Știri
Știri din categoria Externe
Alegerile din Ungaria pot schimba raportul de forțe în UE pe dosarele Rusia–energie, într-un moment în care partidul premierului Viktor Orbán riscă să piardă puterea după 16 ani, iar o eventuală victorie a opoziției ar reduce capacitatea Moscovei de a bloca sau dilua deciziile europene, potrivit mediafax.ro.
Alegerile legislative sunt programate duminică, iar partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, este creditat în sondaje cu un avans de aproximativ 10% față de Fidesz. Miza depășește politica internă: Ungaria a fost, în ultimii ani, cel mai apropiat aliat al lui Vladimir Putin în interiorul Uniunii Europene, iar o schimbare la Budapesta ar putea afecta direct influența Kremlinului în blocul comunitar.
Analiza notează că Rusia are un interes major în menținerea lui Orbán la putere, pe fondul rolului jucat de Budapesta în negocierile europene privind Ucraina și sancțiunile. Potrivit analistei Edit Zgut-Przybylska (Institutul pentru Democrație al Universității Central Europene), Ungaria a acționat constant ca un „Cal Troian” al Kremlinului, prin blocarea sau diluarea deciziilor UE.
În plan economic, dependența de petrol și gaze rusești rămâne un factor care limitează scenariul unei schimbări rapide de direcție. Budapesta ar fi indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în timp ce obiectivul UE este eliminarea până în 2027. Concluzia din material: chiar și cu o schimbare de guvern, nu este așteptată o ruptură totală de Moscova, dar ar putea crește predictibilitatea Ungariei în negocierile europene.
În contextul campaniei, sunt menționate semnalări de operațiuni de influență, dezinformare și activități asociate serviciilor de informații. Materialul citează și acuzații potrivit cărora Rusia ar fi trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” electorali cu legături în GRU (serviciul de informații militare rusesc), pentru a monitoriza și coordona astfel de acțiuni.
Totodată, este invocat un raport intern al SVR (serviciul rus de informații externe), dezvăluit în martie, care ar descrie o strategie numită „Schimbătorul de jocuri” și care ar include inclusiv un scenariu extrem – o tentativă de asasinat împotriva lui Orbán – pentru a schimba dinamica electorală. Informațiile sunt prezentate ca elemente dintr-un raport „dezvăluit”, fără detalii suplimentare de verificare în textul sursei.
Chiar dacă Tisza câștigă, nu este sigur că va guverna fără dificultăți, pe fondul controlului consolidat de Fidesz asupra instituțiilor după 16 ani la putere. Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria, avertizează că ar putea urma încercări serioase ale Rusiei de a slăbi o nouă putere la Budapesta.
Rezultatul final depinde de tipul majorității: o majoritate clară ar reduce nevoia de compromisuri și ar crește șansele unei schimbări de direcție, în timp ce o majoritate fragilă ar prelungi o confruntare politică internă cu efecte asupra poziționării Ungariei în UE.
Recomandate
Președintele Ungariei, Tamás Sulyok , își păstrează mandatul și mută disputa în zona de control constituțional , anunțând că nu demisionează după expirarea termenului cerut de guvern și că așteaptă opinia Comisiei de la Veneția, potrivit Mediafax . Sulyok a spus că situația trebuie tratată „strict în conformitate cu Constituția” și a precizat, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că a sesizat Comisia de la Veneția. În același mesaj, el a afirmat că își dorește în continuare colaborarea cu guvernul și că va susține adoptarea legislației necesare pentru deblocarea fondurilor Uniunii Europene. Presiunea politică: termen-limită și vizită anunțată la Palatul prezidențial Conform informațiilor citate, Péter Magyar stabilise anterior data de 31 mai ca termen-limită pentru demisia mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv a președintelui și a procurorului general Gábor Bálint Nagy. Duminică după-amiază, el a revenit cu o postare în care a reamintit apropierea termenului și a anunțat că el și ministrul justiției îl vor vizita pe președinte luni, la ora 08:00. Magyar l-a descris anterior pe Sulyok drept „președintele marionetă” al lui Viktor Orbán , susținând că ar fi fost ales pentru loialitatea față de partidul Fidesz, nu pentru apărarea constituționalismului. Miza instituțională: rolul președintelui și apelul la Comisia de la Veneția În sistemul politic al Ungariei, președintele este ales de parlament și are în principal un rol ceremonial, însă poate interveni în procesul de verificare constituțională a legilor. În acest context, decizia lui Sulyok de a aștepta un aviz al Comisiei de la Veneția (organ consultativ al Consiliului Europei pe teme constituționale) indică o încercare de a ancora disputa într-un cadru de interpretare juridico-constituțională, nu doar politic. De-a lungul timpului, mai mulți președinți susținuți de majoritatea Fidesz – Pál Schmitt, János Áder, Katalin Novák și acum Tamás Sulyok – au fost considerați apropiați de guvernele conduse de Viktor Orbán, mai notează materialul. [...]
SUA încearcă să salveze negocierile Israel–Liban cu un plan de „dezescaladare graduală” , în condițiile în care intensificarea operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez riscă să compromită o nouă rundă de discuții de pace programată la Washington, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele Libanului, Joseph Aoun, cât și cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Propunerea SUA, prezentată ca un cadru pentru continuarea discuțiilor, ar presupune ca Hezbollah să oprească toate atacurile împotriva Israelului, iar Israelul, în schimb, să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă „ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților”. Reacții la plan: deschidere la președintele Libanului, rezerve la conducerea Parlamentului Potrivit aceleiași surse, Joseph Aoun s-a arătat deschis față de idee. În schimb, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își oprească mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Oficialul american a mai spus că administrația Donald Trump „nu se așteaptă și nici nu susține” ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile Hezbollah pe teritoriul israelian. Context: ofensivă intensificată, deși există armistițiu din 17 aprilie În teren, Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc în pofida faptului că, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu. Totodată, marți ar urma să înceapă la Washington o a patra rundă de negocieri de pace între reprezentanții Israelului și ai Libanului, contacte pe care Hezbollah le respinge, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Armenia respinge ideea unui referendum rapid privind aderarea la UE, menținând incertitudinea de reglementare asupra direcției sale economice între Bruxelles și Uniunea Economică Eurasiatică . Potrivit Economica , premierul Nikol Pașinian a spus că „ar fi ilogic” un astfel de vot cât timp Armenia nu și-a depus oficial candidatura de aderare la Uniunea Europeană și nu este pregătită să obțină statutul de țară candidată. Miza imediată este una de compatibilitate instituțională: Vladimir Putin a cerut Erevanului, săptămâna trecută, să organizeze un referendum „cât mai curând posibil”, susținând că Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), bloc condus de Moscova. De ce contează: semnal de prudență într-o decizie cu efecte economice și juridice Prin refuzul unui referendum în acest moment, guvernul de la Erevan transmite că nu consideră „inevitabilă” alegerea între cele două blocuri, cel puțin până la un pas formal (depunerea candidaturii sau obținerea statutului de candidat). În practică, această poziție amână o decizie care ar putea implica schimbări majore de reguli și aliniere economică, în condițiile în care UEE și UE funcționează pe cadre diferite. Declarațiile vin cu o săptămână înainte de alegerile din Armenia, descrise ca un test pentru Pașinian, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Reacția Moscovei și mesajul „scenariului ucrainean” Pe fondul apropierii Erevanului de UE, Moscova și-a chemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări” privind întărirea legăturilor dintre Armenia și Uniunea Europeană. În ajun, Putin a afirmat că „scenariul ucrainean” a început când Kievul a încercat să adere la UE. Pașinian a descris relațiile armeano-ruse ca fiind „într-o etapă de transformare” și a spus că Armenia este „pe cale să construiască noi relații cu Rusia”, invocând un cadru „deschis și sincer”. Kremlinul a indicat luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, menționând doar că au discutat despre summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. Context: apropiere de UE, dar tensiuni cu Rusia după războiul din 2023 În luna mai, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat un „salt înainte” în relațiile cu această țară. În același timp, Erevanul reproșează Moscovei că nu l-a ajutat în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și solicită sprijin din partea UE și a SUA. Armenia și-a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia. Anul trecut, țara a adoptat o lege prin care își declară oficial intenția de a-și depune candidatura pentru aderarea la UE, în continuarea unui parteneriat început în 2017. Sursa foto: Flickr [...]
Iranul promite Japoniei trecere „fără opreliști” prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru livrările de petrol , într-un moment în care traficul maritim este aproape complet blocat de Teheran de la declanșarea războiului Iranului cu Statele Unite și Israel, potrivit news . Președintele iranian Massoud Pezeshkian a anunțat luni că Iranul va facilita trecerea navelor japoneze prin Strâmtoarea Ormuz, rută pe care Japonia depinde „foarte puternic” pentru livrările de petrol. Informația este relatată de AFP, citată de publicație. Într-o discuție cu premierul japonez Sanae Takaichi, Pezeshkian a transmis că „Republica Islamică Iran este deplin dispusă să faciliteze traficul maritim” în strâmtoare, iar Teheranul „depune eforturi să asigure o trecere ușoară și fără opreliști navelor japoneze”, potrivit președinției iraniene. Contextul imediat este escaladarea militară începută la 28 aprilie, când, conform relatării, a fost lansat războiul Iranului de către Statele Unite și Israel, perioadă în care Strâmtoarea Ormuz a ajuns „aproape complet blocată” de Teheran. Pentru piața energetică, mesajul către Tokyo indică o posibilă diferențiere a accesului în funcție de parteneri, însă sursa nu oferă detalii despre mecanismul concret sau calendarul aplicării acestor facilități. [...]
Planul SUA de „dezescaladare graduală” riscă să fie blocat de intensificarea ofensivei israeliene în Liban , într-un moment în care este în vigoare un armistițiu și urmează o nouă rundă de negocieri la Washington, potrivit Euronews . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele libanez Joseph Aoun, cât și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în încercarea de a menține deschis canalul diplomatic. Propunerea americană vizează o „dezescaladare graduală” a conflictului, pe fondul escaladării operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez, evoluție care pune în pericol negocierile, relatează EFE, citată de Agerpres. Ce presupune propunerea Washingtonului Statele Unite au propus un aranjament în doi pași, pentru a permite continuarea discuțiilor: Hezbollah să înceteze toate atacurile împotriva Israelului; Israelul să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă ar putea crea condițiile pentru reducerea treptată a tensiunilor și pentru o oprire efectivă a ostilităților. „Aceasta ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților.” Reacții în Liban și poziția SUA față de riposta Israelului Potrivit aceleiași surse americane, președintele Joseph Aoun s-a arătat deschis ideii. În schimb, președintele parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își înceteze mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Administrația lui Donald Trump, a mai spus oficialul american, nu se așteaptă și nici nu susține ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile grupării șiite pe teritoriul său. Escaladare pe teren, în pofida armistițiului și a negocierilor anunțate Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca o poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc deși, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu și, marți, este prevăzută începerea unei a patra runde de negocieri de pace la Washington între reprezentanții Israelului și ai Libanului. În același timp, Hezbollah respinge aceste contacte, ceea ce complică perspectiva unui acord și crește riscul ca escaladarea militară să blocheze procesul diplomatic. [...]
Uniunea Europeană promite sprijin pentru Armenia, pe fondul acuzațiilor că Rusia încearcă să-i afecteze economia înaintea alegerilor din 7 iunie , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și stabilitate regională: Bruxellesul vorbește despre „coerciție” și despre încercări de influențare a rezultatului electoral într-o țară care, deși aliată oficial cu Moscova, își aprofundează legăturile cu Occidentul. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene , Anouar El Anouni, a declarat că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei” și să influențeze alegerile parlamentare programate pentru 7 iunie, conform News.ro, care citează AFP. În același timp, UE a transmis că va continua să sprijine Armenia. Semnale de presiune: diplomație și avertismente legate de parcursul european În acest context, Rusia a anunțat sâmbătă rechemarea ambasadorului său în Armenia „pentru consultări”, ca protest față de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, pe fondul apropierii alegerilor. Ministerul rus de Externe a motivat decizia prin „măsurile luate de conducerea armeană” pentru apropierea de UE, într-un comunicat citat de Reuters. Separat, uniunea economică a fostelor republici sovietice condusă de Rusia a transmis vineri că va lua în considerare suspendarea Armeniei, după ce aceasta a solicitat aderarea la UE, și a cerut Erevanului să organizeze un referendum. Context politic: dependență economică și o competiție electorală cu miză geopolitică Armenia, cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori, este aliată oficial cu Rusia, dar și-a aprofundat relațiile cu Occidentul în ultimii ani, în pofida dependenței economice de Moscova. Potrivit sondajelor de opinie menționate în articol, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian este creditat înaintea opoziției proruse. Digi24 mai notează că președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut pe Pașinian, ajuns la putere în urma revoluției din 2018 și reales în 2021. De ce contează: riscul de măsuri economice și blocaje instituționale Acuzațiile UE privind încercări de a „prejudicia economia” Armeniei indică un risc de presiuni cu efecte directe asupra mediului economic și asupra deciziilor de politică publică, într-un moment în care țara încearcă să-și recalibreze relațiile externe. În paralel, Rusia susține că țările occidentale se amestecă în Armenia pentru a slăbi influența rusă în spațiul fostei Uniuni Sovietice. Fundal de securitate: ruptura de încredere după Nagorno-Karabah Armenia afirmă că Rusia nu a reușit să o protejeze în conflictul cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah, enclavă recucerită de Azerbaidjan în 2023. Acest episod este prezentat ca un element care a alimentat distanțarea Erevanului de Moscova și apropierea de Occident, pe care Rusia o contestă. [...]
