, dar a criticat intenția democraților de a lansa o campanie judiciară extinsă împotriva republicanilor.
Congresmanul democrat Robert Garcia, care ar urma să conducă din ianuarie comisia de investigații a Camerei Reprezentanților, a apărat rolul legislativului de a „investiga corupția, a adopta legi și a preveni alte fapte de corupție”.
Garcia l-a acuzat pe Trump de corupție și a spus că familia Trump ar trebui „să se aștepte să răspundă la întrebări” privind îmbogățirea de la începutul mandatului.
Potrivit informațiilor din material, confruntarea se conturează înainte ca democrații să preia efectiv controlul comisiilor relevante din Congres începând din ianuarie, moment în care ar putea începe anchetele anunțate. În paralel, semnalul transmis de Departamentul de Justiție sugerează că administrația ar putea trata unele inițiative de control parlamentar ca potențiale ținte de investigație, dacă le consideră motivate politic.
Recomandate
Republicanii iau în calcul destituirea lui Pete Hegseth , secretarul american al Apărării, pe fondul tensiunilor interne declanșate după rezultatele slabe ale partidului la alegerile de la mijlocul mandatului din 3 noiembrie 2026, potrivit Libertatea . Miza politică imediată este una de guvernanță: partidul caută un responsabil pentru costurile electorale ale războiului cu Iranul, iar Hegseth riscă să devină țap ispășitor. Potrivit CNN, mai mulți congresmeni republicani îl consideră pe Hegseth principalul vinovat pentru că l-a convins pe președintele Donald Trump să declanșeze războiul împotriva Iranului fără un plan clar de retragere sau de gestionare a consecințelor politice. În acest context, Camera Reprezentanților ar putea vota chiar săptămâna viitoare demiterea lui Hegseth, după ce congresmanul republican Thomas Massie (Kentucky) a anunțat că intenționează să inițieze procedura la următoarea sesiune a Congresului. Surse din partid, citate de CNN, susțin că există sprijin considerabil pentru această măsură. De ce s-a rupt consensul în partid Nemulțumirea din rândul republicanilor vizează, conform relatării, evaluarea inițială a conflictului și modul de conducere a acestuia. Criticii din partid susțin că Hegseth ar fi supraestimat capacitatea SUA de a câștiga rapid și ar fi continuat să împingă pentru intensificarea bombardamentelor, fără ca acestea să ducă la o soluționare. În același registru, surse republicane descriu războiul drept un „impas”, care a angrenat SUA într-un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, pe fondul unei crize economice și al creșterii nemulțumirii alegătorilor. Vicepreședintele JD Vance a declarat că „motivul pentru care am pierdut este războiul”, fără să indice explicit cine poartă vina pentru declanșarea conflictului. Un fost oficial de rang înalt al Pentagonului a spus pentru CNN că „pivotarea” privind responsabilitatea lui Hegseth este deja în curs și a caracterizat războiul ca fiind, în principal, un efort condus de Departamentul Apărării, în condițiile în care s-a ales o soluție militară pentru o problemă de politică externă. Trump îl susține, dar presiunea crește Donald Trump își menține sprijinul pentru Hegseth, potrivit unor oficiali ai Casei Albe citați în material, și l-ar fi numit recent „cel mai bun om” din echipă. Președintele a apărat și decizia de a ataca Iranul: „Dacă ar fi să iau din nou această decizie, aș face-o”. În paralel, unii republicani apropiați de Casa Albă cred că Hegseth ar putea fi împins în față ca responsabil pentru „pierderile masive” din alegerile de la mijlocul mandatului. Un republican de rang înalt a declarat pentru CNN că, dacă președintele vrea ca cineva „să-și asume responsabilitatea”, acela ar fi Hegseth, acuzat că ar fi oferit informații eronate sau exagerate despre durata și obiectivele războiului. Ce urmează: audieri și o posibilă procedură în Congres Conform informațiilor citate, Hegseth nu intenționează să demisioneze și ar fi dispus să-și apere deciziile în fața Congresului, inclusiv în eventualitatea unor audieri tensionate organizate de democrați, care urmează să preia controlul Senatului în ianuarie 2027. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth „nu va ceda în fața politicienilor care încearcă să obțină puncte de imagine sau să lanseze anchete false acolo unde nu există nicio infracțiune”. Totuși, potrivit materialului, inclusiv consilieri și susținători ai lui Trump rămân sceptici în privința capacității lui Hegseth de a rezista presiunilor. Un oficial al administrației, citat de publicația americană, a sugerat că Hegseth ar urmări o ieșire „suficient de dramatică” pentru a-și construi o rampă de lansare către o candidatură prezidențială. Thomas Massie a avertizat însă că problema depășește un singur nume și a legat eșecul electoral de dinamica internă a partidului și de relația cu Trump, susținând că situația „putea fi evitată” dacă republicanii ieșeau din „supunerea oarbă” față de președinte. [...]
Schimbarea majorității în Congresul SUA poate influența direct finanțarea securității europene și relațiile comerciale UE–SUA , avertizează vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD), într-o postare citată de Digi24 . În evaluarea sa, rezultatul alegerilor din SUA are „mize concrete” pentru România, de la prezența militară americană până la securitatea Mării Negre. Negrescu susține că, pentru următorii doi ani, președintele Donald Trump va trebui să colaboreze cu un Congres în care democrații dețin majoritatea în ambele camere, ceea ce schimbă „raportul de forțe” de la Washington. El amintește că Legislativul american adoptă legi și aprobă bugete federale, iar Senatul confirmă numiri importante, astfel că majoritățile parlamentare pot influența prioritățile de politică externă, apărare și economie. Ce riscă și ce poate câștiga România, în viziunea lui Negrescu Europarlamentarul enumeră câteva dosare unde efectele pot fi directe pentru România: finanțarea securității europene; prezența militară americană; sprijinul pentru Flancul Estic; securitatea Mării Negre; relațiile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. În același mesaj, Negrescu afirmă că influența politică la Washington se construiește prin relații constante cu ambele partide, cu membri ai Congresului, cu administrația și cu reprezentanții statelor americane. El critică, totodată, faptul că „la București” unii actori politici ar fi fost „mult prea partizani”, ignorând nevoia unei abordări echilibrate. Implicații operaționale pentru diplomație: „interlocutori noi” Potrivit lui Negrescu, noua majoritate ar urma să aducă schimbări în conducerea comisiilor parlamentare, inclusiv în cele care gestionează politica externă, apărarea și bugetele. Consecința pentru România, în lectura sa, este una practică: apar interlocutori noi, iar diplomația românească ar trebui să-și consolideze relațiile politice și instituționale. Mesajul politic: parteneriatul strategic „deasupra ciclurilor electorale” Negrescu mai spune că alegerile din SUA au reconfirmat importanța temelor economice și sociale (costul vieții, prețurile, siguranța economică), pe care le consideră relevante și pentru Europa și România. În final, el pledează pentru o abordare pragmatică: „România trebuie să lucreze eficient atât cu democrații, cât și cu republicanii.” În opinia sa, schimbarea politică de la Washington nu ar trebui doar „observată” de la București sau Bruxelles, ci „înțeleasă și transformată în oportunități concrete” pentru securitatea, economia și influența internațională a României. Contextul prezentat de Digi24: democrații au preluat controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit proiecțiilor mass-media americane, ceea ce reprezintă o înfrângere majoră pentru republicanii președintelui Donald Trump în alegerile de la jumătatea mandatului . [...]
Înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului a declanșat o reevaluare internă a candidaturii lui JD Vance pentru 2028 , pe fondul temerilor că partidul nu mai poate câștiga Casa Albă în doi ani, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe discuții cu persoane apropiate vicepreședintelui. În cercul lui Vance are loc o dezbatere privată despre oportunitatea unei candidaturi în 2028, după ce republicanii au suferit pierderi ample la scrutinul de marți. Conform reportajului, unii aliați i-au transmis că nu mai cred că vreun republican poate câștiga președinția în 2028, iar un confident i-ar fi scris chiar în ziua alegerilor să ia în calcul să stea pe margine. Vance le-ar fi spus unor asociați că nu s-a decis, iar șase persoane apropiate lui au indicat pentru WSJ că nu există încă o hotărâre finală. Ce a schimbat calculele: amploarea pierderilor și reacția donatorilor Democrații au câștigat șapte locuri de senator deținute anterior de republicani, inclusiv fostul mandat al lui Vance din Ohio, și au obținut funcțiile de guvernator în Georgia și Texas, potrivit relatării. În acest context, un fundraiser cu experiență din New York ar fi început să audă, la o zi după vot, de la donatori importanți că nu îl pot susține pe Vance, iar unii ar fi avansat numele guvernatorului Floridei, Ron DeSantis , ca alternativă. Iran, Israel și încercarea de repoziționare Într-un eseu amplu publicat săptămâna aceasta pe rețelele sociale, Vance a pus pierderile republicane pe seama războiului cu Iranul și a susținut că partidul trebuie să își schimbe relația cu Israelul. La Washington, republicanii ar fi interpretat textul ca un prim pas de distanțare față de unele politici nepopulare ale lui Donald Trump, notează WSJ. Donald Trump Jr. a sprijinit public eseul, conform aceleiași relatări. Persoane apropiate lui Vance au mai spus pentru WSJ că rezultatul ar reflecta mai degrabă respingerea războiului decât a lui Trump și au susținut că alianța electorală a președintelui ar putea fi refăcută după încheierea conflictului. Ce arată discuțiile interne despre războiul cu Iranul WSJ relatează că, în ianuarie, când Trump evalua o operațiune militară majoră, Vance l-ar fi îndemnat în privat să nu abandoneze diplomația și ar fi strâns date de sondaj privind riscurile unui război total, pe baza unor mesaje text consultate de publicație. Conform acelor rezultate, opinia publică era împărțită 44% la 43% în privința intrării în război, 62% spuneau că ar accepta mai puțin de 100 de morți în rândul militarilor americani, iar 65% considerau că Trump ar trebui să ceară mai întâi aprobarea Congresului. Trump a declarat pentru WSJ că nu a regretat decizia, spunând în noaptea alegerilor: „Am făcut ce trebuia. Aș fi făcut-o din nou.” De ce Vance rămâne totuși un candidat greu de ignorat În pofida presiunilor, Vance ar păstra avantaje importante în competiția internă, inclusiv notorietate ridicată, poziții constante de lider în sondajele pentru alegerile primare și rolul de președinte pentru finanțe al Comitetului Național Republican, care îl menține conectat la donatori, potrivit WSJ. Pe de altă parte, el a fost criticat în campanie pentru atacuri la adresa unor candidați democrați care au câștigat ulterior, inclusiv după ce l-a numit pe candidatul democrat la Senat din Michigan, Abdul El-Sayed, „un mic nevăstuică care ar trebui să-și țină gura”. Două persoane apropiate lui Vance ar fi sugerat să candideze din nou pentru locul său din Senatul SUA din Ohio sau pentru funcția de guvernator, însă el ar fi respins ambele variante, conform reportajului. Trump nu a indicat un succesor și a sugerat public incertitudinea privind planurile lui Vance: „Poate că nu va candida”, a spus el miercuri, potrivit WSJ. Vance a admis, la un eveniment CBS News în octombrie, că „există o șansă” să nu candideze niciodată la președinție. [...]
Pierderea controlului asupra Congresului îi expune pe republicani la blocaje legislative și investigații , iar în interiorul partidului se conturează tot mai apăsat ideea că Donald Trump poartă o parte majoră din vină, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațional-politică: o majoritate democrată în ambele camere poate încetini agenda Casei Albe și poate schimba raportul de forțe până la alegerile din 2028. Potrivit relatării, citând BBC, nemulțumirea din Partidul Republican a crescut după rezultate considerate surprinzătoare, inclusiv în state cu tradiție republicană precum Texas, Kansas și Carolina de Sud. Mai multe voci din partid susțin că Trump s-a concentrat pe propria imagine și pe proiecte personale, ignorând preocupările alegătorilor, ceea ce ar fi tras în jos candidații republicani. „Este responsabilitatea lui. A nimănui altcuiva. Este o respingere totală, categorică, a președintelui Trump. Este un dezastru de proporții uriașe. Nimeni nu se aștepta la așa ceva.” Ce se schimbă în Congres: investigații și frâne pe agenda prezidențială În urma scrutinului, Trump ar urma să se confrunte cu un Congres controlat de democrați, descris ca fiind hotărât să investigheze administrația, să blocheze numiri în sistemul judiciar și să împiedice aplicarea restului agendei prezidențiale. Acesta este principalul efect practic al pierderii Congresului: capacitatea executivului de a-și împinge politicile scade, iar presiunea politică și instituțională crește. În același timp, în partid se discută despre cauzele înfrângerii: de la politici nepopulare și nivelul scăzut al încrederii publice în activitatea președintelui, până la teme precum războiul din Iran, taxele vamale și măsurile dure privind imigrația, prezentate de un apropiat al Casei Albe drept o „furtună perfectă”. Reacția lui Trump și disputa internă din partid Trump a reacționat târziu în seara alegerilor, cu un mesaj pe Truth Social în care a susținut că nu a fost pe buletinul de vot și că, dacă ar fi fost, republicanii ar fi câștigat „cu o majoritate covârșitoare”. Ulterior, în interviuri pentru New York Times și Fox News, el a spus că va accepta rezultatele și s-a declarat „puțin surprins”, amintind că partidul președintelui are, de regulă, rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului. În partid există însă și apărări ale președintelui: aliații lui Trump invocă istoricul acestor alegeri și susțin că republicanii au fost dezavantajați de candidați slabi în state-cheie. Un lider al organizației de tineret a republicanilor din Michigan, Krish Mathrani, a argumentat că Trump nu poate face campanie permanent și că mitingurile sale cresc entuziasmul electoratului republican, chiar dacă această capacitate de mobilizare nu s-ar fi tradus, de data aceasta, în rezultate similare când numele lui nu a fost pe buletinul de vot. Spre 2028: presiune pentru „o nouă direcție” Pe fondul eșecului, apar semnale că o parte a partidului vrea să se repoziționeze pentru 2028. În material sunt menționate nume vehiculate ca opțiuni pentru viitor ( JD Vance , Marco Rubio, Ted Cruz), iar un strateg republican afirmă că rezultatele ar arăta nevoia unei „noi direcții”, sugerând închiderea „erei Trump”. Pentru republicani, următoarea perioadă se anunță dominată de două fronturi: gestionarea consecințelor imediate ale unui Congres ostil și o competiție internă tot mai vizibilă pentru definirea liderului și a mesajului partidului înaintea alegerilor prezidențiale din 2028. [...]
Un nou Congres american controlat de democrați ar putea limita semnificativ marja de manevră a președintelui Donald Trump în politica față de Rusia , inclusiv prin legi care să facă obligatorii sancțiuni mai dure și să îngreuneze reducerea prezenței militare SUA în Europa, potrivit unei analize citate de Kyiv Post . Ian Brzezinski, senior fellow la Atlantic Council și fost oficial de rang înalt în Pentagon, a spus într-un interviu pentru TVP World că noua configurație politică de la Washington ar putea permite adoptarea unor măsuri „cu majorități suficiente pentru a trece peste veto” (veto-proof), ceea ce ar transforma sancțiunile dintr-o opțiune la discreția președintelui într-o obligație legală. Sancțiuni „obligatorii”, nu doar autorizate Brzezinski susține că viitorul Congres ar putea merge dincolo de acordarea de autorități suplimentare Casei Albe și ar putea impune prin lege aplicarea unor sancțiuni mai puternice împotriva Rusiei. În sistemul american, depășirea unui veto prezidențial necesită o majoritate de două treimi în ambele camere, ceea ce ar presupune sprijin bipartizan consistent. Ajutor pentru Ucraina și frâne la retrageri de trupe din Europa Pe lângă sancțiuni, Brzezinski vede o fereastră politică pentru „reanimarea” asistenței de securitate și economice pentru Ucraina, despre care afirmă că ar fi fost redusă în al doilea mandat al lui Trump. O altă miză este postura militară a SUA în Europa. Brzezinski spune că legislativul ar putea folosi puterea asupra bugetului și alocărilor pentru a face mai dificilă o reducere substanțială a trupelor americane. El amintește că există deja legislație care cere mai multă transparență privind eventuale retrageri, inclusiv raportări și justificări suplimentare dacă efectivele SUA din Europa scad sub 76.000 de militari. Ce arată alegerile și ce urmează Materialul notează că democrații au preluat controlul ambelor camere în urma alegerilor de la mijloc de mandat, iar noul Congres urmează să își înceapă activitatea în ianuarie 2027. Potrivit rezultatelor menționate, democrații au obținut cel puțin 54 de mandate în Senat și câștiguri substanțiale în Camera Reprezentanților. Brzezinski argumentează că această schimbare ar putea încuraja și republicanii din Congres să se distanțeze de linia Casei Albe în dosarele Rusia–Ucraina–NATO, însă avertizează că nu este sigur că presiunea legislativă va produce rapid o schimbare de politică, având în vedere atribuțiile constituționale largi ale președintelui în domeniul securității naționale. În acest context, Kyiv Post menționează că Ucraina și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri de pace cu Rusia, programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi. [...]
AUR a invitat reprezentanți ai AfD la protestul din 14 noiembrie, iar partidul evită să spună dacă le retrage invitația după atacul la adresa românilor din Germania , potrivit G4Media . Deputatul AUR Mihail Neamțu a confirmat că au fost trimise invitații către AfD, dar a susținut că acestea au plecat înainte de declarațiile liderei AfD, Alice Weidel , din 28 octombrie, în care i-a acuzat pe români că „jefuiesc sistemul de asistență socială” din Germania. Ce se întâmplă și de ce contează Miza imediată este una de cost politic și de poziționare publică : AUR organizează pe 14 noiembrie un protest anunțat „pentru eliberarea politicianului pro-rus Călin Georgescu”, iar asocierea cu AfD — formațiune de extremă dreapta din Germania — vine în contextul unui scandal legat de afirmațiile lui Weidel despre românii din diaspora. G4Media notează că Antena 3 a prezentat duminică informația potrivit căreia membri AfD sunt așteptați la protestul AUR. Ce spune Mihail Neamțu despre invitațiile către AfD Întrebat dacă poate confirma prezența unor reprezentanți AfD, Mihail Neamțu a răspuns: „Invitațiile către reprezentații AfD au fost trimise înaintea declarațiilor controversate ale doamnei Alice Weidel”. Întrebat ulterior dacă, după declarațiile lui Weidel, i-a cerut acesteia să își retracteze afirmațiile sau dacă a retras invitația, Neamțu nu a oferit un răspuns direct. El a spus doar că AUR a comunicat „viziunea” sa către AfD și că va reveni cu informații despre „dialogul” dintre părți. Ce susține AUR despre participanții internaționali (14–15 noiembrie) Într-o postare citată de G4Media, Neamțu a afirmat că ar fi confirmat participarea „sute de oameni politici din zeci de țări” la evenimentele AUR din 14–15 noiembrie, menționând, între altele: membri ai Parlamentului European din grupurile Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Patrioți pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane; parlamentari naționali din Italia, Polonia, Cehia și Țările de Jos; reprezentanți ai republicanilor din SUA; parlamentari din America Latină (Brazilia, Guatemala) și un „fost șef de stat” din regiune „în curs de confirmare”; oficiali și parteneri din Israel și din Africa de Nord; reprezentanți ai mai multor ambasade acreditate la București; jurnaliști și reprezentanți ai unor think-tank-uri europene. Materialul nu oferă detalii despre nume, funcții sau confirmări independente pentru aceste categorii. Reacțiile din AUR la declarațiile liderei AfD Potrivit G4Media, George Simion nu a avut o reacție publică în scandalul declarațiilor din 28 octombrie. Publicația mai arată că Petrișor Peiu ar fi fost primul din conducerea AUR „recunoscută oficial pe site-ul partidului” care a reacționat, la mai bine de o săptămână după afirmațiile lui Weidel. Ce urmează, din informațiile disponibile: AUR ar urma să organizeze protestul din 14 noiembrie și întâlniri pe 15 noiembrie, iar rămâne neclar, pe baza răspunsurilor oferite, dacă invitația adresată AfD rămâne valabilă după controversele legate de atacul la adresa românilor din Germania. [...]
