Știri
Știri din categoria Politică
PSD analizează scenariile privind guvernarea, iar decizia va veni după 20 aprilie, potrivit AGERPRES. Vicepremierul Sorin Grindeanu a declarat luni, la Bacău, că partidul ia în calcul mai multe variante pentru perioada următoare, inclusiv reconfigurarea coaliției sau trecerea în opoziție.
Grindeanu a spus că hotărârea nu va fi luată înaintea unui vot intern programat pentru 20 aprilie, care ar urma să stabilească poziția PSD față de continuarea guvernării.
„PSD analizează mai multe scenarii privind continuarea guvernării, inclusiv o posibilă reconfigurare a coaliției sau trecerea în opoziție, decizia urmând să fie luată în urma unui vot intern, programat pentru 20 aprilie.”
Declarația vine în contextul discuțiilor politice despre stabilitatea majorității și despre opțiunile partidelor din coaliție, într-o perioadă în care agenda guvernamentală este dominată și de teme economice sensibile.
Din informațiile publicate, nu rezultă ce scenariu are în acest moment sprijinul majoritar în partid și nici ce condiții ar putea pune PSD pentru a rămâne la guvernare, însă mesajul transmis este că decizia va fi formalizată după consultarea internă.
AGERPRES notează că articolul integral este disponibil doar abonaților, iar detaliile suplimentare despre discuțiile din partid și despre variantele analizate nu sunt publice în materialul accesibil.
Recomandate
Crin Antonescu consideră că actuala coaliţie guvernamentală este nefuncţională - dar Guvernul va continua cu Ilie Bolojan şi USR , potrivit News.ro . Fostul preşedinte al PNL a declarat că, deşi coaliţia de guvernare nu funcţionează cum ar trebui, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Crin Antonescu a subliniat că actualul Guvern va rezista în continuare, în ciuda problemelor interne. El a menţionat că, la constituirea Guvernului, ar fi fost necesară mai multă cumpănire în privinţa componenţei şi a programului său. Antonescu a remarcat că situaţia actuală reflectă o preocupare mai mare pentru campania electorală decât pentru actul guvernării. În ceea ce priveşte rolul lui Ilie Bolojan în cadrul coaliţiei, Antonescu a afirmat că acesta nu a fost capturat de USR, ci colaborează de bunăvoie cu această formaţiune politică. Fostul preşedinte PNL a subliniat că Bolojan îşi consolidează astfel statutul de lider în lupta împotriva PSD. „Dacă domnul Bolojan aşa, de suflet, este USR-ist, ceea ce eu susţin, de exemplu, am constatat şi eu, e nu pentru că a fost capturat, este, ca să spun aşa, de bunăvoie şi cu plăcere”, a declarat Crin Antonescu. Antonescu a mai precizat că USR deţine poziţii de forţă în Guvern, ceea ce face dificilă o eventuală retragere a PSD din coaliţie. El a subliniat că un guvern format din USR şi PSD nu poate funcţiona eficient, dar că actuala formulă va continua. În contrast, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a menţionat că există trei scenarii posibile pentru viitorul coaliţiei: intrarea în opoziţie, modificări în cadrul coaliţiei sau menţinerea actualei formule guvernamentale. Grindeanu a subliniat că stabilitatea nu ar trebui să fie unicul motiv pentru menţinerea actualei structuri guvernamentale. [...]
PSD ia în calcul să rămână la guvernare, dar fără Ilie Bolojan premier , potrivit Antena 3 CNN , care relatează declarațiile președintelui interimar al partidului, Sorin Grindeanu, făcute duminică, 30 martie 2026, în cadrul reuniunilor regionale ale formațiunii. Grindeanu a spus că PSD discută trei scenarii: menținerea formulei actuale de guvernare, continuarea la guvernare cu „reconfigurare” sau trecerea în opoziție. În acest context, el a indicat că în partid nu există susținere pentru păstrarea actualilor „parametri”, inclusiv menținerea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru. „Nimeni nu susține să rămânem cum suntem acum, că trebuie să continuăm în aceeași formă, să avem prim-ministru pe Ilie Bolojan. Toată lumea își dorește să continuăm în cadrul unei coalițiii proeuropene, dar să nu mai fie lucrurile în acești parametri.” În argumentația sa, liderul PSD a invocat indicatori economici și sociali pe care îi consideră semne ale unei direcții greșite: inflație de 10%, 55.000 de oameni disponibilizați din sectorul privat în ultimele șase luni și o scădere cu 25% a puterii de cumpărare a pensionarilor. Grindeanu a afirmat că partidul va face o evaluare a guvernării, inclusiv o autoevaluare, începând cu miniștrii PSD și extinzând analiza la întreaga coaliție. Decizia politică ar urma să fie luată printr-un vot intern pe 20 aprilie, la care, potrivit lui Grindeanu, vor participa aproape 5.000 de membri. Întrebat despre sprijinul pentru ieșirea de la guvernare, el a refuzat să anticipeze rezultatul, susținând că „nu mergem în direcția corectă” și invocând percepția publică, pe care a cuantificat-o la „80% dintre români”. În privința unei eventuale moțiuni de cenzură, Grindeanu a indicat că discuția este prematură și a legat orice scenariu de rezultatul votului din 20 aprilie, după care PSD spune că va discuta „deschis” opțiunile. Liderul social-democrat a mai afirmat că partidul a preferat până acum participarea la guvernare în locul opoziției, motivând decizia prin obiectivul de a îmbunătăți nivelul de trai, dar a adăugat că „lucrurile nu merg într-o direcție bună” și „asta trebuie să corectăm”. [...]
PSD ar fi decis să nu mai continue guvernarea cu Ilie Bolojan , potrivit Adevărul , care citează surse social-democrate. Decizia este descrisă ca una „de principiu”, iar miza imediată este schimbarea premierului fără declanșarea unei proceduri parlamentare. Sursele invocate susțin că Ilie Bolojan ar trebui să își prezinte demisia, iar dacă refuză, PSD ar lua în calcul folosirea instrumentelor parlamentare, inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură. Ca precedent, social-democrații ar avea în vedere episodul din 2009, când PSD și-a retras miniștrii din Guvernul Boc, iar executivul a căzut ulterior prin moțiune de cenzură. În interiorul PSD ar exista și un calendar orientativ. Mișcările ar urma să înceapă după 20 aprilie, când 5.000 de membri ai partidului ar urma să participe la o consultare privind rămânerea în actuala formulă de guvernare. În scenariul descris de surse, un nou cabinet ar putea fi instalat până la 15 mai. În același timp, PSD nu ar exclude ca USR să rămână la guvernare, deși în ultimele luni retorica publică a fost tensionată. Condiția menționată este ca împărțirea portofoliilor să reflecte ponderea partidelor în Parlament, iar funcția de premier ar rămâne la PNL până la o eventuală rotație prevăzută în acordul de guvernare pentru începutul anului viitor. Pe fondul acestor discuții, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat public activitatea premierului și a invocat inclusiv scenariul alegerilor anticipate, pe care l-a descris însă ca dificil de realizat în România și cu „șanse foarte mici”. Separat, conducerile PNL și USR au adoptat rezoluții prin care avertizează că nu vor mai forma coaliții cu PSD dacă social-democrații ar vota alături de AUR o moțiune de cenzură sau dacă ar continua să genereze instabilitate guvernamentală, iar PNL a cerut PSD să respecte acordul de coaliție. [...]
Radu Miruţă spune că plecarea lui Ilie Bolojan ar duce la căderea Guvernului , potrivit News.ro , avertizând că România „nu are nevoie acum de instabilitate”. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la Antena 3, unde ministrul Apărării (USR) a susținut că schimbarea premierului ar declanșa automat o criză guvernamentală și renegocieri pentru formarea unei noi majorități. „Dacă domnul Bolojan pleacă, pică Guvernul. Nu este niciun indicator în avantajul României care să arate că România are nevoie de instabilitate astăzi.” Întrebat ce ar urma dacă Ilie Bolojan nu va mai fi premier, Miruță a spus că actuala formulă guvernamentală s-ar dizolva, iar partidele ar reveni la masa negocierilor. În acest context, ministrul a ridicat public ipoteza unei reconfigurări politice în care PSD ar putea căuta o altă majoritate, inclusiv cu AUR, invocând „aritmetica” parlamentară. În paralel, PSD urmează să decidă pe 20 aprilie, printr-o consultare internă, dacă rămâne la guvernare și care sunt pașii următori. Conform declarațiilor președintelui PSD, Sorin Grindeanu, după această dată sunt avute în vedere trei scenarii: trecerea în opoziție, modificări în cadrul coaliției sau continuarea guvernării în aceeași formulă, pe fondul criticilor repetate din ultimele zile privind funcționarea actualei coaliții. [...]
PSD încearcă să-l forțeze pe Ilie Bolojan să plece folosind nemulțumirile din PNL , potrivit G4Media , care citează surse politice. Strategia ar evita o moțiune de cenzură alături de AUR, scenariu considerat riscant din punct de vedere politic pentru social-democrați. În locul unui demers direct în Parlament, PSD ar urmări să genereze presiune internă în PNL, prin atragerea unor primari liberali nemulțumiți de reformele promovate de premier. Nemulțumirile vizează în principal: reducerea cheltuielilor de personal în administrația locală obligarea primăriilor să contribuie la cofinanțarea proiectelor diminuarea bugetelor pentru investiții locale Aceste măsuri afectează direct administrațiile locale, ceea ce oferă PSD un punct de sprijin politic în interiorul partidului rival. Miza politică Sursele citate susțin că o eventuală revoltă a primarilor PNL ar putea avea efecte în lanț: creșterea tensiunilor interne în partid slăbirea autorității lui Ilie Bolojan presiuni asupra președintelui Nicușor Dan pentru a cere schimbarea premierului În paralel, PSD ia în calcul și retragerea miniștrilor din guvern, ceea ce ar amplifica presiunea asupra coaliției și ar putea declanșa o criză politică fără vot direct în Parlament. Fracturi în PNL În interiorul PNL există deja o grupare critică la adresa lui Bolojan, din care fac parte lideri cu influență în teritoriu, precum Hubert Thuma, Alexandru Popa, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc sau Toma Petcu. Aceștia pot influența primarii și organizațiile locale, ceea ce face ca strategia PSD să se bazeze pe tensiuni deja existente. Totuși, nu este clar câți aleși locali ar susține efectiv un astfel de demers. Context tensionat în coaliție Situația vine la scurt timp după ce PNL a adoptat o rezoluție internă prin care exclude o viitoare colaborare cu PSD în cazul declanșării unei crize politice. În acest context, mișcările PSD pot fi interpretate ca o încercare de a forța o reconfigurare a puterii fără asumarea directă a unei alianțe controversate. Strategia PSD indică o abordare indirectă, bazată pe exploatarea nemulțumirilor interne ale adversarului. Dacă această tactică va funcționa depinde de capacitatea lui Ilie Bolojan de a menține coeziunea PNL și de reacția liderilor locali afectați de reforme. În lipsa unui sprijin consistent din interiorul PNL, presiunea politică riscă să rămână limitată. [...]
Sorin Grindeanu nu exclude alegerile anticipate în România , în contextul în care PSD urmează să voteze la finalul lunii aprilie opțiunea partidului privind rolul său în Guvern, potrivit Digi24 . Liderul PSD a spus că scenariul anticipatelor este dificil de pus în practică din cauza prevederilor constituționale, dar rămâne posibil în cazul unor schimbări de guvern. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 29 martie 2026, la Brăila, unde Grindeanu a vorbit despre ipoteza alegerilor anticipate ca efect al instabilității guvernamentale. El a indicat că, deși șansele sunt reduse, varianta nu poate fi eliminată complet din calculul politic. „Tot timpul există acest scenariu în momentul în care ai schimbări de Guvern. Este mai greu realizabil în România din cauza prevederilor constituționale. Mai greu se aplică sau ajungi la alegeri anticipate, dar evident, tot timpul este acolo un scenariu care poate să se întâmple. Sigur, cu șanse foarte mici, dar este și acest scenariu.” În același context, Grindeanu a legat tema stabilității politice de rezultate economice și sociale, susținând că stabilitatea „doar de dragul stabilității” nu este suficientă. Ca argument, a invocat cazul Bulgariei, unde în ultimii ani au existat multiple runde de alegeri , fără ca acest lucru să se traducă automat într-o stabilitate politică. Liderul PSD a afirmat că, în pofida instabilității politice din Bulgaria, indicatorul de risc suveran al țării vecine este mai bun decât al României. În termeni financiari, „ratingul de țară” este evaluarea agențiilor specializate privind capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile, cu impact asupra costurilor de finanțare. În articol este prezentat și calendarul electoral din Bulgaria: opt alegeri parlamentare între 2021 și 2026, pe fondul dificultății partidelor de a forma majorități stabile și al succesiunii de guverne interimare sau minoritare, cu un nou scrutin programat pentru aprilie 2026. În plan intern, Grindeanu a spus că PSD are trei scenarii pentru votul din 20 aprilie: rămânerea la guvernare în formula actuală, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției. El a menționat explicit varianta menținerii actualei formule „cu Ilie Bolojan premier”, iar despre „reconfigurare” a sugerat că ar putea viza atât funcția de premier, cât și relația cu USR, pe care a descris-o drept una tensionată istoric. [...]
