Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul ucrainean l-a confirmat pe Serhiy Korețki ca prim-ministru, un pas-cheie într-o remaniere de război care lasă încă neclară componența portofoliilor strategice, inclusiv la Apărare, potrivit Kyiv Post.
Verkhovna Rada a votat joi, 16 iulie, numirea lui Korețki, fost director general al companiei energetice de stat Naftogaz, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat nominalizarea, anunțată formal cu o seară înainte de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. În total, 289 de deputați au susținut numirea.
În dezbaterea din plen, deputatul Iaroslav Jelezniak a întrebat dacă Zelenski va participa la ședință. Stefanciuk a răspuns că președintele nu va fi prezent, fiind reprezentat de delegatul său în Rada.
În discursul dinaintea votului, Korețki a spus că va face „tot ce îi stă în putere” pentru a fi util statului „aici și acum”. El a enumerat drept priorități:
Numirea lui Korețki vine în cadrul unei remanieri mai ample inițiate de Zelenski după demisia fostului premier Iulia Svîrîdenko. Potrivit aceleiași surse, Rada a votat marți demiterea ei, ceea ce a declanșat automat demisia întregului Cabinet de Miniștri.
În paralel, rămân întrebări privind ocuparea unor funcții centrale în noul guvern. Korețki l-a lăudat pe ministrul de Interne, Ihor Klimenko, despre care publicația notează că este „așteptat pe scară largă” să devină următorul ministru al Apărării. Întrebat dacă guvernul său poate deveni un „guvern al apărării”, Korețki a răspuns:
„Poate, pentru că există dorință, nevoia internă și unitate. Cât despre numirea ministrului apărării, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui.”
Întrebat dacă îl va păstra pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, în Cabinet, Korețki a refuzat să comenteze înainte de votul pentru numirea sa ca prim-ministru.
Zelenski a spus, după consultări, că Korețki este „probabil cel mai pregătit” pentru funcția de prim-ministru. În aceeași perioadă, președintele a finalizat decizia de a-l înlocui pe Fedorov la Apărare și l-a nominalizat pe Klimenko ca succesor, invocând drept motiv un conflict al lui Fedorov cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene.
Svîrîdenko, în discursul de rămas-bun, a indicat între realizările guvernului său obținerea unui pachet de sprijin financiar al UE de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), mai notează Kyiv Post. Tot ea a avut un rol central în negocierea acordului privind mineralele cu Statele Unite, în perioada în care era ministru al Economiei; Ukrainska Pravda este citată cu informația că Zelenski ar fi luat în calcul numirea ei ca ambasador la Washington, ofertă pe care aceasta ar fi refuzat-o.
În perioada următoare, atenția se mută pe voturile și numirile pentru portofoliile-cheie din noul Cabinet, în special Apărarea, într-un moment în care Kievul își leagă agenda internă de pregătirea pentru iarnă și de continuitatea sprijinului extern.
Recomandate
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
Raidurile și deportările accelerate riscă să erodeze sprijinul electoral al republicanilor în rândul latino-americanilor , inclusiv în comunități care au contribuit la victoria lui Donald Trump în 2024, potrivit Adevărul . În sudul Floridei, teama de rețineri și expulzări începe să aibă efecte directe asupra muncii, școlii și micilor afaceri, într-un moment sensibil: apropierea alegerilor intermediare. În Doral , lângă Miami – localitate cu populație majoritar latino-americană și o comunitate numeroasă de venezueleni, supranumită „Doralzuela” –, oamenii descriu îngrijorarea legată de posibile rețineri ca pe o problemă cotidiană. Zona găzduiește și unul dintre cluburile de golf ale lui Trump, notează News.ro , care preia o relatare AFP. Efect economic imediat: lipsă de personal și scădere de vânzări Maria Fernanda Perez, proprietara unui restaurant din Doral, spune că a votat cu Trump în 2024 în speranța unei îmbunătățiri economice, dar acum se declară „tristă și dezamăgită”. Ea afirmă că trei angajați au încetat să mai vină la muncă de teama deportării, iar vânzările au scăzut cu 40%, pe fondul evitării ieșirilor în oraș de către membrii comunității. „Mă simt tristă și dezamăgită. Credeam că economia se va îmbunătăți.” Diferența dintre promisiuni și aplicare: amploarea reținerilor În campania din 2024, Trump a promis o operațiune amplă de deportare, susținând că autoritățile se vor concentra pe infractori recidiviști. Însă, potrivit AFP, reținerea a peste o mie de persoane pe zi de către autoritățile de imigrare a alimentat percepția că măsurile depășesc ceea ce fusese prezentat inițial. În comunități precum Doral, oamenii își trimit mesaje pentru a se avertiza reciproc despre prezența agenților de imigrare sau despre rețineri, semn al unei tensiuni care afectează rutina zilnică. Cost politic înainte de „midterms”: semnale din sondaje și din teren Un sondaj realizat luna trecută de The New York Times și Siena College, citat în material, arată că 66% dintre respondenții hispanici dezaprobau activitatea lui Trump, iar 78% ar prefera ca democrații să preia controlul asupra Congresului de la republicani. Perez spune că nu a decis cum va vota la alegerile intermediare, dar își exprimă tranșant opoziția față de actualul președinte: „Oricine, numai Trump nu”. În același timp, Carlos Bermudez, avocat de origine venezueleană care se identifică drept republican, afirmă că primește frecvent apeluri de la persoane aflate în dificultate din cauza procedurilor de imigrare și descrie o „presiune psihologică constantă” asupra comunității. Rafael Pineyro, consilier local în Doral și membru al Partidului Republican, spune că efectele se resimt în tot sudul Floridei și pune sub semnul întrebării modul de aplicare a politicii de deportare, susținând că depășește promisiunile din 2024 privind țintirea infractorilor. El avertizează că republicanii ar putea pierde din câștigurile electorale obținute în ultimii ani în rândul alegătorilor cubanezi, venezueleni și al altor comunități latino-americane din Florida, pe fondul deciziilor pe care le consideră greșite, inclusiv în economie și imigrație. [...]
Elon Musk admite că implicarea sa în DOGE a durat prea mult , într-o rară nuanțare publică a rolului pe care l-a avut în aparatul federal american, cu implicații directe pentru modul în care mediul de afaceri se raportează la „eficiența” promisă de administrație. Potrivit Gizmodo , declarațiile apar în episodul de debut al podcastului „The Builders”, realizat de biograful Walter Isaacson. Musk a fost întrebat de Isaacson dacă perioada petrecută în Department of Government Efficiency (DOGE) al președintelui Donald Trump a fost „o distragere” și dacă, retrospectiv, a fost o idee greșită. Răspunsul său a fost că a ținut proiectul „în funcțiune” prea mult timp. „Cred că am ținut-o prea mult.” Ce spune Musk despre motivație și „lecția” politică În discuție, Musk a explicat că a sprijinit politic administrația Trump din motive economice, invocând dorința ca direcția să fie „mai aproape de o economie de piață liberă” și cu „mai puțină birocrație, ideal”. Totuși, el a adăugat că ar fi trebuit să rămână „mai mult în fundal” și că implicarea ar fi fost mai potrivită pentru „o lună sau două”. Musk a descris și componenta de atractivitate a accesului la decizie, spunând că a fost „puțin” seducător să fie în Biroul Oval în timp ce se luau „decizii importante” și să aibă, uneori, „un anumit impact” asupra a ceea ce se făcea. În final, a acceptat caracterizarea lui Isaacson că s-a „îmbătat” de experiență, „cu drujbele și tot restul”. „Da, cred că e adevărat. Da. Da. M-am lăsat dus de val, practic.” Context: cifrele invocate despre economii și costuri Articolul notează că DOGE a fost creat în ianuarie 2025, Musk a plecat în mai, iar instituția a fost dizolvată oficial „acum trei luni”. DOGE a estimat economii de 215 miliarde de dolari (aprox. 990 miliarde lei) prin reduceri de cheltuieli, însă aceeași sursă menționează că concedierile asociate DOGE, beneficiile sociale, pierderile de productivitate și costurile de reangajare ar fi costat contribuabilii 135 miliarde de dolari (aprox. 620 miliarde lei) doar în 2025. În același context, Gizmodo amintește că au existat evaluări critice privind efectele tăierilor, inclusiv o echipă de cercetători care a publicat în Nature despre impactul reducerilor USAID și un articol din The Lancet care a discutat așteptări privind creșterea numărului de decese ca urmare a acestor tăieri. De ce contează Dincolo de dimensiunea personală, nuanțarea lui Musk mută discuția de la retorica „eficienței” la costurile de implementare și la riscul ca astfel de inițiative să devină, în practică, proiecte politizate și greu de controlat. Pentru companii și investitori, mesajul relevant este că „reforma” administrativă prezentată ca reducere de cheltuieli poate veni cu costuri secundare semnificative și cu volatilitate operațională, inclusiv prin concedieri și reangajări în lanț. [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Donald Trump nu are autoritatea constituțională să redenumească legal un stat american , iar o eventuală schimbare a numelui statului New Mexico în „New America” ar trebui decisă la nivel local, potrivit CNN . Președintele SUA a cerut luni ca New Mexico să-și schimbe numele, într-o postare pe Truth Social , înainte de a pleca de la Casa Albă către un miting electoral în Kansas. Trump a susținut că statul „ar trebui imediat” să devină „New America”, argumentând că „nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii”. Contextul politic invocat de publicație este unul de presiune pentru republicani înaintea alegerilor din noiembrie, în condițiile în care sondajele ar indica faptul că alegătorii cred că președintele nu se concentrează suficient pe problemele cele mai presante ale țării. CNN notează și că New Mexico este un stat democrat, pe care Trump l-a pierdut la alegerile din 2024, la o diferență de 6 puncte. Ce poate și ce nu poate face președintele SUA în materie de denumiri CNN explică faptul că Trump poate influența denumirea unor repere geografice în sistemul federal de evidență a numelor geografice ( Geographic Names Information System ), însă nu poate redenumi legal un stat printr-un act unilateral la nivel federal. Pentru o schimbare de nume a unui stat, procedura ar trebui să aibă loc în interiorul statului. Publicația dă ca exemple de redenumiri promovate de Trump prin acțiuni executive: schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lake America”, printr-un ordin executiv semnat în august, în cadrul războiului comercial cu Canada; redenumirea Golfului Mexic în „Gulf of America”, printr-o acțiune similară anul trecut; ideea repetată de a redenumi Strâmtoarea Hormuz în „Trump Strait”. Reacții în New Mexico și afirmații fără dovezi În postarea de luni, Trump a afirmat — fără a prezenta dovezi, potrivit CNN — că o schimbare de nume ar duce la creșterea valorii locuințelor și a veniturilor. Totodată, a reluat acuzații nefondate privind alegeri „măsluite”. Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a respins public ideea, iar senatorul democrat Ben Ray Luján a spus că numele statului „poartă generații de istorie, cultură și tradiții” și că locuitorii vor păstra numele. CNN mai notează că denumirea „New Mexico” este mai veche decât fondarea Statelor Unite, datând din secolul al XVI-lea, conform unei fișe informative a Bureau of Indian Affairs privind originea numelor statelor. [...]
