Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbarea comandantului-șef la Kiev deschide o reorganizare a Statului Major, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mîhailo Drapatîi în fruntea Forțelor Armate ale Ucrainei, în locul lui Oleksandr Sîrski, potrivit Digi24. Miza imediată este una operațională: noua conducere ar urma să vină cu modificări de structură în comandament, într-un moment în care Ucraina își calibrează apărarea pe mai multe sectoare de front.
În anunțul citat de publicație, Zelenski spune că, împreună cu Drapatîi, Evgheni Hmara și Pavlo Palisa, a stabilit „cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei”.
Drapatîi este prezentat ca unul dintre comandanții ucraineni apreciați, cu reputație construită în lupte și operațiuni asociate unor puncte-cheie ale războiului: Mariupol, Herson și Harkov. Potrivit materialului, el a comandat anterior Forțele Întrunite, structura responsabilă de coordonarea operațiunilor de pe linia frontului din și din jurul regiunii Harkov.
După ce a preluat coordonarea operațiunilor în toamna anului 2025, unități ucrainene – inclusiv Brigada Khartiia – au eliberat zone întinse din jurul orașului Kupiansk, aflat atunci sub amenințarea forțelor ruse, conform Digi24.
Înainte de această funcție, Drapatîi a condus gruparea operațional-strategică „Dnipro” (OSUV Dnipro), care coordona frontul de est până la desființarea sa de către Oleksandr Sîrski, în octombrie 2025.
O parte din argumentul pentru numire ține de stilul de conducere atribuit lui Drapatîi. Digi24 citează o evaluare a lui Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului Eurasia al Foreign Policy Research Institute din Washington, potrivit căreia Drapatîi era apreciat pentru un stil bazat pe consultarea subordonaților și identificarea nevoilor acestora, nu doar pe transmiterea ordinelor.
În 2024, Zelenski îl numise comandant al Forțelor Terestre, descrise în articol drept cea mai mare categorie de forțe a armatei ucrainene.
Drapatîi este originar din Kamianeț-Podilskîi și a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004. Și-a început cariera militară la 21 de ani, ca locotenent de tancuri.
În 2014, ca comandant al unui batalion din Brigada 72 Mecanizată, a participat la apărarea Mariupolului. Un episod menționat de Digi24 este străpungerea unei baricade improvizate de forțele separatiste de către un vehicul blindat de luptă pentru infanterie (BMP) din batalionul său, acțiune considerată un moment simbolic în recâștigarea controlului ucrainean asupra orașului.
După invazia rusă din 2022, Drapatîi a coordonat apărarea unui sector strategic și a oprit înaintarea trupelor ruse spre Krivoi Rog, iar ulterior a avut un rol în eliberarea Hersonului și în respingerea forțelor ruse de pe malul vestic al Niprului, potrivit articolului.
În timpul ofensivei ruse asupra regiunii Harkov din 2024, organizarea apărării de către Drapatîi ar fi limitat înaintarea Rusiei la „două mici zone-tampon de la frontieră”, consolidându-i reputația într-o perioadă în care conducerea lui Sîrski era tot mai contestată, conform Digi24.
Digi24 notează, citând Kyiv Independent, că în 2025 Drapatîi și-a asumat responsabilitatea pentru moartea unor militari într-un atac rusesc și a demisionat din fruntea Forțelor Terestre.
Numirea sa vine după demiterea lui Oleksandr Sîrski din funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, decizie luată de Zelenski. Ce urmează, potrivit declarației președintelui ucrainean, este o reorganizare a structurii Statului Major General, cu Drapatîi în poziția de a o conduce din postura de comandant-șef.
Recomandate
Schimbarea conducerii armatei ucrainene vine cu o escaladare juridico-operațională din partea Rusiei , care l-a trecut pe noul comandant-șef, Mihailo Drapatîi , pe lista federală a persoanelor urmărite, în timp ce fostul șef al armatei, Oleksandr Sîrski, își apără public deciziile și susține că predă „o armată aflată în ofensivă”, potrivit Digi24 . Sîrski a publicat pe Telegram primul mesaj după înlocuirea sa din funcție , afirmând că va continua să „servească Ucraina până la victorie”, indiferent de statut. El a trecut în revistă episoade-cheie din mandat, inclusiv apărarea Kievului în primele săptămâni ale invaziei ruse din 2022 și contraofensiva din regiunea Harkov, în urma căreia au fost eliberate Balakliia, Izium și Kupiansk. Bilanțul lui Sîrski: retrageri, ofensivă și reforme Fostul comandant-șef spune că una dintre primele decizii după preluarea conducerii armatei, în februarie 2024, a fost retragerea din Avdiivka, motivată de necesitatea de a salva viețile militarilor ucraineni. Ulterior, potrivit lui Sîrski, forțele ucrainene au oprit ofensiva rusă în regiunile Harkov și Sumî, înainte de lansarea operațiunii din Kursk, care a dus luptele pe teritoriul Rusiei „pentru prima dată” de la începutul invaziei la scară largă. În mesajul său, Sîrski descrie obiectivele operațiunii din Kursk astfel: „Scopul nostru nu a fost niciodată ocuparea unui teritoriu străin. Obiectivul nostru a fost să perturbăm ofensiva planificată de inamic asupra regiunilor Sumî și Harkov, să îi atragem cele mai bine pregătite trupe și să completăm fondul de prizonieri destinat schimburilor. Toate aceste obiective au fost îndeplinite.” El enumeră și reforme implementate în mandat, între care: înființarea Forțelor Sistemelor Fără Pilot; crearea unor unități de apărare antiaeriană bazate pe drone; reorganizarea armatei într-o structură de corpuri; extinderea rolului ofițerilor de pe front în conducerea operațiunilor. Sîrski mai afirmă că Ucraina a intensificat atacurile asupra capabilităților navale ale Rusiei din Marea Neagră, susținând că a fost blocat efectiv portul Novorossiisk și că a fost vizată „flota din umbră” a Rusiei. Tot el indică faptul că, în perioada mandatului său, armata ucraineană ar fi eliberat 743 de kilometri pătrați de teritoriu. „Predau o armată care nu doar rezistă în apărare, ci se află și în ofensivă, cu inițiativă, o structură consolidată și oameni care știu cum să învingă inamicul.” Rusia îl trece pe Drapatîi pe lista persoanelor urmărite În paralel, Ministerul rus de Interne l-a inclus pe noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, pe lista federală a persoanelor urmărite. Potrivit agenției de presă de stat TASS, profilul lui Drapatîi a apărut în baza de date publică la scurt timp după numire, cu mențiunea că este „căutat în baza unui articol din Codul Penal”, fără ca autoritățile ruse să precizeze acuzațiile. Măsura vine după ce Comitetul de Investigații al Rusiei îl pusese deja sub acuzare în lipsă. Anchetatorii ruși îi acuză pe Drapatîi și pe generalul-maior ucrainean Viktor Nikoliuk că ar fi comandat operațiuni ale Forțelor Întrunite în 2017 și 2019, care ar fi dus la peste 70 de bombardamente de artilerie asupra teritoriilor controlate de autoproclamatele „Republică Populară Donețk” și „Republică Populară Lugansk”. Moscova susține că ar fi existat victime civile, acuzații respinse constant de Ucraina, care le descrie ca parte a unei campanii de criminalizare a conducerii militare ucrainene. [...]
Șeful armatei ucrainene încearcă să limiteze efectele unui scandal intern asupra conducerii războiului , respingând ideea unui conflict personal cu fostul ministru al apărării și cerând ca disputa despre reforme să nu deturneze atenția de la front, potrivit Digi24 . Oleksandr Sîrski a scris într-un articol de opinie că nu este „în război cu ministerul”, ci „în război cu Rusia”, după ce Mihailo Fedorov a fost demis și l-a acuzat public pe comandantul-șef că s-ar opune reformelor din Ministerul Apărării și că ar alimenta diviziuni în armată. Mesajul: disputele de la Kiev nu trebuie să afecteze comanda militară În textul publicat de publicația militară „Militarnyi”, Sîrski avertizează că împărțirea oamenilor în tabere rivale riscă să distragă atenția de la războiul împotriva Rusiei și susține că relația cu Fedorov a fost una profesională, nu un conflict personal, chiar dacă au existat dezacorduri între comanda militară și Ministerul Apărării. „Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia.” Generalul spune că a fost surprins de felul în care a fost prezentată relația sa cu fostul ministru și își cere scuze dacă a jignit pe cineva, adăugând că poate fi „dur”. Ce teme au fost în dispută și ce urmează Sîrski menționează pe scurt că divergențele au vizat, între altele, strategia militară, dronele, personalul, contractele, mobilizarea și plățile soldaților. El afirmă că dronele sunt „vitale”, dar nu pot înlocui artileria, apărarea aeriană și alte capacități de luptă. Comandantul-șef neagă că Statul Major General s-ar fi opus Ministerului Apărării și spune că va coopera cu oricine va fi numit să conducă instituția. În final, își definește prioritatea drept conducerea războiului și sugerează că ar prefera să-și facă treaba „fără interviuri și articole de opinie”. „Misiunea mea este războiul. Strategia, frontul, oamenii. Asta fac și voi continua să fac. De preferință, fără interviuri și articole de opinie.” [...]
Parlamentul intră în sesiune extraordinară între 27 și 31 iulie pentru a evita blocaje în PNRR și în regimul de TVA la locuințe , potrivit Digi24 . Senatorii și deputații sunt chemați din vacanță pentru a vota legi restante legate de jaloanele asumate prin PNRR și pentru a decide măsuri privind păstrarea cotei reduse de TVA la achiziția de locuințe, într-un context în care legea salarizării publice rămâne un proiect fără consens politic. Miza: jaloanele din PNRR și riscul de a pierde bani europeni Președintele Senatului, Mircea Abrudean , a anunțat că Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie, cu obiectivul de a dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. „Vom dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR și pentru a ne asigura că România nu pierde banii europeni pe care îi are la dispoziție”, a transmis Mircea Abrudean, pe Facebook. Și conducerea Camerei Deputaților a votat convocarea sesiunii extraordinare în aceeași săptămână. TVA la locuințe: prelungire propusă, termene diferite în discuție Pe agenda sesiunii extraordinare ar urma să fie incluse și două proiecte de lege legate de situația de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), despre care Abrudean spune că afectează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe. Abrudean a indicat ca soluție o prelungire „cu un termen rezonabil”, „cel mai probabil până la 31 august”, pentru ca persoanele care au semnat contracte în baza legislației în vigoare să nu fie afectate de un blocaj administrativ. În paralel, PSD a depus un amendament care propune amânarea până la 1 octombrie 2026 a intrării în vigoare a cotei de TVA de 21% pentru achizițiile de locuințe, iar termenul de 1 octombrie este susținut și de AUR, care a depus separat un proiect de lege în acest sens. Legea salarizării publice rămâne fără acord politic Un alt proiect sensibil, menționat ca fiind printre cele mai controversate, este legea salarizării publice. Potrivit informațiilor citate de Digi24, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au fost chemați marți la discuții la Palatul Cotroceni pentru a stabili forma finală, însă „proiectul este departe de a fi gata”, iar partidele nu s-au înțeles pe modificările principale, în special în Sănătate și Educație. În acest moment, rămâne de văzut ce formă finală vor avea proiectele și dacă majoritățile necesare se vor coagula în sesiunea extraordinară, în condițiile în care termenele discutate pentru TVA la locuințe diferă, iar legea salarizării nu are încă o variantă agreată. [...]
PSD condiționează votul pe Codul Urbanismului de amânarea transferului autorizațiilor de construire în București până în 2028 , pe motiv că nu acceptă ca această competență să ajungă acum la Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu , aflat sub control judiciar, potrivit Libertatea . Declarația îi aparține președintelui PSD, Sorin Grindeanu , care a spus într-o conferință de presă la Parlament, marți, 21 iulie, că social-democrații susțin Codul Urbanismului – proiect restant din PNRR – doar dacă un amendament al PSD privind prorogarea termenului de intrare în vigoare la București va fi aprobat. În varianta cerută de PSD, autorizațiile de construire ar urma să treacă la Primăria Capitalei „odată cu noul mandat al noului primar”, care va fi ales în 2028, nu în mandatul actual. „Dacă acel amendament pe care îl vom depune legat de prorogarea termenului pentru intrarea în vigoare la București, odată cu noul mandat al noului primar, care va fi ales în 2028, va fi aprobat, vom vota acel cod. Altfel, PSD-ul nu va da pe mâna unui inculpat, cum este Ciprian Ciucu în acest moment, toate autorizațiile de construire din București”, a declarat Sorin Grindeanu. Miza: un proiect din PNRR, blocat de disputa pe București Grindeanu a reiterat și poziția exprimată cu o zi înainte: Codul Urbanismului este „OK” și PSD îl susține, însă pentru București partidul vrea ca transferul autorizațiilor de construire la Primăria Capitalei să se facă abia din mandatul următor. Argumentul invocat este ancheta DNA în care este vizat Ciprian Ciucu, despre care Grindeanu a spus că ar fi acuzat că a luat mită „tocmai de la dezvoltatorii imobiliari”. Context: Ciprian Ciucu, sub control judiciar în dosar DNA Potrivit informațiilor prezentate, pe 18 iunie, primarul PNL al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat sub control judiciar de procurorii DNA și acuzat de luare de mită, fapte care ar fi avut loc când era primar al Sectorului 6. Anchetatorii susțin că ar fi primit, în toamna trecută, foloase necuvenite de la doi oameni de afaceri care dezvoltau un proiect imobiliar, în campania electorală pentru alegerile la PMB – mai exact servicii de publicitate și consultanță electorală. În acest context, Ciucu a anunțat pe 20 iunie că nu va candida la Congresul PNL pentru funcția de prim-vicepreședinte, pentru a nu vulnerabiliza partidul. În prezent, el se află sub control judiciar și a declarat în repetate rânduri că este nevinovat și că nu a luat mită. Pentru detalii despre poziția lui Ciucu, Libertatea trimite la articolul: „Ciucu este sub control judiciar și a spus de mai multe ori că este nevinovat și că nu a luat mită” . Ce urmează În logica anunțată de PSD, votul pe Codul Urbanismului depinde de acceptarea amendamentului de amânare pentru București. Dacă amendamentul nu trece, Grindeanu spune că PSD nu va vota proiectul. [...]
Bombardier își întărește poziționarea pe segmentul „ultra-long range” printr-un record de viteză , după ce avionul de afaceri Global 8000 a parcurs ruta Los Angeles–Farnborough în 8 ore și 46 de minute, în pofida vânturilor nefavorabile, potrivit Interesting Engineering . Performanța vine chiar înainte de debutul aparatului la Farnborough International Airshow 2026 , unde a participat la primele demonstrații aeriene. Zborul a acoperit aproximativ 5.400 de mile (circa 8.690 km), iar aeronava a atins o viteză maximă de Mach 0,93. Bombardier susține că această cursă a fost cu 2,2% mai rapidă decât recordul anterior pentru aceeași pereche de orașe, ceea ce întărește mesajul companiei că Global 8000 este „cel mai rapid avion civil de la Concorde încoace”. Ce înseamnă recordul pentru produs și piață Dincolo de componenta de imagine, recordul funcționează ca validare operațională înainte de intrarea în serviciu: Bombardier indică pentru Global 8000 o viteză maximă de Mach 0,95 și o autonomie maximă de 8.000 de mile nautice (aprox. 14.816 km). În segmentul aviației de afaceri, astfel de parametri sunt folosiți direct în argumentația comercială pentru clienți care cumpără timp (durata zborului) și flexibilitate (acces la aeroporturi). Compania mai afirmă că avionul oferă o altitudine în cabină de 2.691 de picioare (aprox. 820 m), „printre cele mai joase” pentru un avion de afaceri produs în serie, și că performanțele la decolare și aterizare sunt gândite pentru a permite accesul la aeroporturi care pot fi indisponibile unor aeronave comparabile cu rază lungă. Componenta de conformare și transparență de mediu În paralel, Bombardier anunță că Global 8000 a primit o „ Environmental Product Declaration ” (EPD) – o declarație de mediu care cuantifică amprenta de mediu pe întreg ciclul de viață, de la extracția materiilor prime până la operare și scoaterea din uz. Global 8000 se alătură astfel altor modele Bombardier care au EPD (Challenger 650, Challenger 3500, Global 5500, Global 6500 și Global 7500). În articol este citat Stephen McCullough, vicepreședinte executiv la Bombardier, care leagă recordul de viteză de poziționarea produsului și EPD de strategia de sustenabilitate: „Acest nou record de viteză ilustrează atributele cu adevărat speciale ale acestei aeronave incredibile, lider al industriei în termeni de viteză, agilitate și performanță.” „Acesta este un prag important pentru Global 8000, deoarece EPD-urile dezvăluie transparent impactul de mediu pe care îl generează.” Bombardier mai spune că publică online EPD-urile, astfel încât clienții și alte părți interesate să poată analiza emisiile asociate diferitelor etape de producție și operare. [...]
Republica Moldova își deblochează agenda economică și europeană după votul de încredere pentru noul guvern , iar executivul condus de Vasile Tofan intră în funcțiune cu un program care include investiții publice și ținte legate de aderarea la UE, potrivit Digi24 . Cabinetul a primit marți seară votul Parlamentului de la Chișinău cu sprijinul a 53 de deputați ai formațiunii prezidențiale Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în timp ce opoziția a votat împotrivă. Votul a venit după o ședință de peste nouă ore, în care premierul a prezentat programul de guvernare și a răspuns întrebărilor deputaților. Tofan, om de afaceri în vârstă de 44 de ani, a fost desemnat de președinta Maia Sandu după demisia din 3 iulie a premierului Alexandru Munteanu , care a invocat imposibilitatea de a-și mai exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale, notează Agerpres. Ce promite noul executiv și de ce contează economic Premierul a indicat drept priorități accelerarea creșterii economice, eficiența administrativă și avansarea integrării europene. În discursul din Parlament, el a formulat o direcție de guvernare centrată pe implementare: „Vom asculta, vom decide și vom implementa. Aleg să muncim pentru o economie europeană și un stat eficient”, a spus el, potrivit Moldpres. Pe componenta de investiții și politici publice, Tofan a enumerat, între altele: modernizarea a circa 300 de kilometri de drumuri în următorii ani; investiții de 6 miliarde de lei în educație; investiții de 7 miliarde de lei în agricultură; integrarea a cel puțin 100.000 de persoane pe piața muncii; crearea a circa trei mii de locuri noi în creșe; modernizarea sistemului de sănătate. Calendarul pentru UE: ținte și condiții de implementare Tofan a fixat ca obiectiv finalizarea negocierilor de aderare la UE și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028. El a descris calendarul drept „ambițios” și a legat reușita de capacitatea instituțională și de ritmul legislativ: „Este un calendar ambițios. Nu va fi realizat prin declarații, ci prin legi aplicate, instituții funcționale și proiecte executate la timp. În anul 2026 trebuie să deschidem toate cele șase clustere de negociere, iar rata anuală de implementare a angajamentelor trebuie să depășească 90%”, a accentuat Vasile Tofan. Pentru mediul economic, miza imediată este că un guvern „cu drepturi depline” poate trece de la interimat la decizii și execuție bugetară, într-un context în care noul premier își leagă mandatul de investiții și de un calendar accelerat pentru integrarea europeană. [...]
