Știri
Știri din categoria Politică
Senatul dezbate și votează luni o moțiune simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, potrivit Agerpres, care citează site-ul forului legislativ. Inițiativa este depusă de senatori din PACE – Întâi România, AUR și neafiliați și o acuză pe ministră că ar bloca proiecte energetice strategice realizate în proporție de peste 90%.
Moțiunea este semnată de 44 de senatori și are un titlu formulat în termeni polemici: „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”. În dezbaterea publică, unul dintre susținătorii demersului, senatorul PACE – Întâi România Ninel Peia, a atacat direcția politicilor de mediu ale ministerului.
„Astăzi, sub bagheta Dianei Buzoianu, trăim o formă nouă de colectivizare: ni se colectivizează dreptul la apă, la energie și la proprietate, totul sub faldurile unui steag verde care ascunde de fapt un roșu aprins de dictatură administrativă bolșevică”, a afirmat senatorul PACE - Întâi România Ninel Peia.
Senatul a mai discutat în decembrie 2025 o moțiune simplă împotriva aceleiași ministre, inițiată de AUR, care a fost adoptată cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere. În noul document, inițiatorii susțin că, în contextul unei „crize energetice mondiale”, Ministerul Mediului ar fi devenit „o fortăreață a blocajului”, cu efecte asupra producției interne de energie și, implicit, asupra facturilor.
Semnatarii indică drept exemple proiecte precum cele de pe Valea Jiului (Bumbești-Livezeni) și barajul de la Răstolița, despre care afirmă că sunt realizate în proporție de peste 90%, dar ar fi blocate de studii de impact. Moțiunea mai invocă situația apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița, „politizarea instituțiilor de mediu” și schimbări administrative precum centralizarea direcțiilor regionale și desființarea unor posturi la nivel județean, pe care le descrie ca afectând capacitatea tehnică a instituțiilor din teritoriu.
Dezbaterea și votul de luni din plenul Senatului vor arăta dacă majoritatea va susține din nou o moțiune simplă împotriva ministrei. În text, inițiatorii argumentează că este „inacceptabil” ca un ministru care a pierdut anterior un vot de încredere în Senat să își continue mandatul fără a ține cont de moțiuni și interpelări.
Recomandate
Diana Buzoianu a trecut la limită de comisiile de specialitate , un semnal de fragilitate politică pentru agenda de mediu a viitorului Cabinet, după ce a obținut aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, potrivit news.ro . Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Ea este avocat și deputat USR din 2020 și, conform aceleiași surse, ocupă postul de ministru al Mediului. Aviz strâns, audieri prelungite Audierile în comisiile parlamentare de specialitate au fost prelungite, deoarece Diana Buzoianu nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. În final, comisiile au acordat aviz favorabil, însă la o diferență de un singur vot: 21 „pentru” și 20 „împotrivă”. Ce invocă USR din mandatul ei la Mediu USR susține că, în timpul mandatului, Buzoianu: a reformat Romsilva , reducând numărul direcțiilor de la 41 la 19; a trimis la Parchet nereguli de peste 46 milioane de lei; a lansat un sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologii folosite pentru analiză automată și cartografiere); a întărit Garda de Mediu. Avizul comisiilor este o etapă în procedura parlamentară, iar scorul foarte strâns indică o susținere politică disputată pentru portofoliul Mediului în formula de guvern propusă. [...]
PSD acuză PNL și USR de „dublă măsură” față de CCR , pe fondul discuțiilor despre o posibilă sesizare a Curții Constituționale în cazul unui blocaj politic legat de Guvern și alegeri anticipate, potrivit News . Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete (PSD) a transmis, marți seară, într-un mesaj pe Facebook, că „dubla măsură și ipocrizia au devenit mod de guvernare”, susținând că PNL și USR ar fi contestat legitimitatea CCR după o decizie care l-a vizat pe Dominic Fritz, dar ar intenționa acum să se adreseze Curții împotriva președintelui Nicușor Dan . „Când CCR a declarat constituțională prevederea care îl vizează și pe Dominic Fritz, brusc Curtea Constituțională era «controlată politic» (...) Acum, însă, voi vreți să mergeți împotriva domnului Președinte Nicușor Dan la CCR!” Rogobete afirmă că „statul de drept nu funcționează cu întrerupătorul de la partid” și cere PNL și USR să decidă dacă au sau nu încredere în CCR, criticând ideea că instituțiile ar putea fi considerate legitime sau ilegitime în funcție de interesul politic. Contextul: scenariul unei sesizări la CCR, legat de anticipate În același context, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că liberalii sunt pregătiți să depună o sesizare la CCR dacă Guvernul Mureșan este respins în Parlament, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegerile anticipate. Muraru a mai spus că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un Guvern, soluția democratică este întoarcerea la vot, nu „inventarea la nesfârșit” a unor formule politice. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că este o decizie care va fi luată în conducerile USR-PNL „atunci când va fi momentul”, adăugând că oamenii „s-au săturat de gălăgia asta politică”. [...]
Marcel Ciolacu anticipează că Guvernul Siegfried Mureșan nu va trece de votul Parlamentului , ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține presiunea pe formarea rapidă a unei majorități, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri, după ședința Consiliului Județean Buzău, unde Ciolacu – președinte al CJ Buzău și fost premier – a spus că „cu certitudine azi nu vom avea un guvern” și a argumentat că un executiv nu poate fi construit „certându-te cu toată lumea”. Instabilitatea politică și riscul anticipatelor Ciolacu a legat blocajul de o creștere a nemulțumirii publice, pe fondul instabilității politice, și a afirmat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, dar „nu le excludem”. În evaluarea sa, anticipatele ar fi „o loterie”, inclusiv din cauza imposibilității de a estima prezența la vot și a potențialei mobilizări a electoratului nemulțumit. „Nu cred că pentru România sunt o soluție alegerile anticipate, dar nu le excludem. E o loterie la anticipate.” În același context, Ciolacu l-a criticat pe „actualul prim-ministru demis”, susținând că, după demitere, acesta ar trebui să se limiteze la gestionarea curentă a treburilor guvernării. Ce urmează dacă Guvernul Mureșan cade Dacă Guvernul Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură, Ciolacu spune că președintele României, Nicușor Dan , ar trebui să discute cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, în vederea unei noi desemnări de premier. „Primul om cu care trebuie să stea de vorbă este Sorin Grindeanu.” Ciolacu a mai afirmat că „mandatul de a fi prim-ministru este dat către Sorin Grindeanu”, iar o eventuală propunere – fie Grindeanu, fie o persoană din interiorul partidului, fie o variantă agreată de ambele părți – ar ține de decizia lui Grindeanu și a președintelui. Pragul de voturi în Parlament Pentru a trece de Parlament, Guvernul Siegfried Mureșan are nevoie de 233 de voturi, notează Agerpres . [...]
Votul de miercuri pe Cabinetul Mureșan devine un test de stabilitate pentru piețele financiare , în condițiile în care președintele ar putea ajunge să dizolve Parlamentul dacă actuala criză politică se adâncește, potrivit declarațiilor premierului desemnat, relatate de Euronews . Siegfried Mureșan a spus că, în ipoteza în care Guvernul propus nu trece de votul Parlamentului, „o soluție rapidă nu poate fi găsită”, iar președintele ar putea declanșa alegeri anticipate . În această logică, miza votului este că parlamentarii ar avea, pentru moment, capacitatea de a evita anticipatele printr-un vot favorabil. Dizolvarea Parlamentului, scenariu invocat dacă blocajul continuă Premierul desemnat a avertizat că, dacă criza politică persistă, șeful statului „s-ar putea să recurgă” la dizolvarea Parlamentului, iar parlamentarii ar putea afla „de la televizor” că legislativul a fost dizolvat și că „vor trebui să plece acasă”. În același context, Mureșan a indicat explicit că un vot împotriva Guvernului din partea PSD ar „crea premisele” pentru declanșarea alegerilor anticipate. Nicușor Dan: anticipatele ar prelungi instabilitatea și ar afecta încrederea Înaintea votului din Parlament, președintele Nicușor Dan a transmis că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, argumentând că acestea ar însemna „o continuare a instabilității și a neîncrederii”, inclusiv din partea „piețelor financiare”. Șeful statului a adăugat că, indiferent de evoluții, „România își va păstra traiectoria financiară” și că ar exista „consens politic” pe acest subiect. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, miercuri are loc votul din Parlament pentru Guvernul propus de Siegfried Mureșan, moment descris drept decisiv pentru evitarea unui scenariu de alegeri anticipate și pentru limitarea prelungirii crizei politice, cu potențiale efecte asupra încrederii în economie și pe piețele financiare. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu riscă să devină combustibil pentru polarizare și monetizare pe rețelele sociale , într-un context în care astfel de subiecte sunt „foarte puternice” pentru algoritmi și pot fi exploatate până la următoarele alegeri, potrivit Euronews . Mircea Șerdin, expert în inteligență artificială, a spus la Euronews România că tema poate fi folosită pe termen lung pentru a menține societatea divizată, inclusiv pentru că procesele durează, iar „persecuția” – reală sau imaginară – are potențial mare de viralizare. În această logică, clipurile cu arestarea ar urma să strângă mai multe vizualizări decât discursurile recente ale lui Georgescu. De ce contează: algoritmii favorizează emoția și conflictul Șerdin a explicat că, pentru platforme precum TikTok sau Facebook, „un om arestat de un sistem” este un mesaj cu încărcătură emoțională puternică, care „împarte lumea” și se propagă ușor. În opinia sa, narațiunea are o structură simplă, aproape „de basm”: vinovat versus erou care suferă, ceea ce crește probabilitatea de distribuire și interacțiune. „Pentru un algoritm de social media, că vorbim de Tiktok, Facebook sau orice altă rețea, un om arestat de un sistem este un mesaj foarte puternic, cu potențial foarte mare de viralizare. Persecuția este practic reală sau imaginară.” Monetizarea subiectului și lecțiile din campania 2024 Expertul a susținut că în jurul subiectului există două categorii de creatori de conținut: cei care cred în mesajele pe care le promovează și cei care urmăresc în principal monetizarea. În acest context, a reamintit că în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024 ar fi fost cheltuiți „peste 380.000 de dolari” pentru influenceri reali care să popularizeze conținutul lui Călin Georgescu, iar campania ar fi inclus bani nedeclarați și conturi coordonate care au amplificat viralizarea. Pe acest fond, Șerdin a spus că Georgescu și-ar fi construit o comunitate „reală” de susținători, ceea ce poate explica apariția mesajelor de sprijin, inclusiv financiar, în spațiul online. Euronews notează că pe rețelele sociale au existat persoane care au transmis că ar fi dispuse să doneze bani pentru a-l ajuta pe Georgescu să-și cumpere o vilă în Toscana, un imobil despre care procurorii susțin că s-ar fi interesat. Decizia instanței și ce urmează în plan public Curtea de Apel București a admis marți contestația DIICOT și a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Aceeași măsură a fost dispusă și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, iar decizia este definitivă. Georgescu a fost scos cu cătușe din vila sa din Mogoșoaia și dus în Arestul Central al Capitalei; la urcarea în mașina Poliției, câteva zeci de susținători au huiduit forțele de ordine. În evaluarea expertului citat, tocmai această combinație – imagini puternice, conflict și durată mare a procedurilor – poate menține subiectul activ și polarizant până aproape de următorul ciclu electoral. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate redesena calculele politice ale PSD și AUR , prin scoaterea din joc a unui competitor și potențiala redistribuire a voturilor, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de HotNews . Fostul candidat la prezidențiale a fost arestat preventiv pentru 30 de zile , marți, într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituire a unui grup infracțional organizat. Tribunalul București dispusese inițial control judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia. (Contextul deciziei este detaliat într-un material separat despre faptul că Georgescu „a fost arestat preventiv pentru 30 de zile”, disponibil tot pe HotNews .) Miza politică: cine câștigă din eliminarea temporară a lui Georgescu CTP susține că arestarea preventivă ar fi rezultatul unei „convergențe tacite” între PSD și AUR și că, din perspectiva intereselor de partid, situația ar avantaja ambele formațiuni. „Acum, ceea ce a adus la arestarea domnului Georgescu este o convergență tacită între PSD și AUR.” În interpretarea sa, pentru AUR, intrarea lui Georgescu în închisoare ar crea premisele unei mobilizări de tip protest („Free Călin Georgescu”), care ar putea canaliza o parte din electoratul acestuia către AUR. Relația Georgescu–AUR, între capital electoral și tensiuni interne CTP afirmă că liderul AUR, George Simion, l-ar „disprețui profund” pe Călin Georgescu și susține că are „informații” în acest sens, dar precizează că nu le poate proba. În același timp, el argumentează că AUR ar putea încerca să capitalizeze electoral pe fondul arestării, preluând o parte din voturile lui Georgescu. „Eu am niște informații în această direcție, nu le pot proba.” Poziția oficială a AUR după decizia instanței După hotărârea Curții de Apel București, AUR a transmis că „rămâne alături de Călin Georgescu” și a invocat respectarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a unui proces corect, potrivit comunicatului citat de HotNews (reacția AUR este redată și într-un articol separat, disponibil aici ). În acest moment, analiza rămâne la nivel de interpretare politică: CTP vorbește despre o „convergență tacită” și despre posibile beneficii electorale, fără a indica dovezi publice privind o înțelegere între partide. [...]
