Știri
Știri din categoria Diverse

Schimbarea comandantului-șef la Kiev deschide o reorganizare a Statului Major, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mîhailo Drapatîi în fruntea Forțelor Armate ale Ucrainei, în locul lui Oleksandr Sîrski, potrivit Digi24. Miza imediată este una operațională: noua conducere ar urma să vină cu modificări de structură în comandament, într-un moment în care Ucraina își calibrează apărarea pe mai multe sectoare de front.
În anunțul citat de publicație, Zelenski spune că, împreună cu Drapatîi, Evgheni Hmara și Pavlo Palisa, a stabilit „cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei”.
Drapatîi este prezentat ca unul dintre comandanții ucraineni apreciați, cu reputație construită în lupte și operațiuni asociate unor puncte-cheie ale războiului: Mariupol, Herson și Harkov. Potrivit materialului, el a comandat anterior Forțele Întrunite, structura responsabilă de coordonarea operațiunilor de pe linia frontului din și din jurul regiunii Harkov.
După ce a preluat coordonarea operațiunilor în toamna anului 2025, unități ucrainene – inclusiv Brigada Khartiia – au eliberat zone întinse din jurul orașului Kupiansk, aflat atunci sub amenințarea forțelor ruse, conform Digi24.
Înainte de această funcție, Drapatîi a condus gruparea operațional-strategică „Dnipro” (OSUV Dnipro), care coordona frontul de est până la desființarea sa de către Oleksandr Sîrski, în octombrie 2025.
O parte din argumentul pentru numire ține de stilul de conducere atribuit lui Drapatîi. Digi24 citează o evaluare a lui Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului Eurasia al Foreign Policy Research Institute din Washington, potrivit căreia Drapatîi era apreciat pentru un stil bazat pe consultarea subordonaților și identificarea nevoilor acestora, nu doar pe transmiterea ordinelor.
În 2024, Zelenski îl numise comandant al Forțelor Terestre, descrise în articol drept cea mai mare categorie de forțe a armatei ucrainene.
Drapatîi este originar din Kamianeț-Podilskîi și a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004. Și-a început cariera militară la 21 de ani, ca locotenent de tancuri.
În 2014, ca comandant al unui batalion din Brigada 72 Mecanizată, a participat la apărarea Mariupolului. Un episod menționat de Digi24 este străpungerea unei baricade improvizate de forțele separatiste de către un vehicul blindat de luptă pentru infanterie (BMP) din batalionul său, acțiune considerată un moment simbolic în recâștigarea controlului ucrainean asupra orașului.
După invazia rusă din 2022, Drapatîi a coordonat apărarea unui sector strategic și a oprit înaintarea trupelor ruse spre Krivoi Rog, iar ulterior a avut un rol în eliberarea Hersonului și în respingerea forțelor ruse de pe malul vestic al Niprului, potrivit articolului.
În timpul ofensivei ruse asupra regiunii Harkov din 2024, organizarea apărării de către Drapatîi ar fi limitat înaintarea Rusiei la „două mici zone-tampon de la frontieră”, consolidându-i reputația într-o perioadă în care conducerea lui Sîrski era tot mai contestată, conform Digi24.
Digi24 notează, citând Kyiv Independent, că în 2025 Drapatîi și-a asumat responsabilitatea pentru moartea unor militari într-un atac rusesc și a demisionat din fruntea Forțelor Terestre.
Numirea sa vine după demiterea lui Oleksandr Sîrski din funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, decizie luată de Zelenski. Ce urmează, potrivit declarației președintelui ucrainean, este o reorganizare a structurii Statului Major General, cu Drapatîi în poziția de a o conduce din postura de comandant-șef.
Recomandate

Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]

Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]

PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]

Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]

Lotul 4 al autostrăzii Sibiu–Pitești ar urma să fie deschis luna viitoare, la 99,22% execuție , însă pe celelalte două loturi ritmul de lucru este redus din cauza blocajului la acordul de mediu revizuit, potrivit Digi24 . Ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, a spus că Lotul 4 are aproximativ 10 km și asigură legătura dintre Curtea de Argeș și Tigveni, iar stadiul fizic de execuție a ajuns la 99,22%. Conform declarațiilor sale, deschiderea circulației este estimată pentru luna următoare. În același timp, ministrul a indicat că pe celelalte două loturi se lucrează „pe 45% din capacitatea șantierului”, din cauza acordului de mediu revizuit, care este blocat. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre motivul blocajului sau un termen pentru deblocare. Testele de siguranță, în prim-plan înainte de deschidere Popa a afirmat că, potrivit constructorului, în această perioadă sunt verificate sistemele de siguranță. În vizita pe șantier, el a făcut referire și la Tunelul Momaia , pe care l-a numit greșit „Momoa”, o confuzie care a devenit elementul viral al momentului. „Am fost şi în tunelul Momoa (n.r. - Momaia), care are o distanţă de 1,35 de km, am văzut şi toate sistemele de siguranţă. Sunt undeva în jur de 2500 de sisteme de siguranţă, camere şi senzori. Este un sistem complex, care va asigura traficul pe toată perioada” Declarația este atribuită de Digi24 publicației News.ro. [...]

Fuga lui Flávio Bolsonaro în SUA reaprinde riscul de blocaj juridic în Brazilia , după ce senatorul – vizat de anchete penale – a ajuns la Miami pe o rută ocolitoare, potrivit Digi24 . Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, a aterizat în Florida cu un avion privat și a părăsit aeroportul sub escorta poliției, fără declarații, relatează The Guardian, citat de publicație. Traseul a inclus trecerea din Brazilia în Argentina, apoi un zbor prin Ecuador, înainte de sosirea în SUA. Rută ocolitoare și întrebări despre cum a ieșit din Brazilia Conform informațiilor prezentate, aeronava (un Gulfstream IV) a decolat din Guayaquil, Ecuador, iar familia a ajuns ulterior la aeroportul executiv Miami-Opa Locka. În Argentina, presa locală a relatat că senatorul ar fi intenționat să părăsească țara cu acest avion încă din dimineața precedentă. Rămâne neclar intervalul dintre momentul în care ar fi fost văzut ultima dată de aliați (luni, în jurul orei 18:00) și intrarea sa în Argentina (marți seară), iar autoritățile braziliene sunt criticate pentru că nu au împiedicat plecarea din țară. Miza: anchete penale și un dosar de spălare de bani Potrivit Digi24, Flávio Bolsonaro este anchetat în cel puțin două dosare penale. Unul vizează suspiciuni de implicare într-o schemă de spălare a banilor de aproximativ 680 de milioane de lire sterline (905 milioane de dolari, aprox. 4,1 miliarde lei), în care ar fi fost implicate companii de pariuri. În acest context, după anunțarea rezultatului alegerilor, poliția braziliană a cerut Curții Supreme reținerea pașaportului, invocând riscul de fugă. Semnal politic la Washington: vize și sprijin din partea lui Trump Un oficial al Departamentului de Stat american a declarat presei că Bolsonaro și familia sa vor primi vize, iar Donald Trump a spus că va aproba stabilirea lor în SUA. Lula da Silva a calificat plecarea drept „rușinoasă”, potrivit relatării. Flávio Bolsonaro este așteptat să susțină o conferință de presă în SUA „astăzi sau mâine”, conform aceleiași surse. Context: un tipar în rândul apropiaților familiei Bolsonaro Plecarea din Brazilia ar fi devenit relativ frecventă în rândul susținătorilor familiei Bolsonaro care se confruntă cu acuzații penale sau condamnări, menționează Digi24, indicând că aproximativ 12 politicieni și influenceri apropiați ar fi procedat similar în ultimii ani. [...]