Știri
Știri din categoria Politică
Senatul dezbate și votează luni o moțiune simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, potrivit Agerpres, care citează site-ul forului legislativ. Inițiativa este depusă de senatori din PACE – Întâi România, AUR și neafiliați și o acuză pe ministră că ar bloca proiecte energetice strategice realizate în proporție de peste 90%.
Moțiunea este semnată de 44 de senatori și are un titlu formulat în termeni polemici: „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”. În dezbaterea publică, unul dintre susținătorii demersului, senatorul PACE – Întâi România Ninel Peia, a atacat direcția politicilor de mediu ale ministerului.
„Astăzi, sub bagheta Dianei Buzoianu, trăim o formă nouă de colectivizare: ni se colectivizează dreptul la apă, la energie și la proprietate, totul sub faldurile unui steag verde care ascunde de fapt un roșu aprins de dictatură administrativă bolșevică”, a afirmat senatorul PACE - Întâi România Ninel Peia.
Senatul a mai discutat în decembrie 2025 o moțiune simplă împotriva aceleiași ministre, inițiată de AUR, care a fost adoptată cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere. În noul document, inițiatorii susțin că, în contextul unei „crize energetice mondiale”, Ministerul Mediului ar fi devenit „o fortăreață a blocajului”, cu efecte asupra producției interne de energie și, implicit, asupra facturilor.
Semnatarii indică drept exemple proiecte precum cele de pe Valea Jiului (Bumbești-Livezeni) și barajul de la Răstolița, despre care afirmă că sunt realizate în proporție de peste 90%, dar ar fi blocate de studii de impact. Moțiunea mai invocă situația apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița, „politizarea instituțiilor de mediu” și schimbări administrative precum centralizarea direcțiilor regionale și desființarea unor posturi la nivel județean, pe care le descrie ca afectând capacitatea tehnică a instituțiilor din teritoriu.
Dezbaterea și votul de luni din plenul Senatului vor arăta dacă majoritatea va susține din nou o moțiune simplă împotriva ministrei. În text, inițiatorii argumentează că este „inacceptabil” ca un ministru care a pierdut anterior un vot de încredere în Senat să își continue mandatul fără a ține cont de moțiuni și interpelări.
Recomandate
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , pune blocajul proiectului de pe brațul Bala pe seama deciziilor politice din Transporturi, nu a ONG-urilor , susținând că PSD ar fi refuzat să facă pașii administrativi ceruți pentru clarificări la nivel european, potrivit news.ro . Miza proiectului, spune ea, este una strategică: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Buzoianu afirmă că proiectul ar fi fost amânat ani de zile, deși existau avize și bugete pentru implementare. În intervenția de vineri seară la B1 TV, ea a respins ideea că proiectul ar fi „stat în sertar” din cauza organizațiilor neguvernamentale, susținând că problema a fost lipsa de disponibilitate a Ministerului Transporturilor, la acel moment condus de PSD, de a răspunde solicitărilor de clarificare. Ce reproșează Buzoianu și de ce contează Ministrul interimar spune că unele ONG-uri au transmis un punct de vedere către Comisia Europeană, iar Comisia ar fi cerut Ministerului Transporturilor să clarifice anumite aspecte și să ofere detalii suplimentare. În loc să completeze documentația, Buzoianu susține că PSD ar fi preferat să abandoneze demersul și să dea vina pe ONG-uri. „Și în loc să muncească, în loc Ministerul Transporturilor să vină să spună: da, mai avem de muncit să mai îndeplinim două-trei lucruri și să mișcăm acest proiect, a preferat, la acea vreme, PSD să arunce pe fereastră și să zică că este prea greu să mai depună încă două-trei hârtii.” Întrebată cum pot fi siguri oamenii că proiectul va fi implementat, Buzoianu a răspuns ironic: „Pentru că în momentul de față nu mai este PSD care să arunce pe fereastră proiectul.” Context: legătura cu oprirea centralei de la Cernavodă În același material, Buzoianu leagă discuția despre brațul Bala de situația de la centrala nucleară de la Cernavodă, despre care afirmă că a fost oprită joi dimineață din cauza lipsei de apă pentru răcirea reactoarelor. Ea descrie situația drept un „eșec” al ultimilor 2-3 ani la Ministerul Transporturilor, susținând că lucrările la brațul Bala ar fi trebuit făcute și că existau deja, din 2024, acord de mediu și hotărâre de guvern pentru finanțare. Replica PSD: ONG-urile ar fi blocat proiectul În replică, președintele PSD, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a susținut că proiectul nu a fost blocat de minister, ci de ONG-uri de mediu. Potrivit acestuia, două ONG-uri ar fi contestat proiectul în instanță și ar fi depus plângeri la Comisia Europeană, invocând riscul de afectare a habitatului sturionilor. În materialul citat, nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul actual al proiectului sau pașii concreți de implementare care urmează. [...]
PNL încearcă să limiteze costul politic al huiduielilor la adresa premierului Ilie Bolojan , după episodul de la Constanța, de Ziua Marinei, printr-un mesaj public în care Ciprian Ciucu susține că liderul partidului „știa” ce urmează, dar a mers pentru că „cineva trebuia să reprezinte statul român”, potrivit Stirile Pro TV . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după ce, conform relatării, premierul și liderul PNL Ilie Bolojan a fost huiduit la Constanța, afirmând că acesta era conștient de ceea ce se va întâmpla. Ciucu leagă incidentul de „toată campania oribilă” dusă în acest an împotriva lui Bolojan și de ceea ce numește „regia” adversarilor „democrației”, într-o postare pe Facebook. Mesajul PNL: prezență „asumată” la un eveniment simbolic În postarea citată, Ciucu justifică participarea lui Bolojan la ceremonii prin nevoia de reprezentare a statului la un moment „important, simbolic”. „Pentru că cineva trebuia să fie acolo şi să reprezinte statul român. Este un moment important, simbolic.” Tot el afirmă că Bolojan „nu are de ce să-i fie rușine” și că „și-a asumat o misiune de sacrificiu”, încheind cu urarea „La mulți ani” pentru marinari și formula „Țara deasupra sinelui!”. Context: absența președintelui de la ceremonii, al doilea an la rând Reacția vine în contextul în care, pentru al doilea an consecutiv, președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Constanța, notează publicația. În acest cadru, mesajul lui Ciucu pune accent pe ideea că premierul a acoperit, prin prezență, o nevoie de reprezentare instituțională la eveniment. [...]
Curtea Constituțională respinge acuzațiile de discuții „în afara cadrului legal” după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de încredere instituțională și predictibilitate juridică , cu efect direct asupra climatului de reglementare și, implicit, asupra mediului economic. CCR spune că precizarea a fost transmisă ca urmare a solicitărilor jurnaliștilor și are ca scop „corecta informare a opiniei publice”. Instituția afirmă că șefa Curții „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia dosarele aflate pe rol ar fi discutate în afara cadrului strict legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” Contextul: întâlnirea cu premierul, relatată de presă Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit vineri cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Conform aceleiași surse, discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, când cei doi ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului. De ce contează pentru mediul economic Într-un context în care Curtea Constituțională influențează direct arhitectura legală (prin decizii cu efect asupra legislației și a aplicării ei), orice suspiciune privind canale informale de influență poate amplifica incertitudinea juridică. Reacția CCR urmărește să limiteze această zonă de ambiguitate, printr-o delimitare explicită față de ideea că dosarele ar fi discutate în afara procedurilor. [...]
Xi Jinping va susține un discurs la comemorarea centenarului lui Jiang Zemin, într-un eveniment cu miză politică internă potrivit China Daily , care indică organizarea unei reuniuni oficiale dedicate fostului lider chinez. Informațiile operaționale despre eveniment apar în materialul preluat de Global Times : președintele Chinei, Xi Jinping – care este și secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președinte al Comisiei Militare Centrale – va participa și va lua cuvântul la reuniunea de comemorare a 100 de ani de la nașterea lui Jiang Zemin, programată pe 17 august, la Marea Sală a Poporului din Beijing. Reuniunea ar urma să înceapă la ora 10:00 (ora locală; 05:00 în România) și va fi transmisă în direct de China Media Group și pe xinhuanet.com, conform aceleiași surse. Evenimentul va fi preluat simultan și de site-urile unor organizații media majore și de aplicațiile mobile ale unor instituții de presă de stat, inclusiv People’s Daily, agenția Xinhua și China Central Television. Pentru mediul politic și economic, astfel de reuniuni au rolul de a consolida mesajele de continuitate și disciplină în interiorul aparatului de partid și de stat, într-un cadru atent controlat și cu audiență națională, printr-o distribuție media coordonată. În lipsa altor detalii publicate în sursa principală, nu este clar ce teme va aborda Xi în discurs sau dacă vor fi anunțate decizii politice concrete. [...]
Huiduirea premierului demis Ilie Bolojan la Ziua Marinei adaugă presiune politică într-un moment în care mesajul oficial a fost centrat pe securitatea la Marea Neagră , potrivit news.ro . Incidentul a avut loc sâmbătă, la Constanța, în timpul discursului susținut pe faleză, în fața Comandamentului Flotei. Conform relatării, în momentul în care Bolojan și-a început discursul, mai mulți oameni aflați în apropiere au început să îl huiduie, iar din mulțime s-au auzit și fluierături la adresa sa. Bolojan și-a continuat discursul și, la final, a urcat în tribuna amenajată pentru oficialitățile prezente la manifestările de Ziua Marinei. Mesajul oficial: securitatea la granița de est și navigația în Marea Neagră În discurs, Ilie Bolojan a spus că participă la eveniment „în semn de respect față de Marina Română” și a legat rolul Forțelor Navale de contextul de securitate din regiune, afirmând că, într-o perioadă în care securitatea la granița de est „nu mai este un fapt împlinit”, iar navigația sigură prin Marea Neagră este „o miză zilnică”, dotările, curajul și profesionalismul Forțelor Navale „contează mai mult ca oricând”. „Sunt aici să mulţumesc tuturor celor care, veghind pe mare, ne permit nouă să dormim liniştiţi pe uscat, să le mulţumesc celor care îi susţin, familiilor acestora, constructorilor de navă, lucrătorilor portuari, să mulţumesc tuturor partenerilor noştri cu care colaborăm pentru securitatea graniţei noastre de est şi în Marea Neagră.” De ce contează Episodul de la Constanța arată o tensiune publică vizibilă în jurul premierului demis chiar într-un cadru cu încărcătură instituțională, în care mesajul a vizat direct securitatea regională și rolul Forțelor Navale în Marea Neagră. Sursa nu oferă detalii despre amploarea exactă a huiduielilor sau despre eventuale reacții oficiale ulterioare. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și premierul interimar riscă să mute discuția de la corecții economice la vinovați politici , într-un moment în care datele oficiale invocate indică scădere și stagnare a economiei, iar tensiunile din energie împing costurile în sus, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan și USR că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă” față de PSD și că, în loc să se ocupe de economie, ar „mesteca lozinci”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a susținut că guvernarea a „spoliat românii”, a „prăbușit economia” și a „sufocat firmele”. În același mesaj, liderul PSD a invocat date pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare” și că, „în primul semestru din 2026”, PIB-ul real ar fi „-1,6% pe seria ajustată sezonier”, iar PIB-ul „-0,8% pe seria brută”. Grindeanu a mai susținut că bugetul ar fi fost construit pe o creștere de „+1%”, dar „după șase luni suntem la -0,8%”, afirmând totodată: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie!”, fără a detalia la ce indicator se referă. Energia, un nou front al disputei Grindeanu a legat și criza energetică de responsabilitatea PNL, susținând că România ar plăti „500 de euro pe MWh” pentru importuri din Bulgaria și acuzând PNL că a deținut Ministerul Energiei „90 de luni”, în timp ce PSD ar fi avut portofoliul „doar 10 luni”. Pe acest subiect, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că actuala criză energetică este și rezultatul lipsei unei strategii coerente în domeniu, care ar fi trebuit făcută în anii trecuți. (Detalii în HotNews .) De ce contează Miza imediată este credibilitatea politicilor economice și energetice într-un context în care, chiar și în versiunea prezentată de Grindeanu, ținta de creștere bugetată nu ar mai fi susținută de evoluția PIB, iar scumpirea energiei prin importuri ar putea amplifica presiunea asupra companiilor și consumatorilor. În lipsa unor măsuri concrete prezentate în acest schimb de replici, disputa rămâne centrată pe atribuirea vinei și pe posibile consecințe precum majorări de taxe sau alte ajustări, pe care Grindeanu le sugerează retoric. [...]
