Știri
Știri din categoria Politică
Victoria lui Rumen Radev redesenează rapid jocul politic din Bulgaria, după ce fostul președinte a obținut primul loc la alegerile parlamentare și o majoritate absolută care îi permite, cel puțin aritmetic, să formeze guvernul fără aliați, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Radev a fost creditat cu 44,58% din voturi, conform rezultatelor parțiale publicate luni, iar coaliția sa, Bulgaria Progresistă, ar urma să aibă „cel puțin 132 de mandate” din totalul de 240. Numărătoarea era bazată pe 60,79% din buletinele de vot, potrivit Comisiei Electorale Centrale.
În spatele său s-au clasat conservatorii GERB ai fostului premier Boiko Borisov și liberalii din PP-DB, cu 13,01%, respectiv 14,26%, conform acelorași rezultate parțiale. Victoria relansează cursa pentru formarea unui guvern într-o țară care a ajuns să voteze pentru a opta oară în cinci ani, pe fondul instabilității politice.
Radev, care a condus Bulgaria din 2017 până în 2026, a demisionat în ianuarie pentru a candida. Platforma sa este descrisă ca pro-rusă, dar anticorupție, iar mesajul a prins într-un electorat din „cea mai săracă țară din Uniunea Europeană”, notează AFP.
Un element urmărit îndeaproape este prezența la vot: peste 50%, cea mai mare din 2021, potrivit institutului Market Links. În 2024, participarea coborâse la 39%, pe fondul neîncrederii în politică.
Înainte de alegeri, Radev a spus că împărtășește poziția Ungariei și Slovaciei privind trimiterea de arme către Ucraina și că „nu vede beneficiul” pentru o țară săracă „în a plăti”. Totuși, a precizat la postul bTV că nu intenționează să „impună un veto” la Bruxelles și a amintit avantajele aderării Bulgariei la UE din 2007.
În discursul către susținători, Radev a susținut că Bulgaria va încerca să-și continue „drumul european”, dar a cerut „gândire critică și pragmatism” în UE.
„Am depășit apatia. Aceasta este o victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii.”
Boiko Borisov l-a felicitat pe Radev, dar a avertizat că victoria electorală nu garantează guvernarea.
„A câștiga alegerile e una, a guverna e alta.”
Potrivit Borianei Dimitrova (Alpha Research), discuțiile despre formulele de guvernare vor fi relevante abia după ce se va ști câte partide trec pragul de 4% pentru intrarea în Parlament. Un politolog citat de AFP, Teodor Slavev, afirmă că Radev a atras voturi inclusiv de la partidul pro-Kremlin Vazrazhdane, pe fondul poziției sale deschise față de Rusia și a profilului „anti-sistem”.
Radev a declarat, după ce a votat la Sofia, că Bulgaria are „o șansă istorică” de a rupe cu „modelul oligarhic”, în timp ce o parte dintre alegători intervievați de AFP se tem de o posibilă schimbare de orientare politică în favoarea Moscovei.
Recomandate
Guvernul Bolojan încearcă să evite blocajul pe PNRR și buget după retragerea PSD , prin negocieri miercuri cu UDMR și grupul minorităților, în paralel cu consultările convocate la Cotroceni de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Premierul Ilie Bolojan urmează să se întâlnească pe 22 aprilie cu liderii UDMR și ai grupului minorităților naționale, în încercarea de a stabiliza situația politică după ce PSD a retras sprijinul acordat Guvernului. În acest context, PNL explorează posibilitatea formării unui guvern minoritar. Miza: continuitate administrativă și proiecte „esențiale” pentru PNRR Șeful Executivului a anunțat marți că liberalii vor purta consultări cu partidele care susțin în prezent Guvernul – USR, UDMR și grupul minorităților – pentru a evalua scenariile de funcționare fără PSD, potrivit Agerpres. Bolojan a spus că va propune și un „moratoriu parlamentar”, astfel încât proiectele considerate esențiale pentru implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) să fie adoptate indiferent de configurația politică. „Mâine vom continua consultările cu UDMR și cu grupul minorităților, în paralel cu discuțiile inițiate de președintele României cu partidele din coaliție”, a declarat premierul. Scenariul de lucru: portofolii preluate temporar dacă PSD își retrage miniștrii Marți, premierul s-a întâlnit cu reprezentanții USR, discuțiile având loc în biroul președintelui Senatului. Potrivit informațiilor din articol, părțile au convenit ca, în eventualitatea retragerii miniștrilor PSD, portofoliile vacante să fie preluate temporar de ceilalți membri ai Cabinetului, pentru a asigura continuitatea administrativă. Premierul a indicat drept obiectiv menținerea funcționării Guvernului și continuarea proiectelor majore, inclusiv cele legate de fondurile europene și investițiile în infrastructură, educație și sănătate, precum și adoptarea actelor normative care vizează echilibrele bugetare și reformele asumate. În paralel: consultări la Cotroceni pe tot parcursul zilei În același timp, președintele Nicușor Dan a convocat pentru miercuri, 22 aprilie, consultări cu partidele și formațiunile politice din coaliția de guvernare, „în baza prerogativelor constituționale”, pe fondul acutizării crizei politice după votul PSD de retragere a sprijinului pentru premier. Întâlnirile sunt programate la Palatul Cotroceni, pe parcursul întregii zile, potrivit Adevărul și Adevărul . [...]
Premierul-ales Péter Magyar mizează pe o „axă” central-europeană cu Austria pentru a câștiga greutate la Bruxelles , inclusiv în negocierile privind deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, potrivit Politico . Strategia pornește de la relațiile economice strânse dintre cele două țări și de la ideea că statele din regiune ar putea conta mai mult în voturile din UE dacă acționează coordonat. Magyar, care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile din această lună, spune că vrea să aprofundeze legăturile cu vecinii, „mai ales Austria”, invocând motive „istorice, culturale și economice”. În același timp, el își propune să „reseteze” relația Ungariei cu Uniunea Europeană, dar din interiorul unui bloc regional mai puternic, format din lideri de dreapta cu viziuni conservatoare comune, de la migrație la politica energetică. Miza imediată: bani europeni și presiuni financiare În plan practic, una dintre prioritățile lui Magyar este deblocarea a 18 miliarde de euro fonduri UE înghețate și obținerea accesului la 16 miliarde de euro împrumuturi europene pentru apărare . În plus, el urmărește oprirea unei amenzi de 1 milion de euro pe zi impuse Ungariei pentru refuzul de a se conforma legislației UE în materie de migrație. Publicația notează că Magyar vede în Polonia un reper pentru „revenirea la democrația liberală” și pentru modul în care guvernul de la Varșovia încearcă să deblocheze fonduri europene reținute din motive legate de statul de drept. Cum ar arăta „blocul” central-european Magyar a avansat public ideea fuzionării Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) cu formatul Slavkov (Austria, Cehia, Slovacia), o structură de cooperare regională. El a anunțat că primele sale vizite externe, la începutul lunii mai, vor fi la Varșovia și Viena , ca semnal al acestei orientări. Un diplomat austriac de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, spune că Viena vede o logică în întărirea cooperării în interiorul UE după un model de tip Benelux (alianță regională în UE), argumentând că state de dimensiuni similare, cu interese comune, ar deveni mai relevante prin „capacitatea de vot”. De ce Austria este piesa economică centrală Politico indică faptul că cele două economii sunt deja puternic conectate: Austria este al doilea cel mai mare investitor în Ungaria, după Germania , cu un volum al investițiilor de peste 11,7 miliarde de euro . Aproximativ 134.000 de unguri lucrează în Austria , mulți făcând naveta. Banca centrală a Austriei a apreciat într-un raport de anul trecut că intensificarea legăturilor comerciale cu Europa Centrală și de Sud-Est are un efect de stabilizare asupra economiei austriece, într-un context global de incertitudine comercială în creștere. Obstacole: Ucraina și diferențele din regiune Chiar dacă există interese comune, Politico subliniază că diferențele pe dosarul Ucraina pot complica o alianță mai strânsă. Austria și Polonia susțin activ ajutor suplimentar al UE pentru Ucraina, iar Ungaria condusă de Magyar nu ar mai fi așteptată să blocheze sprijinul așa cum a făcut Orbán. Totuși, Ungaria se alătură Cehiei și Slovaciei în decizia de a nu susține pachetul de împrumuturi al UE de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, iar pozițiile diferă și privind aderarea Ucrainei la UE. În ciuda acestor divergențe, experți citați de publicație susțin că proiecte economice și de infrastructură coordonate ar putea întări poziția regiunii în negocierile privind distribuția fondurilor europene, inclusiv banii de coeziune. Ce urmează În Viena, Magyar ar urma să încerce conturarea unei poziții comune pe migrație și să discute inclusiv situația Central European University (mutată din Budapesta la Viena în 2019, după campania guvernului Orbán împotriva instituției), potrivit unui diplomat austriac. În paralel, discuțiile ar include și îmbunătățirea condițiilor pentru companiile austriece care fac afaceri în Ungaria, conform unui oficial austriac citat de Politico. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că Executivul poate continua să funcționeze și fără PSD , iar miza imediată este menținerea activității guvernamentale până la o eventuală moțiune de cenzură , potrivit Mediafax . În contextul crizei politice și al unui Parlament fragmentat, Bolojan susține că un guvern cu mai puțini miniștri ar putea „lucra mai ieftin” și ar livra rezultate mai bune decât într-o formulă marcată de „blocaje”. Premierul a descris situația drept „complicată”, argumentând că formarea unei majorități este dificilă într-un legislativ „pulverizat”, în care partidele se condiționează reciproc. În acest cadru, el a indicat că România are nevoie de „un guvern care să lucreze”. Continuitate administrativă, inclusiv fără miniștrii PSD Bolojan a afirmat, într-o intervenție la Pro TV, că Executivul este pregătit să continue activitatea chiar dacă miniștrii PSD se retrag joi. Soluția avansată este una de avarie: înlocuirea miniștrilor retrași cu titulari care rămân la celelalte ministere, astfel încât activitatea guvernamentală să nu fie întreruptă. În același context, premierul a legat funcționarea guvernului de calendarul parlamentar, spunând că, până la depunerea unei moțiuni de cenzură, va încerca să demonstreze că se pot obține rezultate mai bune în lipsa „frânei” și a „blocajelor”. Discuția cu președintele: Bolojan spune că nu demisionează Bolojan a mai declarat că l-a informat pe președintele Nicușor Dan că nu va demisiona. Argumentul său este că problemele economice nu se rezolvă prin schimbarea premierului și că opțiunile de politică publică sunt limitate. „Ori crești venituri, ori scazi cheltuieli.” Premierul a mai spus că, „cu bune, cu rele”, deficitul a fost redus în această perioadă și că există obligația de a continua pentru a „menține echilibrele financiare” în perioada următoare. [...]
PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea premierului, dar promite continuitate pe PNRR și angajamentele cu CE , potrivit News . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu după consultările de la Cotroceni încearcă să reducă riscul de incertitudine în relația cu instituțiile europene și cu finanțatorii internaționali, indiferent de poziția partidului în viitoarea formulă politică. Grindeanu a spus că una dintre soluțiile discutate rămâne „continuarea acestei coaliții pro-europene”, însă „cu un alt prim-ministru”, în contextul „votului de luni”. În cazul în care nu se ajunge la „o armonizare a punctelor de vedere”, liderul PSD a indicat că partidul poate trece în opoziție. Totodată, el a exclus susținerea unui guvern minoritar și a respins ideea unei alte majorități decât cele anunțate de PSD. Ce înseamnă „continuitate” în termeni de angajamente externe Liderul PSD a afirmat că partidul va susține respectarea angajamentelor internaționale ale României indiferent dacă va fi la putere sau în opoziție, menționând explicit: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ; angajamentele financiare cu Comisia Europeană; angajamentele față de „toate celelalte organisme internaționale”. În formularea sa, aceste obligații rămân valabile „indiferent cine e prim-ministru” și indiferent de momentul în care au fost asumate. Ce urmează Grindeanu a indicat că poziția PSD – la guvernare sau în opoziție – ar urma să fie „clarificată în perioada următoare”. Până atunci, mesajul central al PSD este că eventualele schimbări politice nu ar trebui să afecteze respectarea obligațiilor externe ale României, inclusiv cele legate de finanțare și relația cu Comisia Europeană. [...]
Președintele Nicușor Dan ia în calcul numirea unui premier tehnocrat, o opțiune care ar muta centrul de greutate al negocierilor de la partide la Cotroceni și ar forța rapid o majoritate parlamentară , potrivit Adevărul , care citează surse politice pe fondul crizei din coaliția PSD–PNL–USR–UDMR. Șeful statului ar analiza două variante pentru deblocarea situației. Prima ar fi ca PNL să vină cu un alt nume de prim-ministru, în cazul în care Ilie Bolojan ar fi înlăturat prin moțiune de cenzură. În acest scenariu, actuala coaliție ar continua, dar cu un alt premier liberal, iar PSD ar susține aceeași soluție, potrivit surselor citate. Varianta tehnocrată: presiune pe PNL și majoritate „forțată” de președinte A doua opțiune, considerată de președinte, ar fi desemnarea unui premier tehnocrat. Acesta ar urma să negocieze tot cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru formarea unei majorități, însă diferența ar fi de metodă: Nicușor Dan „nu ar mai aștepta” un acord politic prealabil între partide, ci ar încerca să construiască el însuși o majoritate parlamentară, potrivit aceleiași relatări. În această logică, PNL ar ajunge în fața unei alegeri: fie merge în opoziție alături de Ilie Bolojan, fie rămâne la guvernare fără el. Publicația mai notează, pe baza surselor, că un premier tehnocrat ar urma să rămână în funcție până în decembrie 2028, când sunt programate alegerile parlamentare. Miza pentru coaliție: rotativa și continuitatea guvernării În paralel, PSD ar fi dispus să renunțe la rotativa guvernamentală programată pentru aprilie anul viitor, dar cu condiția ca actuala coaliție să continue fără Ilie Bolojan, potrivit surselor citate. Criza s-a acutizat după ce PSD a votat „covârșitor” retragerea sprijinului pentru premier, în timp ce liderii PNL au transmis semnale de susținere pentru acesta, pe fondul divergențelor din coaliție. USR acuză PSD că a provocat deliberat criza, invocând riscuri pentru stabilitatea guvernării și pentru accesarea fondurilor europene. Tot pe surse, Adevărul scrie că premierul ar intenționa ca, în ședința de guvern de joi, să demită toți demnitarii PSD – de la miniștri la prefecți – și să îi înlocuiască cu tehnocrați și reprezentanți ai societății civile. Ce urmează: consultări la Cotroceni și discuții separate ale premierului Președintele a convocat pentru miercuri, 22 aprilie, consultări cu partidele și formațiunile politice din coaliția de guvernare, la Palatul Cotroceni , în baza prerogativelor constituționale, pe fondul crizei declanșate după decizia PSD. În aceeași zi, Ilie Bolojan ar urma să aibă întâlniri cu liderii UDMR și ai grupului minorităților naționale, în încercarea de a stabiliza situația, în contextul în care PNL explorează posibilitatea formării unui guvern minoritar, potrivit relatării. [...]
Premierul Ilie Bolojan respinge demisia și leagă stabilitatea guvernării de „echilibrele financiare” , susținând că orice schimbare de persoană nu ar rezolva constrângerile bugetare care limitează opțiunile Executivului, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că ar pleca „mâine” din funcție doar dacă ar exista un guvern capabil să rezolve rapid problemele României, dar a argumentat că, în contextul actual, „spațiul bugetar este foarte mic”, iar soluțiile sunt, în esență, limitate la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor. Constrângerea bugetară, miza din spatele refuzului demisiei În intervenția de marți seară la Pro TV, premierul a legat nemulțumirea publică de scăderea puterii de cumpărare și de promisiuni politice făcute „ani de zile” fără acoperire, pe datorie. El a enumerat, între cauzele acumulării presiunii bugetare, majorări de salarii și pensii, precum și tolerarea pierderilor la companii de stat, afirmând că pentru datoriile acumulate „plătim niște sume enorme”. Tensiuni politice și guvernare în coaliție Bolojan a descris funcția de premier ca fiind „foarte dificilă”, invocând lipsa de coerență a unor parteneri politici și dificultatea de a menține echilibrele „între patru partide cu istoric complicat”, pe fondul suprapunerii mai multor crize. Discuția cu președintele Nicușor Dan: scenariul demisiei, respins Întrebat dacă ar demisiona la sugestia președintelui Nicușor Dan pentru a evita o criză politică, Bolojan a spus că a avut o discuție pe acest subiect cu șeful statului și a respins scenariul. El a argumentat că nu există o „rezervă financiară” care să facă o schimbare de premier suficientă și a afirmat că PSD nu a propus soluții diferite de cele deja aplicate de guvern. În același context, liderul PNL a declarat că deficitul a fost redus în această perioadă și că direcția trebuie continuată, cu obiectivul de a „menține echilibrele financiare” în perioada următoare. [...]
