Știri
Știri din categoria Politică

Numirea lui Mykhailo Drapaty la comanda armatei nu a stins presiunea publică pentru revenirea lui Mykhailo Fedorov, iar schimbarea de la vârful conducerii militare riscă să rămână incompletă cât timp cererile legate de contractele de serviciu și condițiile de luptă ale militarilor nu sunt abordate, potrivit Kyiv Post.
În al cincilea an al invaziei ruse, militari și civili intervievați de AFP spun că îl privesc pe Drapaty ca pe o alegere pozitivă, însă o parte dintre ei continuă să ceară revenirea fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, în guvern. Înlocuirea „surpriză” a lui Fedorov, săptămâna trecută, a scos în stradă câteva mii de oameni, care au cerut reinstalarea lui și demiterea șefului armatei, Oleksandr Sîrski.
În fața celor mai mari proteste legate de război de la invazia din 2022, președintele Volodîmîr Zelenski l-a demis marți pe Sîrski și l-a numit în locul lui pe Drapaty, notează aceeași sursă.
În Iziium, oraș aflat la aproximativ 30 km de pozițiile rusești, un soldat de 22 de ani, care s-a prezentat cu numele de război „Khrest”, a spus că plecarea lui Sîrski este „un lucru bun”, dar că își dorește ca Fedorov să revină în guvern. Potrivit acestuia, Fedorov susținea introducerea pe scară largă a contractelor pe durată determinată — o cerere importantă pentru militari, dintre care mulți luptă fără un termen clar al serviciului.
„Introduce contracte astfel încât soldații mobilizați să știe măcar cât timp vor trebui să servească.”
Același militar a mai spus că Fedorov încerca să se asigure că soldații au parte și de perioade de odihnă.
Svitlana, o asistentă medicală de 48 de ani dintr-o unitate de asalt aeropurtat, a descris numirea lui Drapaty — văzut ca un „ofițer de luptă” respectat — drept un lucru „pozitiv”. Ea a arătat și că apreciază rolul societății civile în presiunea pentru schimbări la vârf.
În același timp, Svitlana a spus că a apreciat „digitalizarea” asociată cu mandatul lui Fedorov, pe care l-a numit „un bun manager”, dar a avertizat să nu fie „idealizat”. Ea a menționat și că, în perioada respectivă, „plata a început să scadă oarecum”, cu efect asupra familiilor militarilor.
Svitlana a precizat că nu are încă o opinie despre succesorul lui Fedorov, Yevhen Khmara, despre care articolul spune că provine din serviciile de securitate.
Un bărbat de 69 de ani din Kiev, Oleh, a afirmat că demiterea lui Sîrski nu este suficientă și că obiectivul protestelor — sprijinul pentru Fedorov — „nu a fost încă atins”. El consideră că Zelenski a încercat să „deturneze atenția” prin îndepărtarea lui Fedorov și sugerează că schimbarea reală ar necesita o înlocuire „la vârf” în guvern.
Separat, o studentă la științe politice, Taisiia Obod (21 de ani), și-a exprimat speranța ca Fedorov să rămână „în cadrul guvernului” și ca impulsul pentru „reformele și inițiativele” sale să fie menținut.
În ansamblu, mesajul din teren este că numirea unui nou comandant al armatei poate calma o parte din nemulțumiri, dar nu închide disputa politică și socială declanșată de plecarea lui Fedorov, mai ales în condițiile în care cererile soldaților privind durata serviciului și refacerea rămân nerezolvate.
Recomandate

Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]

Traian Băsescu contestă ideea că președintele poate bloca AUR de la guvernare , susținând că, dacă o majoritate parlamentară trece un cabinet la vot, șeful statului nu are temei să refuze învestirea doar pentru că în coaliție se află și AUR, potrivit HotNews . Fostul președinte a comentat, la Digi24 , dezvăluirile lui George Simion despre discuții și negocieri purtate cu partide care, public, cataloghează AUR drept formațiune extremistă. În opinia lui Băsescu, aceste episoade arată „un limbaj dublu” al liderilor politici și faptul că Simion „își bate joc” de ei, prin expunerea publică a contactelor. „Una spun poporului, că nu vor să audă de extremiști, și pe ascuns se duc cu scufița în mână și spun: «nenea Simion, te rugăm, dacă poți să ne ajuți puțin, să ne scoți la vopsea». Iar Simion își bate joc de ei, pur și simplu.” Miza instituțională: ce poate și ce nu poate face președintele Băsescu l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, la începutul crizei politice, ar fi evitat să cheme AUR la consultări, deși partidul are legitimitate electorală. El a susținut că președintele nu poate refuza desemnarea unui guvern din care face parte AUR dacă acel guvern obține votul de învestire în Parlament. „Președintele Nicușor Dan, când spune «nu voi semna niciun guvern care vine cu AUR», n-are niciun fel de atribuțiune.” Contextul: discuțiile invocate de Simion și confirmările ulterioare George Simion a declarat că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, pentru a discuta sprijinul unei părți din parlamentarii AUR la învestirea guvernului Veștea. Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, argumentând că o formațiune parlamentară „trebuie să discute” cu celelalte partide. La rândul său, președintele PSD Sorin Grindeanu a recunoscut că s-a întâlnit de mai multe ori cu Simion sau cu alți reprezentanți AUR, dar a afirmat că nu știe nimic despre întâlnirea de la Vila Lac. Grindeanu a mai spus că au existat discuții despre posibilitatea ca funcția de președinte al Senatului să revină AUR, în schimbul susținerii pentru Veștea, însă negocierile nu ar fi avansat și, potrivit lui, nu au fost discuții despre funcții în alte instituții ale statului. [...]

România și India își pun pe agendă aprofundarea cooperării economice , pe fondul reluării dialogului politic la cel mai înalt nivel după două decenii, odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , la București, potrivit Agerpres . Droupadi Murmu a fost primită joi de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni . Președinta Indiei se află într-o vizită de stat în România până sâmbătă, la invitația părții române. Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat sunt orientate spre consolidarea Parteneriatului extins România–India, în perspectiva aniversării, în 2028, a 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Miza economică: forum bilateral cu mediul de afaceri Pe agenda vizitei figurează și un Forum economic bilateral, programat vineri și inaugurat de cei doi președinți. La eveniment ar urma să participe reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. În același cadru, dialogul vizează și „aprofundarea cooperării economice bilaterale”, alături de dezvoltarea relațiilor interumane și de colaborarea în cercetare și inovare, potrivit Administrației Prezidențiale citate de Agerpres. Context diplomatic și pașii următori Administrația Prezidențială apreciază că vizita reprezintă un „moment de referință” în relația bilaterală, prin reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. După convorbirile oficiale, cei doi președinți urmează să susțină declarații de presă comune, iar ulterior este programat un dineu de stat în onoarea președintei Indiei. În plan istoric, Agerpres amintește că cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România a fost în 1994. [...]

România și India încearcă să repornească dialogul politic la vârf după 20 de ani , odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , primită joi seară la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, potrivit HotNews . Ceremonia oficială de primire este programată la ora 17.00, la Cotroceni. Agenda include, pe lângă fotografia oficială, convorbiri tête-à-tête și discuții în format extins, urmate de declarații comune de presă și un dineu de stat. Miza politică: consolidarea „Parteneriatului Extins” România–India Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat vizează consolidarea Parteneriatului Extins dintre România și Republica India, în contextul în care în 2028 se împlinesc 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Administrația Prezidențială descrie vizita drept „un moment de referință” în relația bilaterală, pentru că marchează reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. Componenta economică: forum bilateral pe 24 iulie În marja vizitei oficiale, pe 24 iulie este programat un forum economic bilateral, care urmează să fie inaugurat de cei doi șefi de stat. La eveniment sunt anunțați reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. Context: vizite rare la nivel de șef de stat Potrivit Administrației Prezidențiale, cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România datează din 1994. Președinta Indiei se află în România în vizită de stat până sâmbătă, la invitația părții române. [...]

Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]

Sorin Grindeanu încearcă să separe electoratul AUR de liderii partidului , într-un mesaj cu miză politică pentru eventuale formule de cooperare și pentru repoziționarea PSD în raport cu votanții nemulțumiți. Într-o emisiune la Realitatea Plus , el a spus că nu îi consideră „extremiști” pe alegătorii AUR și că le respectă opțiunea, dar a invocat „lipsă de încredere” față de unii lideri ai formațiunii, potrivit Mediafax . În dialog cu moderatoarea Anca Alexandrescu, Grindeanu a fost întrebat direct dacă o consideră „extremistă”, în contextul în care aceasta a spus că a votat PSD până la alegerile din 2024, iar ulterior a votat AUR și pe George Simion, inclusiv la alegerile din mai 2025. Liderul PSD a răspuns negativ și a legat etichetarea de propriul electorat din trecut. „Nu, din contră. Eu am spus acest lucru de nenumărate ori. Ar însemna să înjur foștii alegători PSD. Sau să am o părere proastă despre foștii alegători PSD.” Mesajul PSD: respect pentru votanți, rezerve față de conducerea AUR Grindeanu a insistat că nu a criticat „niciodată” alegătorii AUR și că votul lor ține de regulile democrației. „Nicio secundă nu m-ați auzit pe mine să spun ceva despre alegătorii AUR. Îi respect, este dreptul lor să voteze, este un lucru care ține de democrație să îți pui încrederea în cineva.” În același timp, el a spus că există „puncte de convergență” între PSD și AUR pe tema „patriotismului economic”, pe care a descris-o drept importantă. Linia roșie invocată: poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei Rezerva majoră indicată de Grindeanu vizează, potrivit declarațiilor sale, pozițiile unor lideri AUR în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei. El a cerut clarificări, argumentând că nu doar Uniunea Europeană, ci și Statele Unite, NATO și aliații au fost „cât se poate de fermi” pe acest subiect. „Există anumite lucruri care țin de lipsă de încredere în anumiți lideri ai AUR. (…) De exemplu, legate de sancțiunile împotriva Rusiei. (…) Cred că este de datoria lor să le clarifice.” Grindeanu a respins și ideea unor presiuni externe, de la Bruxelles, privind relația PSD cu AUR, afirmând că nimeni nu i-a impus o conduită în acest sens. [...]